Page 46 - Drumul_socialismului_1978_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf

ViAŢA DE PARTID

iTi
Pregătirea temeinică a activului
n,oo Tel*
17,05 TcJc
17,25 Curs
de partid din G.S. Hunedoara 17,45 Din
„Cai
Film
18,10 Putu
ÎS, 15 Hftiv
Dina
Recent, comitetul de ţiilor de partid, consiliu­ buţia secretari de organi­ Valii
partid de la Combinatul lui oamenilor muncii, con­ zaţii de partid ca Gheor- rctu>
siderurgic Hunedoara a ducerilor tehnico-adminis- ghe Căiugăru (U.C.C.), ptou”*
Trai
făcut instruirea anuală ă trative din combinat în. Virgil Lipan (Mecanică 1), «le 1
întregului activ de partid anul 1979, rezultate din Tiberiu Pascu (O.S.M. zii (
emb
din toate secţiile şi sec­ planul naţional unic şi I), Constantin Chinciu dUCt
toarele acestei mari uni­ din măsurile stabilite de (C.F.U.), Gheorghe Simo- 13.30 T<il*
tăţi industriale. Plenara C.C. al P.C.R. din de (reparaţii siderurgice 39,50 Con
Remarcăm de la început noiembrie". 1), Teodor Ciucă (lamino­ 20.00 Ora
20.55 Pub
că la baza întregului pro­ Pe aceeaşi problemati­ rul de benzi), Mircea Ţi~ 21.00 Tea*
gram de pregătire au stat că economică, tovarăşul glaru (O.S.M. II) şi alţii. colo
va.
hotărîrile şi măsurile a- Remus Păţan, contabilul Un alt grup de proble­ 21.55 Mu/
doplate de plenarele din şef al combinatului, a me dezbătute în cadrul 22,13 Te le
martie, iulie şi noiembrie prezentat o expunere asu­ schimburilor de experien­ 22.30 Ittcfc
ale C.C. al P.C.R., sarci­ pra sarcinilor ce revin co­ ţă are în vedere conduce­ lui.
nile ce revin în anul vii­ lectivelor de oameni ai rea organizaţiilor de ma­
tor oamenilor muncii din muncii în legătură cu for- să, activitatea cu cercurile Autobaza Bratl. în fotografie : electricianul auto Petru Oprişa, Ia standul de verifi­
combinat din Legea pla­ de nemembri de partid, care a aparaturii electrice de la maşini. Foto : VIRGIL ONOIU tu
nului unic de dezvoltare atragerea acestora la so­
eeonomico-socială a ţării luţionarea problemelor e-
pe anul 1979, din proiec­ PENTRU ABORDAREA conomice şi social-cultu- Complexele mecanizate Bucuri
tul de lege privind for­ rale etc. La dezbaterea dioprogn-
Rjuliojun
marea, planificarea, des­ CU MAXiMĂ acestor probleme au con­ şi măsurile tehnico-organizaiorice presei ;
tinaţia şi vărsarea benefi­ RĂSPUNDERE S! tribuit în mod deosebit Iod iilor ;
.ştiri ; 9,1
ciilor, precum şi din Con­ EFICIENTĂ A secretari de partid cum cult&torU
sfătuirea de lucru de la SARCINILOR sînt tovarăşii Ion Posto- încep să dea roade de ştiri. ;
C.C. al P.C.R. din septem­ PE ANUL 1979 lache (Aglomerator II), zimţi Ibr
preţi ivi
brie. De asemenea, o bu­ Miron Negrilă (laminorul (Urmare din pag. 1) din Valea Jiului — proble­ de rutină şi inconsecvenţă, nesc': D<
nă parte a programului a de 650 mm), Victoria Po- mă pe care n-au reuşit s-o de aprovizionare şi trans­ Atlas io
avut caracter metodic, de clitaru (laboratorul fizic) soluţioneze alţi specialişti, port, de lipsă a u- letin <lc
şi alţii. bute să facă în lupta premieră
organizare a acţiunilor, de diurnă cu cărbunele, con- ceea ce a asigurat condiţii nor piese de schimb, Buletin ■
control şi îndrumare, vi- marea, planificarea, desti­ Din problemele muncii sultînd larg masa de mi­ de folosire eficientă a teh­ de calitatea îndoielnică a comoara
13.00 Dc
zînd utilizarea formelor naţia şi vărsarea benefi­ de propagandă, în cadrul neri, comuniştii, adoptînd nicii moderne. reviziilor şi reparaţiilor Tehnic-cl
şi mijloacelor cu maximă ciilor. Expunerea s-a pregătirii au fost aborda­ un stil de muncă direct şi In paralel, pc-am pre­ la ptilaje. Dar, cu calm jurnal ; :
transformat apoi într-o te între altele: conduce­ conomicc
eficienţă. Subliniem şi largă consultaţie, partici­ rea de către organele de principial, seleclînd cu dis­ ocupat de pregătirea cadre­ şi perseverenţă, am în­ adunate ;
faptul că pregătirea a panţii punînd numeroase partid a învăţămîntului cern ămînt părerile şi pro­ lor, de policalificarea mi­ vins treptat din greutăţi, ştiri ; 17,
avut caracter larg, cu- întrebări, cărora li s-au politico-ideologic, modul punerile oamenilor muncii, nerilor, electricienilor şi lă­ am reuşit, în ultima vre­ 17,30 Inşi
prinzînd atî-t munca or­ dat răspunsuri competen­ în care se acţionează pen­ ne-am creat premisele rea­ cătuşilor, înarmîndu-i cu me, unele rezultate bune. 18.00 Orc
terpreţi .•
ganizatorică, de conduce­ te. In completare, partici­ le ale unei activităţi cunoştinţe temeinice despre în luna noiembrie, mina Iar ; 20,3
re a economiei, cît şi ac­ panţii au dezbătut pe larg tru îmbunătăţirea conţi­ ritmice, fructuoase. Am noile utilaje şi metode de Lupeni şi-a îndeplinit pla­ lui ; 20,4
nutului şi a nivelului dez­
tivitatea de propagandă condiţiile ce stau la în- baterilor, precum şi pen­ luat o serie de măsuri teh- lucru şi despre posibilităţi­ nul, obţinînd chiar un spor 22.00 O v
Jazz fon
pe care o desfăşoară or­ nieo-organizatorice. Am îm­ le de remediere a defecţiu­ de producţie. Bine am por­ de ştiri ;
demîna oamenilor muncii tru creşterea eficienţei a- nilor survenite în procesul
ganele şi organizaţiile de pentru a realiza depăşiri cestora ; rolul propagan­ bunătăţit structura unor nit şi în decembrie, avînd muzical
partid, aecentuîndu-se a- la retribuţii în funcţie de dei vizuale în mobilizarea compartimente funcţionale, de extracţie. Concomitent extrasă la zi o cantitate su­
supra cerinţelor şi exi­ îndeplinirea şi depăşirea oamenilor muncii la înde­ am numit în posturile de am insistat pe activitatea plimentară de cărbune de
genţelor de ordin calita­ indicatorilor de plan. brigadieri la complexe pe de asimilare a unor sub- peste 2 000 de tone.
tiv'"ce trebuie să se reali­ De o apreciere unani­ plinirea sarcinilor de plan, cei mai buni maiştri elec­ ansamble şi piese de Sigur, n-am făcut totul.
în reducerea consumurilor
zeze în toate domeniile de mă s-au bucurat schim­ specifice de materii pri­ tromecanici, am întărit a- schimb, am organizat echi­ Mai avem greutăţi şi ne­
activitate. sîstenţa tehnică pe toate pe ,„service" în subteran, ajunsuri. îndeosebi de na­ DEVA
burile de experienţă în me, materiale, combusti­ ne-am străduit să îmbună­ tura celor amintite. însă
Programul de pregătire care au fost dezbătute bili şi energie. Au prezen­ cele 4 schimburi. Ne-am tăţim fluxul de transport, (Patria);
press, s
s-a bucurat, în acelaşi forme şi metode folosite preocupat apoi de echili­ ca şi munca în comparti­ nu stăm pasivi. încercăm IIUNEDC
timp, de o varietate de de organele şi organizaţii­ tat aspecte din experien­ brarea transportului pe mentul aprovizionării teh- să creăm condiţii tot mai culoarea
forme — expuneri, dez­ le de partid pentru atra­ ţa lor secretari şi secre­ verticală cu cel pe orizon­ nieo-materiale. bune pentru funcţionarea Tentacul
(Constru
bateri, consultaţii, schim­ gerea comuniştilor la e- tari adjuncţi de la Meca­ tală, de repartizarea judi­ complexelor mecanizate, în­ .sâni :
buri de experienţă, teste nică II, C.F.U., laminorul cioasă a producţiei pe Treptat, lucrurile au în­ tărim în continuare asis­
laborarea şi înfăptuirea de benzi, strungăria de ceput să meargă din ce în tenţa tehnică şi responsa­ rea); 3
etc., — ceea ce i-a asigu­ hotărîrilor, modul în care cilindri, energetic, dolomi- puţuri, de concentrarea ce mai bine, minerii s-au bilitatea profesională, nu (7 Noien
rat un caracter viu, an­ sînt organizate şi condu­ tă II etc. producţiei sectorului II la obişnuit cu utilajele, le-au tolerăm abaterile discipli­ publica)
de tăcei
trenant, o participare lar­ se discuţiile individuale, în acest fel, comitetul orizontul 30 şi pe puţul îndrăgit chiar, randamen­ nare, atunci cînd mai a- CAN : \
gă a membrilor organelor primirea în partid, antre­ de partid din C.S.H. a a- ,Ştefan". Am separat pro­ tele au început să crească. par, iar pregătirea cadrelor, cliorcsc)
de partid la dezbaterea şi narea comuniştilor şi a sigurat o pregătire bună ducţia sectorului IV de a Oamenii au prins, ca să policalificarea stă perma­ puternic
aprofundarea problemelor. celorlalţi oameni ai mun­ a activului organizaţiilor sectoarelor III şi VI. Gîn- spun aşa, gustul noului, îşi nent pe prima filă a agen­ TRIL A :
mint, st
Una din expunerile mai cii la activitatea de per­ subordonate, ceea ce pre­ direa tehnică a specialişti­ dau seama că aceste utila­ dei noastre de preocupări. toresc);
cuprinzătoare, prezentată fecţionare a cunoştinţelor zintă premisa unei activi­ lor noştri s-a concretizat je noi — deşi mari şi com­ în aceste zile, acţionăm rilLa (!
de tovarăşul Mircea Pe- profesionale şi completa­ tăţi de calitate în cel tot mai eficient în produc­ plicate — le sînt de real intens pentru sporirea plu­ CÂNI :
nescu, director tehnic al rea studiilor. La dezbate­ de-a) patrulea an al cin­ ţie. M-aş referi doar ia folos. Pentru întreprindere sului de producţie acumu­ grafic
C.S.H., s-a intitulat „Sar­ rea acestei largi proble­ cinalului. faptul că a fost rezolvată şi pentru fiecare în parte. lat, pentru crearea tuturor- BRA t :
(w-‘ ia
cinile ce revin organiza­ matici şi-au adus contri­ CORNEL ARMEANU problema tăierii ’ mecanice Toate măsurile, pregătite condiţiilor de lucru pe ZA : Cc
în condiţiile stratului 111 eu grijă şi aplicate ferm timpul iernii — îndeosebi rul); C
şi responsabil, coroborate privind aprovizionarea rit­ Poenani
— cum spuneam — cu pri­ mică a locurilor de munhă fără vin
'1 * « I W ii ceperea şi hărnicia oame­ întreţinerea în mod cores­ GIU-BA
FOTOCRITICÂ Metodă „originala nilor — au început să dea punzător a fluxului de (Casa di
roade. Cele o complexe me­ transport, buna întreţinere Alegerei
canizate, conduse de Teo­ şi exploatare a utilajelor. Iar); Bl
de consumare a furajelor dor Boncalo, Ioan Sălă- Gînclim şi alte măsuri teh- insulă;
Insula ale dezordinii... ! gean, Constantin Lupules- nico-organizatorice, soluţio­ idei (Ci
în împrejurimile satu­ eîmp şi se hrănesc direct cu, Valentin Tofană şi năm o serie de probleme meniu ţa
Resturi menajere, deşeuri metalice şi de hîrtie, alte lui Tîrnava de Criş, co­ din căpiţe (!). Kacso Ioan, realizează din sociale — de muncă şi de tic, ser.
reziduuri de tot felul sînt aruncate... la grămadă la muna Vaţa de Jos, cfcnpul Surprinde faptul că o zi în zi randamente mai viaţă ale minerilor. Hotărî- SIMERI.
„gunoi". Sînt aruncate, dar nu sînt ridicate la timp, este plin. de furaje — asemenea practică inad­ bune, ajungînd — în me­ rea întregului colectiv este reşuî);
1 „ilustrînd" ' cum nu se poate mai neplăcut faţa unor paie şi fin. Pentru a re­ misibilă este tolerată cu die — la 10-15 tone pe post. ca, sub îndrumarea puter­ (Lumini
i cartiere. Măsuri corespunzătoare nicei organizaţii do partid iraquisi
duce cheltuielile de trans­ multă îngăduinţă de con­
Imaginea de mai jos a fost surprinsă nu de mult, siliul popular comunal, am aplicat şi la celelalte din întreprindere, să dema­
poate se mai păstrează încă, lingă blocurile 8, 9, 10 port, s-a găsit o metodă deşi nutreţurile nu priso­ sectoare urmărind ca tot răm bine în 1979. să ne pu­
i şi 7, de pe strada Eliberării nr. 3, cartierul Micro 7 „originală" de consuma­ sesc nici cooperativei a- mai multe brigăzi să-şi tem înscrie din pri­
, din Hunedoara. Două situaţii au favorizat acest as­ re a acestor furaje. Cum ? gricole, nici fermei de realizeze ritmic planul. mele zile în eşalonul unită­ IE
pect : aruncarea la întîmplare a resturilor menajere Animalele sînt aduse în stat din localitate. Ne-am confruntat cu une­ ţilor economice din judeţ
le probleme de organizare
eu planul realizat în mod
şi nepăsarea celor de la I.G.C.L. care trebuie să. ri- Rezult
1 dice aceste deşeuri din cartiere şi să le depună la a muncii şi de disciplină, ritmic. XII XII"
Extr.
, locurile destinate acestui scop. 41,• 15 ;
Ar mai fi şi o propunere: ca deşeurile de hîr­ Exil’.
tie, care predomină pretutindeni, să fie depuse sepa- (Urmare din pag. î) suprafeţele unde a fost apli­ 44, 5.
! rat, în locuri special amenajate. * Pajiştile naturale pot şi cată această metodă, timpul Foml
batere pe cale chimică a de scoatere de la păşunat a ■1 015 511
speciilor lemnoase de pe pa­ pajiştei a fost de numai un
jişti. Arboricidele folosite au trebuie să producă peste an, faţă de 2—3 ani cît ne­
completat şi desăvîrşit lu­ cesita tehnologia veche, cu
crarea mecanică de defrişa­ desţeleniri de primăvară.
re; oprind procesul de reîm- -25 tone furaje ia hectar! Este necesar ca metoda să
pădurire. Metoda, obsoluf fie generalizată atît la păşuni, Timpi
nouă în }ara noastră, a fost cît şi la fineţe, fn ceea ce ziua <k;
aplicată cu rezultate bune procesul înierbării de la rea noilor tehnologii de în- mea se
3—5 ani, cît dura înierbarea fiinţore, întreţinere şi exploa­ priveşte compoziţia floristică caldă, i
de întreprinderea judeţeană naturală, la un an. Ea este tare a pajiştilor semănate a pajiştilor semănate, deo­ noros. .
de pajişti pe păşunile Dum­ s-au obţinut producţii medii sebit de productive şi stgbî- semnala
brava — Beriu, Lupoanea — generalizotă, asigurînd pro­ formă (
ducţii la nivelul pajiştilor a- de peste 22—25 t/ha masă le s-au dovedit amestecurile sufla n
Sînfămăria-Orlşa şi Dobra. meliorote din zona în care verde. de graminee cu trifoi olb ficări d
Dintre speciile eliminate com­ se găsesc. sudul J
plet din pajişte după 1-2 tra­ O altă verigă tehnologică Lodino sau Podkova. Aceste nînd dl
iile mii
Înfiinţarea pajiştilor semă­ nouă o reprezintă desţeleni­ leguminoase je înmulţesc de-
tamente menţionăm mestea­ nate s-a dovedit a fi o ac- rea (după efectuarea a două se între
cănul, murul, alunul şi aninul. |iun^ deosebit dş efjţagg în cicluri de păşunat a pa]Tştei Tn Toîurile SfiFruTîcefe, iar maxime
pajiştile semănate cu spe­ de.
Pentru înierbarea rapidă a sporirea producţiei de fura­ La mi
mm® suprafeţelor eliberate de je. Pînă în anul 1975 acestea degradate), vara, în luna iu­ ciile respective au asigurat neral u
vegetaţie lemnoasă au fost au ocupat o suprafaţă de lie. Această metodă permite un spor de producţie de mult i
precipit,
studiate mai multe variante, numai 1 015 ha. în anii ac­ executarea pînă în toamnă a 3—5 to-ne masă verde la mă de;
Foto-lcxl : IORGU VASILACHE remareîndu-se, cu rezultate tualului cincinal pajiştile se­ tuturor lucrărilor necesare hectar, faţă de amestecurile re. Vin
bune supraînsăroînţarea şi mănate au fost extinse cu înfiinţării pajiştei noi în con­ compuse numai din grami­ tensiiic;
viscol’
fertilizarea. Metoda a scurtat oeste 2100 ha. Prin aolica- diţii aarotehnice ootime. Pe nee.