Page 47 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 47
6 566 ® JOI, î4r DECEMBRIE 1978 Pag. 3
Pin acflvlfafea consiliilor comunale de Util pentru dumneavoastră
EVIZIUNE ATELIERUL VOLANT
educaţie politică şi cultură socialistă In conformitate cu dispoziţii stat, fiind afişat la sediul fie
le capitelului I, secţiunea 1, cărei unităţi sanitare. Vizavi de sediul
din Legea nr. 3/1978 privind ă- In afara programului do lu C.A.P. Blrsău se găseşte
OA]â ia Im, munca cuiturai-artistică sigurarea sănătăţii populaţiei, cru al unităţii sanitare ambu un adevărat atelier meca
asistenţa medicală a populaţiei
latorii, asistenţa medicală de
de limbi rusă sc realizează in unităţile sani urgenţă este asigurată în mu nic volant, sub cerul liber,
ari ea naturii : taro (dispensare medicale, nicipii şi oraşe, prin garda pe creaţie a vreunui mecanic
lecui negru". dispensare policlinici şi spitale spital, iar la comune, prin gar care vrea să se afirme cu
Hale se menţine în permanenţă „la caltT teritoriale). Asistenţa medicală da la domiciliu. orice preţ.
poale ii acordată — după ca/.
Tratamentele injectabile pres
«1 masculin : — şi la locul de muncă, la do crise de medici se efectuează Aici zac tot felul de fie
io Bucureşti — miciliu sau la locul acciden ziua do către dispensarul me rării de pe la motoare şi
Reykjavik (meci Cinci am cnlht de la pre de către consiliul comu struire (remarcindu-se Ana tului. dical i>o a cărui rază terito
In „Cupa Cam- rială se află domiciliul sau tractoare, care credem că
yr Europeni*). şedintele Consiliului comu- nal de educaţie politică Bretoteanu, Nicolae Dura, Asistenţa medicală' se acor locul de muncă al solicitan ar putea lua o destinaţie
misiune directă. nai de educaţie politică şi şi cultură socialistă, de către Maria Fereşteanu ş.a.), no dă de unităţile sanitare arăta tului. mai bună. Conducerea u-
Ploieşti. In pan - uiitură socialistă din Zam, A- comitetul comunal de partid. tăm şi numele şoferului Tran te mai sus, in a căror rază In municipiul Deva, trata
,45). La volan — teritorială se află domiciliul mentele injectabile la domici nităţii vizate nu este de a-
;ne pentru con lexandru Boşca, iaptul că Dar nu în tradiţie constă to dafir Şorinca, al lucrătorului sau locul dc muncă al solici liul bolnavilor pe timp de ceeaşi părere ?
icii auto numai de cîteva zile a lest tul. De pildă, mai consem din comerţ şi deputat Viorel tantului. noapte se efectuează de către
.rnal numit un director de cămin năm existenţa a trei forma- Han, al tehnicianului Tranda Programul de lucru al dis serviciul organizat în acest
itariul zilei pensarului medical şi al dis
nereluiui cultura] (Maria Fereşteanu), . ţii de teatru scurt, cinci gru fir Socolan. pensarelor policlinici este de scop pe lingă Staţia de sal
vare. Precizăm că programa
itato ne aşteptam sd consemnăm puri vocale, alte cinci forma In agenda consiliului de e- regulă 7—20, activitatea fiind rea la tratamente injectabile
L scurt : „Din- in continuare o activitate cul ţii de obiceiuri tradiţionale, ducaţie politică şi cultură organizată in două ture. Pro de noapte la domiciliu se poa
e nori" de O. 8a- gramul curent pe unităţi sa te face numai do medicul ca
emieră pe ţară tural-educativă subţirică, In pe lingă cele două amintite, socialistă, la rubrica „viaţa nitare este stabilit de comun
i uşoară cel mai bun caz, mediocră. taraf, solişti vocali şi instru artistică", sint trecute şi tite- acord cu organele locale de re prescrie tratamentul injec
tabil.
rnal Dar, pină la urmă, temerile mentişti ş.a., care-şi desfă va obiective de viitor : în
erea prograrffu-
noastre s-au dovedit neînte şoară activitatea In cadrul jghebarea unui cor (lipseşte INTERZIS, DAR MERGE...
meiate. „Am muncit cu toţii celor nouă cămine culturale: deocamdată un prolesor de Un răspuns care
in aşa fel incit să suplinim Notăm că pe raza comunei muzică) ; mărirea număruJui Restaurantul „Carpaţi",
lipsa unui director de cămin", fiinţează 27 de echipe de a- de spectacole la căminele nu suportă echivocuri din Petroşani, orele prlfi
completa preşedintele consi rnaiori, in cadrul cărora se culturale din sate; înfiinţa xului, Citim afişe pe pe
întrunit din localitatea sub
-Asistenţa medicală de pe
liului, De aici existenţa a înregistrează peste 400 de rea unui club pe lingă cămi urbană Cristur, aparţinătoare diatrie asigurată dc dr. Cccilia reţi : „Nu servim băutură
ceea ce îndeobşte numim artişti. Faţă de prima ediţie nul cultural de centru, poate municipiului Deva, ne mal so Galea şi asistenta medicală Ilo- ‘fără mincare". Dar se ser
>TI I : *,00 Hă
ul dimineţii; 7,00 permanentizarea activităţii a Festivalului naţional „da chiar a unui „Club-femma" ; sesc Încă scrisori anonime re dica Furca, in zilele de joi de veşte din abundenţă. „Nu
11; 8,00 Revista culturale in comună, prezen tarea României", au apărut organizare a în cu riad a unei feritoare Ia calitatea asistenţei Ia orele 8—15. se turnează". Dar e un fum
o Curierul rac- ţa constantă in viaţa artis in cea de a doua ediţie alte largi treceri în revistă a for medicale asigurate populaţiei Asistenţa stomatologică asi să-l tai cu barda. „Nu se
,00 Buletin de de aici, sesizări care dovedesc gurată de ilr. ltodiea Po-pa şi
Răspundem as- tică o judeţului. Căci, cine cinci formaţii noi. De aseme maţiilor. interprete, a unor o - - cunoaşterea doar parţială a asistenta Maria Moraru în zi antă in local". Dar răsu
10,00 Buletin n-a auzit despre dubaşii din nea, „schimbul de miine" se biceiari locale ş.a. stării de fapt, publicăm mai lele de marţi, joi, sirnbătă in nă puternic „Aşa beau
0,05 Radiomaga- Almaş-Sălişte sau Pojoga, în prezintă cu rezultate promi Din cele relatate succint jos răspunsul Policlinicii te tre orele 8-15. oamenii buni". „Gardero
lor ; 10,35 Inter- ritoriale Deva Ia una dintre La nivelul punctului sanitar
agărului ronţă repetate rînduri „vedete" ale ţătoare : la Întrecerile festi reiese un adevăr simplu : rea ele. funcţionează permanent un ca ba obligatorie". Dar nici
ia Badea ; 10,43 televiziunii (chiar in timpul valului rezervate elevilor, a- lizarea unui climat artistic se „In localitatea suburbană dru mediu, care asigură tra despre aşa ceva nu-i vor
orie ; 11,00 Bu- trecerii noastre prin comună, ceştia au prezentat formaţii obţine (chiar dacă nu exis Cristur, funcţionează un punct tamentele prescrise.
iri ; 11,20 Avan- dubaşii din Pojoga erau la. de montaje literar-muzicale, tă o tradiţie), nu printr-o ac sanitar subordonat dispensaru In prezent nu este asigurată ba. „Accesul consumaio- ■
-ndio-Tv. ; 12,00 lui iii comasat Deva. Asisten cu un cadru mediu tura de ■rilor interzis" (in sala ba
ştiri ; 12,05 Din Deja, pentru înregistrări in obiceiuri, recitatori, solişti tivitate de campanie, nu ţa medicală se desfăşoară con dnpă-masă. Problema va fi a-
Iclorulul nostru; vederea realizării unui pro vocali, dansuri ş.a. printr-o pregătire de cîteva form programului afişat Ia loc nalizată de conducerea Direc rului şi bucătăriei). Dar
1 la 3 ; 15,00 ore a unor artişti sau echi vizibil, program aprobat de ţiei sanitaTc şi in raport cu
; 3tl,00 Radio- gram de obiceiuri laice de Cine se ocupă de activi C.O.M. al Direcţiei sanitare necesităţile asistenţei medicale, intră cine şi cum vrea cr
15 Coordonate e- iarnă). tatea artistică, cine sint ani pe pentru o eventuală (şi e- Hunedoara, cu avizul Comite cu posibilităţile de încadrare eola, in costume de stra :
16,40 De la lume Există deci o puterni matorii ? In afara celor 34 lemeră prezenţă in concurs), tului municipal al P.C.R. De prevăzute de normativele în
7,00 Buletin de că tradiţie folclorică in cadre didactice, majoritatea ci prin munca permanentă, va, discutat în prealabil cu vigoare, pină la 15 decembrie dă, fireşte. Cum sen/irea
Opinia publică ; tovarăşul Zasloţi L., secretarul W78 se va rezolva şi această
lance solistice ; comună menţinută „la caid", antrenaţi in munca de in- prin colaborarea tuturor fac organizaţiei dc partid din Cris- problemă". este in bătaie de batjo
scrii ; 20,00 In- torilor, prin ambiţia de a ali tur. Programul este turnăto Răspunsul acesta nu suportă cură — aşteptare, mese
einteculul popu- nia viaţa spirituală a comu rul : nici un echivoc, nu admite ju
leflexele timpu- No{g decăţi subiective. Dacă cele e- nedebarasate, apostrofări
ladenţe sonore ; „Oscanu-mi pian ochii tăi...“ nei la nivelul localităţilor Asistenţa medicală pentru a- nunţate mai sus, sub semnătu
n(r-o oră ; 23,00 consacrate, cu renume în a- dulţl, asigurată de dr. Maria ra dr. loachim Oană, directo etc. — stai şi te întrebi:
; ' 24,00 Buletin cest domeniu. Zăgreanu in zilele dc luni, rul Policlinicii Deva, nu se în Şeful sau şela acestei tr-
13—5,00 Non stop în strada Lenin din De re le aduseseră pentru C. DROZD miercuri, vineri dc la orele făptuiesc în deplină concor
.'turn. va funcţionează un centru vopsit. Cu un ton scurt şi 11-14. danţă, redacţia va reveni. nităţi ce-o li avînd de lu
de preluare pentru cură răspicat le-a făcut cunos cru ?
ggra—BBBMB ţat, spălat şi vopsitul obiec cut că hainele pentru vop
telor de îmbrăcăminte, uni sit se preiau în fiecare săp- COCSERIA —
tate aparţinând Cooperati tâmînâ, numai în zilele de
vei de producţie meşfeşugă- miercuri, la „şatra" din AUTOSERVICE ?
• rească „Progresul". Aici, piaţa oraşului. Altora însă.
Oraşul fantomă Gheorghe Pinzaru şi
rtvnsamerica Ex- reluarea obiectelor de îm- le-au fost preluate. Ce să
le I-Il (Arta) ; Crăcăminte se face după faci ? Aşa a vrut lucrătoa toan Gheorghiu, lucrători
Î.A : Gustul şi rea Marcela Giurcufă. Bine la I.V. Călon, au confun
ricinii (Flacăra); ochi. Dacă celui care este dat cocseria întreprinde
[Alia); Corsarul în tura de serviciu nu-i ar fi dacă tovarăşii din rii cu o secţie... ouioser-
ral); KETRO- plac ochii clientului, îl tri conducerea cooperativei ar
>r- mortal (Uni- mite pur şi simplu ia plim lua şi eî la „ochi” această vice. Aşa se explică fap
crina Teodoroiu bare. Aşa s-a întâmplat şi lucrătoare şi modul ei de tul că şi-au adus aici ta
c.); Avaria (Re- servire a clientelei, care gresai şi spălat autoturis
UPENI ; înainte deunăzi când unor clienţi, ai mele proprietate persona
Cultural); VUL- căror ochi nu i-au fost pe fc,ce un deserviri u coope
i regăsită (Mun- rativei, pune într-o lumină lă. Dar pină la urmă a-
plac, lucrătoarea din tura
LONEA ; Ani pi neplăcută .renumele acestei facere-o hr s-a... gripat. La
Minerul); PE- respectivă, pe nume Giur- unităţi de prestaţii. un central pe care nu-/
trcjlca jurii- cuţă Marcela, n-a vrut să le luaseră în calcul!
î: I-EC (Muncir primească hainele pe ca N. ZAMFIR Tulnieărcsele din Bulzeşti evotuînd într-un spectacol de la Ţebea.
INOASA : Guer- Foto ; ION COTOI
cltorese); URI-
pati-u din îoto-
Nolembrie);
’loaie cu soare este nu numai enunţată, ci
ie’ . GUH.UBAR- încă de la crearea sa, de stat — consiliile popu m în tul primar, gimnazial şi 52 publicaţii cu un tiraj de presă, ar exista peste tot'V
i junglei (Mine- Partidul Comunist Român neîncetat consolidată şi i se lare. Din totalul de (51 340 liceal, existente la sfîrşitul 750 450 exemplare. adăugind că deplina egali
SŢIE : Doctorul a ridicat pe o treaptă înaltă asigură baza materială prin de deputaţi ai acestor con anului şcolar 1977—1978, Toate aceste realităţi re tate în drepturi a tuturor-
aţrt»); Urmăriţi unitatea de luptă a oame politica de dezvoltare ar silii populare, 5 255 sint peste 1 550 sint şcoli şi sec prezintă, prin cifre de ne cetăţenilor ţării, fără deo-i
'lacăra); GKOA- nilor muncii indiferent monioasă a forţelor de pro maghiari, 1125 sint ger ţii cu limba de predare contestat, modul convingă sebire de naţionalitate, •,
Vaporu, alb de naţionalitate, a atras în ducţie pe întregul teritoriu mani, 646 aparţin altor na maghiară, 372 cu limba de tor în' care Partidul Co „este nnul din rezultatele'
lună); IIATEG : rînduri ie sale pe cei inai, al ţării. Aşa cum este bine ţionalităţi. predare germană, iar 106 munist Român a rezol cu care ne mîndrim".
1
iîierelui (Popu- buni fii ai clasei munci cunoscut, în cadrul acestei Oamenii muncii din rîn- cu limbă de predare a altor vat problema naţională în Iar la adunarea populară !
l: Corsarul din toare, ai ţărănimii şi, in politici au fost alocate fon dul naţionalităţilor conlo naţionalităţi. ţara noastră. în ansamblu, din Capitală, din 10 iunie]
.AN : Un om cu telectualităţii legale de duri mai mari de investi cuitoare participă în orga în ţara noastră funcţio experienţa românească evi 1978, tovarăşul NICOLAE]
de cultură); A- popor. Comuniştii au ţii, cu mult peste media pe nele de conducere ale nează 14 teatre şi instituţii denţiază un mod exemplar, CEAUŞESCU sublinia că!
• Zmeul de hîr- combătut consecvent poli ţară, unor judeţe răma- Frontului Unităţii Socialis- muzicale în limba naţiona- realist de a rezolva proble- „uriaşele realizări pe caleft]
I-U <U Iunie); tica de învrăjbire naţiona făuririi societăţii socialiste:
Matriarhat (Mu lă dusă de guvernele reac multilateral dezvoltate sânt!
ţi : RSul de aur ţionare, au demascat propa rodul muncii unite a tutu
IHELARI : Salvo ganda cercurilor naţionalis Rezolvarea problemei naţionale în România - ror oamenilor muncii fără!
Muncitoresc). te, care făceau jocul clase deosebire de naţionalitate.i
lor exploatatoare, al pute De aceea trebuie să păzinL
rilor imperialiste, au pro ca pe ochii din cap frăţia'
movat neabătut cauza no o mare victorie a clasei muncitoare, şi unitatea tuturor celor ce
JOEXPREŞ bilă a frăţiei poporului muncesc, fără deosebire de
1
român şi a naţionalităţilor naţionalitate, în lupta pen-j
conlocuitoare. tru socialism şi coniunisnţi
s tragerii din 13 a societăţii noastre socialiste
Experienţa istorică a ani în România".
30, 34, 11, 43, lor ce au trecut de la 23 Experienţa din anii so
August 1944 încoace, evi cialismului a înrădăcinaţi
ă ; 22, 3, 31, 25, denţiază consecvenţa, grija se în urmă cum sînt te, ale . tuturor organizaţi lităţilor conlocuitoare (Ti ma naţională, străbătut de trainic în conştiinţa popo-|
deosebită cu care partidul Covasna, Gorj, Harghi ilor de masă şi obşteşti. rului nostru convingere*»!
ti de cSştiguri : mişoara este singurul oraş la un capăt la altul de
comuniştilor a elaborat şi ta, Botoşani, Teleorman, Ia Sistemul nostru democratic din Europa în care se des democratismul consecvent, că unitatea în jurul partid!
transpus în viaţă ansam lomiţa, Sălaj şi altele, ceea a asigurat perfecţionarea făşoară spectacole în 4 de umanismul nou, revo dului a tuturor fiilor pâ-j
blul ăe. măsuri pentru so ce a determinat asigurarea cadrului care permite oame limbi — română, maghiară, luţionar, care pune pe pri triei comune, fără deosebi-?
|
luţionarea problemei na efectivă pentru toţi cetăţe nilor muncii maghiari, germană, sîrbă). La acestea mul plan omul, afirmarea re de naţionalitate, repre->
ţionale, emanciparea şi nii ţării a dreptului la germani, sîrbi şi de alte na se adaugă sute şi sute de multilaterală liberă a per zintă una din temeliile!]
afirmarea egală a între muncă, posibilitatea de a ţionalităţi să-şi spună cu cluburi, cămine culturale, sonalităţii fiecăruia, fără trăiniciei şi forţei- orîndui-'
gii populaţii muncitoa se bucura de o viaţă civi vântul şi să la hotărâri, în biblioteci. La prima ediţie nici o discriminare. Este xii noastre, un factor esen
probabil pentru ţial de accelerare a pro-*
eccmbrie : vre- re, fără' deosebire de na lizată, superioară. condiţii de deplină egali a Festivalului „Cîntarea încă un domeniu în care greşului ţării. întărind îh5
ţine in general ţionalitate. întregul cadru Egalitatea pe plan eco tatea drepturilor şi răspun României" au participat partidul nostru şi-a înscris
erul mai mult politico-juridic, sistemul de nomic îşi are corespondent derilor, în adunările ge pesj,e 3 700 de formaţii ar contribuţia la tezaurul mon continuare această unitate,!
. se vor mai oamenii muncii români';*
"ecipi taţii sub legi, şi în primul rînd Con fidel pe planul vieţii poli nerale ale oamenilor mun tistice de amatori aparţi dial ăl gîndirii şi practicii maghiari, germani şi d<S
oaie. Vintul va stituţia proclamă şi garan tice. Este concludentă în cii, în consiliile oamenilor nând naţionalităţilor conlo revoluţionare. Pe bună alte naţionalităţi îşi von,
-at cu intensi tează egalitatea deplină în acest sens însăşi compozi muncii ale centralelor, în cuitoare. dreptate aprecia tovarăşul
co Itm/oră în spori şi mai mult forţele
tuiul, predomi- drepturp dar şi îndatoriri ţia Marii Adunări Naţio treprinderilor şi instituţi în perioada 1976—1977, NICOLAE CEAIJŞESCU, cu in lupta pentru înfăptuirea
1
st. Temperatiţi le !JT obligaţiile tuturor ce nale — forul suprem al pu ilor, să se pronunţe în le în limbile naţionalităţilor prilejul vizitei desfăşurate obiectivelor însufleţitoare
VOt H Oiiprin- tăţenilor. In acelaşi timp terii de stat, unde din cei gătură cu prpiectele de legi. conlocuitoare au apărut în acest an în S.U.A. s
i 5 grade, iar 349 de deputaţi care o com Aceeaşi preocupare pen 1 063 titluri de cărţi' în „Aş fi deosebit de mul stabilite de Programul!
tre 0 şi 11 gra- interzice privilegiile şi dis ţumit dacă felul în care partidului, asigurînd astfel!
criminările de orice fel,* pun, 29, adică 8,2 la sută tru asigurarea de posibili peste 8 300 000 exemplare, atît naţiunii române, cît şi!
: vreme în gc- condamnă propaganda şo sînt maghiari, 8, deci 2,21 tăţi egale tuturor cetăţeni în ce priveşte presa, din atn rezolvat noi, în Româ naţionalităţilor conlocui
. cu cerul mai la .sută sînt gei’mani, iar 3, lor României socialiste, fă totalul de 515 ziare şi re nia. problema naţională,
:rit. Vor cădea vină şi rasistă, exclusivis felul cum am asigurat ega- toare condiţii tot mai dem
ocale sub for- mul naţionalist ca şi cos adică 0,9 la sută sînt de ră deosebire de naţionalita viste care apar în Româ ne de viaţă la care aspiră
viţă şl ninsoa- mopolitismul, alte naţionalităţi. Aceeaşi te, există în domeniul în nia, avînd un tiraj la o liiatea deplină în drepturi, şi pe care le merită.
a prezenta in- structură se întâlneşte şi văţământului şi culturii. apariţie de 11 457 000 exem precum şi dreptul de a fo
: 80-100 km/oră Egalitatea deplină a tu losi limba în şcoli, în acti Prof. IONEL CODREANU
iada. turor cetăţenilor ţării, fără în ce priveşte componenţa Astfel, din totalul de 17 844 plare, în limbile naţionali Deva
deosebire de naţionalitate, organelor locale ale puterii unităţi şcolare din învăţă- tăţilor conlocuitoare apar vitatea cuiturai-artistică, în
