Page 48 - Drumul_socialismului_1978_12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 566 ® JOI, 14 DECEMBRIE 1978

Guvernul mozambSccm Israelul trebuie să faoă m „gest ; La Deva:

4
condamna nosSe provocări semnificativ* * pentru a-şi confirma j Divizia municipală de cros pe echipe
militare ale regimului minoritar voinţa sa de pace

Consiliul municipal pen­
rasist de la Salishury WASHINGTON 13 (A- . pace. Congresul S.U.A. — tru educaţie fizică şi sport din cadrul taberelor din
vacanţa de iarnă.
gerpr-es). — La întoarcerea a afirmat Robert Byrd —
sa dintr-un turneu între­ va ezita mult să acorde noi Deva, cu sprijinul factori­ Clasamentul după prima
MAPUTO 13 (Agerpres). mului rasist a utilizat ajutoare Israelului, dacă a- lor cu atribuţii în dome­ etapă se prezintă astfel:
*— Un comunicat al Minis- bombe cu napalrn. S-au în­ prins în Orientul Mijlociu ceastă ţară va continua să niul sportului, a organizat, Şcoli generale — fete: 1.
Ierului Apărării Naţionale registrat morţi şi răniţi în ca reprezentant special al folosească asistenţa primită duminică, 10 decembrie Şcoala generală 4 — 36 de
al Republicii Populare Mq- rândul populaţiei civile. preşedintelui Jimmy Car­ pentru extinderea implan­ 1978, prima etapă a Divi­ puncte ; 2. Şcoala generală
zarnbic informează că, în Guvernul mozambican, ter, senatorul democrat Ro- tărilor sale în Cisiordania. ziei municipale de cros pe 6 — 43 puncte ; 3. Şcoala ge­
îiperioada 29 noiembrie — Condamnând noile provo­ bert Byrd a apreciat că El a reamintit că Statele echipe. Bucurîndu-se şi de nerală 5 — 96 puncte; bă­
9 decembrie, aviaţia milita­ cări militare ale regimului Israelul trebuie să facă un Unite au considerat din- prima zăpadă care a că­ ieţi : 1. Şcoala generală 6
ră a regimului minoritar Ian Smith, a dat dispoziţie „ges't semnificativ“ pentru totdeauna drept ilegale a- zut, cei 180 concurenţi, e- 47 puncte ; 2. Şcoala gene­
reprezentantului său la ceste implantări. rală 1 — 57 puncte ; 3. Şcoa­
■rasist de la Salisbury a pă­ a confirma voinţa sa de levi din şcolile generale şi la generală 3 — 95 puncte.
truns adine, în repetate O.N.U. să-l informeze pe liceele municipiului, s-au Licee — fete ; 1. Liceul in­
îinduri, pe teritoriul mo- secretarul general al Orga­ întrecut la probele de 500 dustrial nr. 4 — 30 puncte ;
irzambican, bombardînd o- nizaţiei Naţiunilor Unite nicaragua : Noi ciocniri între Garda şi 800 m fete, 800 m bă­ 2. Liceul industrial nr. 3
> biective economice civile despre aceste acte de agre­ ieţi, 1 000 m băieţi, dove­ 107 puncte ; 3. Liceul indus­
îşi zone populate din pro­ siune şi a cerut ca recen­ Naţională şi detaşamente ale Frontului dind prin aceasta că atle­ trial nr. 1 — 210 puncte ;
vinciile Gaza, Tete şi So- tul comunicat al Ministeru­ tismul are în municipiul băieţi : 1. Liceul nr. 4 — 26
fala. Comunicatul preci­ lui Apărării Naţionale să Sandinist de Eliberare Naţională Deva mulţi iubitori, care puncte.; 2. Liceul industrial
zează că în timpul atacu­ fie difuzat ca document o- de largă unitate naţională. se pregătesc încă de pe a- nr. 3 — 82 puncte ; 3. Liceul
rilor aeriene aviaţia regi­ ficial al O.N.U. MANAGUA 13 (Ager­ cum pentru confruntările industrial nr. 1 — 171 punc­
pres). — In Nicaragua au Bueurîndu-se de -un .larg te.
avut loc noi ciocniri între sprijin din partea popu­ care îi aşteaptă la primă­
Garda Naţională, fidelă laţiei civile, efective ale vară, în cadrul „Crosului De remarcat rezultatele
dictatorului Anastasio So- F.S.L.N. au atacat trupe şi tineretului" şi „Crosului bune obţinute de elevii
KENNETH DAVID KAUNDA REALES IN FUNCŢIA Şcolii generale nr. 6, în­
moza, şi detaşamente ale ! pionierului", ceea ce ne dă
DE ŞEF AL ZAMBIEI Frontului Sandinist de E- garnizoane ale Gărzii Na­ ; speranţa că vor reprezenta fiinţată în acest an şcolar,
liberare Naţională, care a ţionale în diverse zone ale care, prin preocuparea pro­
LUSAKA 13 (Agerpres). — gerilor desfăşurate mar(i în ţării. Principalele ciocniri ! cu cinste culorile judeţului
ta Lusaka s-a anunţat că Zambia. ' Potrivit unor date adresat poporului chemarea au avut loc în regiunile la finalele pe ţară din anul fesorului Marius Păcurar, a
preşedintele Kcnneth Davkl preliminare, în toate circum­ de a continua lupta în ve­ 1979. cucerit locurile 2 — la fete
Kaunda a rost reales pentru scripţiile electorale preşedin­ derea răsturnării regimului Orosi şi Infiernos, din par­ Tot cu această ocazie, e- şi 1 — la băieţi. Felicitîn-
tele ţării a obţinut CU mult
Un nou mandat in funcţia de peste majoritatea de voturi dictatorial şi a instituirii tea de sud a teritoriului levii secţiei de atletism a du-i, le urăm totodată suc­
şef al statului, in urma ale­ necesară realegerii sale. unui guvern democratic, nicaraguan. ces în confruntările spor­
şcolii generale nr. 7 au
participat, în afară de con­ tive din anul 1979. (Prof.
curs, pentru verificarea DORIN BORZA, prim-vi-
BIJUTERII DE DOUĂ • Delegaţia Partidului
MILENII Comunist Român, condusă sportivilor în vederea par­ cepreşedinte al C.M.E.F.S.
Deva).
ticipării lor la pregătirile
Arheologi! al ga ni au des- de tovarăşul Virgil Cazacu, mmm
ceperii in nordul ţării, la membru al Comitetului Po­
5 km de oraşul Sibargan, litic Executiv, secretar al
un mormint din primul mi­ C.C. al P.C.R., care între­ trebuie să-şi sporească
leniu i.e.n., in interiorul că­ prinde o vizită în Portu­ cheltuielile militare pe sea­ Box Succese hunedorene la „Centura Păltiniş"
ruia se alta mumia unei galia, la invitaţia Partidu­ ma reducerii programelor
tinere femei, Rochia ei era lui Comunist Portughez, s-a sociale. hunedoreni au obţinut lo­
acoperită ou plăcuţe din tranzit pentru armata egip­ întîlnit cu Antonio Dias Timp de trei zile, la Si­ cul trei pe echipe.
aur prinse cu perle. Cerceii, teană in perioada operaţiu­ Lourenco, membru al Co­ biu s-a desfăşurat cea de
artistic executaţi, cu incrus­ nilor militare ale faraonu- , misiei Politice a C.C. ol • Comitetul pentru pro­ a opta ediţie a „Centurii La individual, categoria
taţii de aur, plăcuţele de lui Ramses al ll-lea. Au fost P.C.P., directorul săpfămî- bleme economice al Adu­ Păltiniş" la box, cu parti­ juniori II — 63 kilograme,
1
.pe rochie cu imagini de descoperite depozite de gri- nării Generale a O.N.U. a ciparea mai multor echipe Marcel Ţurcaş s-a clasat
nolului „Avânte", organul
oameni şi delfini atestă ne şi alimente, taJismane şi i adoptat, cu 93 de voturi din 10 judeţe ale ţării, pe primul loc, iar la cate­
central de presă al Parti­
înaltul nivel al perfecţionă­ amulete folosite ca masco- dului Comunist Portughez. favorabile, 5 împotrivă şi printre care şi „Construc­ goria 63 kilograme — se­
rii orfevrăriei, acum două te de Ramses al ll-lea şl de 35 abţineri, o rezoluţie prin torul" Hunedoara. Sub ba­ niori, M. Bulancea a ocu­
milenii, pe aceste locuri. soldaţii săi etc. 1 care cere Programului gheta unui nou antrenor, pat locul doi. (IOAN
O.N.U. pentru dezvoltare Vasile Gafenco, pugiliştii VLAD, ziarist colaboiator).
• In Adunarea Generală
DISPAR TIGRII REGALI AFACERI DE FAMILIE a Organizaţiei Naţiunilor ca, în cooperare cu Comi­
sia
economică
O.N.U.
a
La slirşiţul secolului tre­ Scotland Yardul - poliţia Unite au fost avansate pînâ pentru Asia de vest, să
cut, in pădurile Bengalului britanică - este tot mai în­ acum trei proiecte de re­ treacă la elaborarea unor
existau pină la 20 000 e- grijorat de creşterea alar­ zoluţii care condamnă în proiecte menite să identi­
xemplare de tigri regali. mantă a numărului părinţi­ termeni severi apartheidul fice şi să satisfacă necesi­ «fe (Cooperativa de ooascsm *
Astăzi, numărul lor este de lor care işi învaţă copiii să \ şi propune o serie de sanc­ tăţile economice şi sociale
numai 200. Pentru a-i pro­ ,,subtilizeze ' mărfuri din ţiuni împotriva regimului ale palestinienilor. Rezolu­
1
teja pe ultimii supravieţui­ magazinele cu autoservire. de Ia Pretoria. ţia urmează sa fie supusă
tori, guvernul Bangladeshu­ Potrivit legislaţiei britanice Potrivit agenţiei France aprobării Adunării Genera­ urează fu/uror *
lui a interzis vinarea aces­ sînt interzise acţiunile judi­ Presse, alte proiecte vizînd le. * cumpăraforz/or st
tor ■animale. Iar în pădurile ciare împotriva copiilor sub aceleaşi probleme vor fi * consumo/orz/or
' Sandarban, in sud-vestu! 11 ani. Tocmai de acest lu­ depuse înaintea votului din « Preşedintele Republicii un eo/duros
ţării, s-a amenajat o rezer­ cru profită părinţii tinerilor Adunarea Generală prevă­ Sudan, Gaafar El Nimeiri, *
vaţie (31 km. p.) unde vor delincvenţi. zut pentru vineri. l-a primit miercuri pe Mo-
ii create patru centre de hamed Husni Mubarak,
înmulţire a tigrilor. CEL MAI ÎNALT... vicepreşedintele Republicii &
Cel mai înalt om din lu­ • în cadrul unei întîlnîri Arabe Egipt. După cum
TABĂRĂ MK.ITARĂ cu preşedintele S.U.A., informează agenţia MEN, s/ ver /nz/Za so vin/a/i un/o/ie coznercto/e
ANTICĂ me trăieşte în Mozambic. u de aZZmen'/oZr'e puâ/'/co, Sonor aprov/zronuis.
Cel puţin aşa susţine Ga- Jimmy Carter, conducătorii cu acest prilej au fost dis­ ropoZf/e so ndZ/rroco ce/e /7>ur eUncnZe
In timpul unor săpături briei Monjane, cetăţean al Asociaţiei naţionale pentru cutate o serie de probleme qus/un ş/ pre/er/n/p. ^ ^-
arheologice efectuate în acestei ţări care măsoară propăşirea populaţiei de legate de soluţionarea pe # <£a prilejui , Prunii cadaari/cr-
apropierea localităţii Tel Al în înălţime 2,60 m. Pri- culoare f'NAACP) din cale paşnică a situaţiei vndâf/'e nous/re Vo~osTe cipTri?
Masbuta, situată la 1 i „km vindu-şi semenii şi tot ce Statele Unite au cerut să din Orientul Mijlociu.
■de Ismailia, arheologii egip­ este in jur ,,de sus", Ga- se dea dovadă de pruden­ în aceeaşi zi, vicepreşe­
teni au descoperit ruinele briel Monjane nu se simte ţă în problema reducerii dintele egiptean a părăsit
■■Amei vechi aşezări, utilizată handicapat de diferenţă, \ programelor sociale. Ei au capitala Sudanului, plecînd
In antichitate ca punct de ba dimpotrivă...
atras atenţia că S.U.A. nu spre sultanatul Oman.
, . Cooperativa de consum
Cursa înarmărilor—factor generator de neîncredere ' * i \ ywg-- * oraş Ordsfie *■ * *
întărirea păcii, realiza­ se impune soluţii popoa­ tuielile militare pe an­ triva voinţei popoarelor vc /n v/fo so pp/recer
rea unei cotituri hotărîte relor mai slabe., pentru samblul ţărilor „lumii a care au fost antrenate în A Zn omb/anZo D/dcufo
spre încetarea cui-sei înar­ promovax-ea unei politici treia" au crescut în ulti­ cui'sa înarmărilor. O resZaurahie/or
mărilor, spre dezarmare de .forţă şi de dictat. înar­ mii 8 ani de la 17 la 33,8 Sînt toate acestea nu­ * * ! Ztowfe/V
constituie dezideratul ma­ marea, creşterea forţei miliarde dolaxâ Pe fun­ mai cîteva dintre xaţiuni-
jor al vieţii politice in­ militare în măsura iraţio­ dalul adîncirii îngrijoră­ le pentru care ţaxa noas­ %/imreiirece
ternaţionale. Escaladarea nală, peste nevoile fireşti toare a decalajelor între tră — consecventă politi­
-înarmărilor, aberantă prin ale apărăx'ii independen­ ţările dezvoltate şi .cele în cii sale constructive şi
masivitatea concentrării ţei şi suveranităţii state­ cui's de dezvoltare, arme­ paşnice — militează cu
forţelor de distrugere — lor. ,a stat şi stă la baza le cumpărate prin irosi­ fermitate pentru limitarea
deja în măsură să nimi­ politicii de repi'imare a rea unor ui'iaşe resurse şi cheltuielilor militare, pen­
cească de mai multe ori tru dezescaladarea înar­
întreaga omenire — con­ năzuinţei popoarelor spre bogăţii naturale sînt acu­ mărilor şi trecerea la mă­
stituie unul din factorii libertate şi independenţă, mulate în scopul rezolvă­ suri practice de dezarma­ , _ jniurl'/nfocm/ie cu deoseb/fă
esenţiali generatori de la baza încercărilor de rii pe cale militară a u- re, în primul rînd în do­ pricepere, precum şi o muzica a/eoso
neîncredere, de încordare împărţire şi reîmpărţire nor litigii — fenomen ce meniul armelor nucleare, in ofmosfero Primo a un/răprior
în relaţiile internaţionale. a sferelor de influenţă. are implicaţii politice şi fiind convinsă că aceas­ noos/re s/ni poronrio unui ooreob/i
Cursa înarmărilor — Un fenomen extrem de economice foarte grave. ta este singura alternati­ începui de* an.
pxnn natura lucrurilor — îngrijorător cai'e se con­ Practica arată că vînză-
generează neîncredere şi stată în perioada postbe­ rile de arme pei'mit ma­ vă capabilă să asigura feef/nefi /acvr/ d/n frmpf
tensiune. Experienţa isto­ lică este şi acela al creş­ rilor puteri să se ameste­ poporului nostru, tuturor ' //o respon sobrii ceior doua unriarij
- ia resiauran/uZ.. Docia ” Orosfie - f&d/a
rică atestă că sporirea terii achiziţiilor de arme ce în aşa-numitele con­ popoarelor lumii, condi­ -la res/auruniuiizvorui riece - ~ /4&/d.
forţei militai-e a fost fo­ de către ţările sărace, în flicte locale, $ă-şi impună ţii de dezvoltare paşnică.
losită totdeauna pentru a .curs de dezvoltare. Chel­ punctele de vedere împo­ B. P.

REDACŢIA Şl ADMINISTRATA i Deva, sfr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 11585, 20708. TIPARUL i Tipografia Deva, slr. 23 August, nr. 257. «I 0M