Page 49 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 49
Proletari din toate ţările, uniţî-vâ !
ANUL XXXI
NR. 6 567
VINERI,
15 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
CEL MAI CĂUTAT
MAGAZIN
5- MSMABDE LEI ...din colonia Brazi a
şantierului Riu Mare-Retc-
ACnONATi.!® CARE,-S(f4T ;R^?UnAT ; £L£:;#
zat cete cel condus de to
varăşul loan Drilgliin. Bu
na aprovizionare şl servi
Eforturi permanente pentru rea atentă, curăţenia şi in
teresul lucrătorilor săi fac
ca lună de lună. magazi
nul să-.şl depăşească planul
I sporirea producţiei, pentru de desfacere în medio ou
20 la sută. Alături de şe
ful de unitate muncesc cu
mult folos vînzătoarele
o calitate nouă
ZII
In toate domeniile iwîi oftă i
Violeta Zănoagă, Estera
Convorbire cu tovarăşul ing. MIMICĂ NEAGOE, Bunca, Viorica Drăghin-, în
secretar al Comitetului municipal de partid Deva tregul colectiv.
„SANITARII PRICEPUŢI"
INTR-O NOUĂ
— Organizaţia municipa bază în producţia industria ÎNTRECERE
lă de partid, colectivele de lă a municipiului: I.E.C. A Început întrecerea e- Lucrări practice In laboratorul elcctro, unul din cele 34 de laboratoare de care dis
oameni ai muncii din mu Mintia, E.M. Deva, I.M.C. chipajelor „Sanitarii price pune azi Institutul de ntlne din Petroşani. Foto : VIRGIL ONOIU
nicipiul Deva şi-au asumat Bîrcea. Depăşirile dobîndite puţi", etapa pe şcoală. La
un angajament mobilizator de aceste harnice colective Şcoala generală nr. 2 Hu
nedoara, competiţia organi
în întrecerea socialistă din de muncă sînt concretizate zată atlt Intre detaşamen
acest cincinal. Care este în produse fizice, după cum tele din cleiul primar, cit UN CĂLDUROS „NOROC BH!“ iNVAŢÂMlNTULU!
stadiul îndeplinirii acestui urmează: 670 milioane kWih şl între cele din ciclul gim
nazial, a fost deosebit de
angajament ? energie electrică, 2 744 tone disputată. Cele mal bine SUPERIOR DII VALEA JIULUI
— Angajamentul organi cupru şi zinc în concentra pregătite 6-au dovedit e-
zaţiei municipale de partid te, 1149 tone materiale de chipaţlde detaşamentelor
claselor a IV-a A şi a
Deva, a colectivelor noastre construcţii. Ca o sublinie VlII-a A. Astăzi, învăţământul su Văii Jiului şi a judeţu zintă astăzi ţării, Parti
muncitoreşti pentru acest re, arăt că termocentrala MAI MULTE PRODUSE perior din Valea Jiului lui. Perfecţionîndu-se de dului Comunist Român
cincinal este realizarea u- şi-a realizat angajamentul DE MAROCHINĂRIE aniversează trei decenii la un an la altul, în con — sub conducerea căruia
nei producţii industriale primilor 3 ani din cincinal Secţia de marocliinâric a de existenţă, etapă înscri sens. cu cerinţele timpu s-au scris toate înfăptui
suplimentare în valoare de cu 36 de zile mai devreme, cooperativei „Drum nou“, să cu majuscule în mine lui socialist prin care a rile noii societăţi — e pe
500 milioane lei. Subliniez mina cu 145 de zile la cu din Hunedoara, condusă de ritul românesc, în şcoala urcat, lărgindu-şi profi măsura eforturilor şi
că pînă la ora de faţă a- pru în concentrate şi, res mai mulţi ani de comunis şi progresul ţării. lul, Institutul de mine muncii desfăşurate pen
ta Valeria Păcurar, lşl di
cest angajament este depă pectiv, cu 38 de zile mai versifică mereu producţia, Ridicat, prin politica Petroşani pregăteşte azi tru pregătirea cadrelor
şit cu 430 milioane lei. Am repede la zinc în concen pune la dispoziţia cumpă înţeleaptă a partidului şi ingineri şi subingineri în miniere capabile să preia
rătoarelor
gamă
largă
o
raportat îndeplinirea pla trate.' sortimentală de produse din statului nostru, la rang cadrul celor două facul şi să conducă adîncurile
nului pe primii trei ani ai — Există însă şi unităţi piele şl înlocuitori. Numai de „Civitas Academica", tăţi : facultatea de mine de cărbune şi minereuri
cincinalului cu 71 de zile economice care pot contri anul acesta, aici s-au reali Petroşaniul şi-a înălţat în — cu 3 grupe de specia ale patriei. In cele trei
înainte de termen. Avansul bui mai. mult la realizarea zat produse în plus valo- aceste., trei ..decenii frun lizare (exploatări minie decenii de existenţă In
cîştigat asigură obţinerea, angajamentului municipiu rtnd mai bine de 350 000 lei. tea spre lumina ştiinţei, re, topografie minieră şi stitutul de mine Petro
pînă la sfîrşitul anului, a lui. Care sînt acestea ? BILANŢ pregătind aici, într-o au prepararea substanţelor şani a dat ţării 28 de
unor însemnate cantităţi de — O contribuţie mult Asigurarea localităţilor Ju tentică îmbinare a amfi minerale utile) şi facul promoţii de ingineri şi 8
energie electrică, minereuri mai mare ar putea aduce deţului cu apă potabilă în teatrului cu abatajul, ca tatea de maşini şi insta promoţii de subingineri,
seamnă în fiecare an un
neferoase complexe, mate întreprinderea de lianţi, însemnat efort financiar fă drele tehnice miniere ale laţii miniere — cu 4 gru împlinind zestrea de ca
riale de construcţii, prefa care prin nepunerea în cut de stat. României socialiste. pe de specializare (con dre tehnice a mineritu
Din anul 1009 şi pină In
bricate din beton, ţesături funcţiune la termen a li acest an au fost construit* Institutul cărbunelui, strucţii de maşini, auto lui românesc cu peste
de mătase, produse alimen niei a Il-a de ciment, ne- şl date in folosinţă : 82,1 înfiinţat în 1948 la Pe matizări şi electrificări în 5 000 de specialişti. Ei îşi
tare şi altele. atingerea parametrilor sta km conducte de aducţiune, troşani, a concentrat, du industria minieră, ex dovedesc azi probitatea
— Care sînt unităţile c- biliţi, înregistrează serioase 02,4 km reţele de distribu pă numai 9 ani, întregul ploatarea, întreţinerea şi profesională, politică şi
ţie, staţii de captare însu-
conomice cu cea mai în mlnd un debit de 1872 1/sec, învăţământ superior mi repararea utilajului mi etică — cîştigată în şcoa
semnată contribuţie la ob Convorbire realizată de staţii de tratare totalizînd nier al României, dove- nier, electromecanică teh la superioară din Valea
ţinerea acestor succese ? GH. I. NEGREA 1185 1/sec., precum şi re dindu-se un important nologică). LUCIA LICIU
— Sînt tocmai acele uni zerve de înmagaztnare în factor de progres în via Raportul pe care insti
capacitate totală de 30 300
tăţi care au ponderea de (Continuare în pag. a 2-a) mc. ţa economico-culturală a tutul petroşănean îl pre (Continuare în pag. a 3-a)
Două fetite
îşi aşteaptă tatăl
Lilienei şi Gabrielei Că- Petru Cătănoiu e tehni
tânoiu — două fetiţe de cian la I.R.E. Deva de mai
vîrsta şcolii generale — nu mulţi ani. înainte de a o
le place prea mult să stea cunoaşte pe Veronica, sofia
în geam, dar sînt ore ale lui legitimă, mai fusese că
zilei cînd sînt nelipsite de sătorit legal cu o altă fe
la fereastră. Stau amîndouă meie. La începutul noii căs
cu perdeaua dată la o par nicii era un soţ bun, corect,
te şi nu-şi iau ochii de pe apoi a început s-o ia raz
stradă. Prima care zăreşte na. Nu dădea deeît puţini
un bărbat de vîrstă mijlo bani în casă, continua să
cie, izbucneşte veselă : întreţină relaţii cu fosta ne
— Uite-I, uite-l. vastă, ba a avut şi o con
Aparent gestul lor nu are cubină, cu care a stat un
Staţia C.F.R. Simeria. în ultima vreme, aici s-au efectuat importante lucrări dc modernizare si mecanizare, asl- explicaţie, dar el se justi an şi jumătate. Veronica
gurind traficului feroviar rapiditate şi eficienţii. Fote : V. AZUGEANU fică dacă precizăm că băr ştia de aventurile lui amo
batul nu e altcineva deeît roase, dar l-a iertat de
tatăl lor şi fetelor le e dor fiecare dată cînd se întor
de el. De o vreme încoa cea acasă spăşit, jurînd că
i n t i m * - c u m D i vuita a rtummui ce însă, fetiţelor, după iz se dă pe brazda cea bună.
bucnirea de veselie de la „Mă gîndeam nu atît la
început, li se întunecă pri mine — ni s-a destăinuit
Atunci cînd din întîmpla- bări, dar privirea îi alune virile. Pînă mai deunăzi, nu — cit la fetiţe, care fineau
re afli că directoarea în Însemnărî d© scriitor că pe şerpişorii subţiri ai se întîmpla aşa ceva, fiind la el şi voiam să aibă şi
treprinderii de tricotaje Hu firelor ce aleargă printr-o că cel ce trecea pe uliţă, ele faţă". Faptul era ade
nedoara are 31 de ani, se mie şi unul de obslacole.
cretara organizaţiei de Ciţiva metri mai încolo, la ştiindu-le la fereastră, le vărat, Liliana şi Gabriela
partid 25 de ani şi toţi oa triei, industria uşoară în de creaţie am încercat în parter, începe sectorul ma făcea un mic semn cu ca ţineau la Petru Cătănoiu,
menii muncii care lucrea cepe să-şi contureze un tr-o dimineaţă de decem şinilor de tricotat. între pul sau cu mina, ceea ce tatăl lor. „Neînţelegerile
profil din ce în ce mai dis
ză aici au vîrsta cuprinsă tinct şi mai vizibil. Lingă brie să înţeleg rostul aces prinderea a fost dotată cu le crea o mare fericire. De cele mai multe — şi-a con
tei fabrici şi pe extraordi
între 19 şi 33 de ani, nu-ţi nar de tinerii ei oatrpyii ai cele mai moderne maşini un timp, n-Q rrtai face. Tre tinuat destăinuirile Veroni
rămîne deeît, îndemnat de Fabrica de încălţăminte, muncii. Vizita a început ce cu îăpui plecat, cu pri ca — au pornit de acolo că
curiozitate, să pătrunzi în perete în perete cu ea. de existente la ora actuaiâ în
din dreptul modernelor ma
incinta celei mai noi uni la 1 septembrie a intrat in şini de bobinat. O munci tară. Sirit fabricate la Tir- virile în pămînf. Şi fetiţele eu n-a-m fost de acord să
ne mutăm în casa părinţi
nu înţeleg de ce procedea
tăţi industriale din binecu lucru noua capacitate hu- toare stăpineşte aici si di gu Mureş. La orice defect ză astfel, de ce e supărat lor lui. Procedînd astfel,
noscutul oraş al oţelului şi nedoreană a industriei u- rijează 10 fire deodată ca se opresc automat. Sint pe ele, fiindcă nu are nici
fontei. Deşi oţelul şi fonta şoare — întreprinderea de re rulează cu o viteză a- TRAIAN BONDOR f
continuă să curgă de aici tricotaje. meţitoare pe fuse. Felie VALERIU BÂRGĂU un mefiv : amîndouă în _____----------------------------- t
în cantităţi uriaşe către însoţit de maistrul Vasi- Constanţa are 21 de ani. vaţă bine, sînt cumir^ as
verticala dezvoltare a pa- le Tătaru de Ia atelierul Răspunde prompt la între (Continuare în pag. a 2-a) cultătoare... (Continuare în pcig a 3 a ^
