Page 50 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 50

Pa . 2                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 567
      K

      r rubrfca tineretului                                  Eforturi permanente pentru sporirea producţiei,

                                                                                                                                                                         T ElEVIZI
                                                                                                                                                                       BfcaiatSS8BB3BBBE3Ql
    f! toţii fie le mine Vulcan -                                                                                                                                      5,00 Teleşeoală
             %                                                      pentru o calitate noua le toate domeniile                                                         .1.0,00 Telecinematct
                                                                                                                                                                      11,40 Album coral
                                                                                                                                                                      11.50 Corespondenţi
    e forţă ce poate şi trebuie să-şi                         (Urmare din pag. î)    mentului  pe  care  ni  l-am  a-   torii  dc  răspundere,  stadiul   neralizarea   noului   meca­  12.05 Telex
                                                                                                                                           pentru  introducerea  şi  ge­
                                                                                                                                                                          ţesii transmit,
                                                                                     surnat.  Posibilităţi  există  şi
                                                                                                                            sarcinilor
                                                                                                                îndeplinirii
                                                                                                                                      de
                                                          rămîneri  în  urmă  la  pro­  la  alte  unităţi,  aş  zice  la   plan  la  toţi  indicatorii.  Este   nism   economico-financiar,   17.00 Telex
                                                                                                                                                                      17.05 Emisiune  in  l
                                                                                                                                                                          mană
    valorifice iei deplin energiile                       ducţia  de  ciment.  Printr-o   toate.  Este  de  datoria  or­  o  metodă  eficientă,  deoare­  pentru   sporirea   eficienţei.   15.00 Itezui  latele  ţ
                                                          mai  bună  şi  mai  atentă  or­
                                                                                                                ce  cu  asemenea  prilejuri  se
                                                                                                                                           economice,-
                                                                                                                                                      creşterea  pro­
                                                                                     ganizaţiilor  de  partid  din
                                                                                                                                                                          loto
                                                          ganizare  a  producţiei  şi  a   aceste  unităţi,  a  centralelor   fac   propuneri   judicioase,   ductivităţii   muncii,   buna   15.05  tnvăţămîiK  a
                                                          muncii,  executarea  la  un   respective,  să  acţioneze  cu   chibzuite,   multe   probleme   aprovizionare   cu   materii   (io  0  Partem
      Organizaţia  U.T.C.  de  la   Vulcan  este  şi  câştigătorul   nivel  calitativ  mai  înalt  a   toată   răspunderea   pentru   se  rezolvă  pe  loc,  se  inter­  prime  şi  materiale  a  locu­  — părinţii (II
    I.M.  Vulcan,  cu  cei  peste   pe   ţară-   al   concursului   lucrărilor  de  întreţinere  şi   valorificarea  tuturor  resur­  vine  cu  promptitudine  la   rilor  de  muncă,  întărirea   13.30 Urni <le seri
                                                                                                                                                                      19.30 Telejurnal
    700  de  membri  ai  săi,  se   „Trofeul  minerului".  El  se   reparaţii   la   utilajele   de   selor  ce  există  la  fiecare   diferite  niveluri.  în  vederea   ordinii şi disciplinei.  19.50 Iniţiative  şl  1
    impune  în  viaţa  şi  activi­  numeşte Pompiliu Barbu.  bază,  ar  putea  recupera  ră-   loc  şl  punct  de  lucru,  în   soluţionării  aspectelor  sem­  Reafirm  hotărîrea  comu­  moniste
    tatea  minei  cu  forţa  şi  per­  în  prezent,  mina  Vul­  mîncrile  în  urmă,’  ar  pu­  secţii  şi  ateliere.  Rezulta­  nalate.   Am   permanentizat   niştilor,  a  tuturor  oameni­  20.15  Film  artistic
    sonalitatea,   cu   aspiraţiile   can-se  confruntă'  cu  unele   tea  participă  mai  activ  şi   tele  nu  vor  întîrzia  să  se   metoda   analizării  situaţiei   lor  muncii  din  unităţile  e-   frunţind  preju
                                                                                                                                                                          Premieră  TV.
    specifice  vîrstei,  ca  un  fac­  deficienţe,  în  principal  cu   cu  folos  la  îndeplinirea  an­  arate.  economice  la  faţa  locului,   conomice   din   municipiul   ţie  a  studiomr
    tor  de  scamă  in  realizarea   nerealizarea   sarcinilor   de   gajamentului  luat  de  mu­  —  Cc  măsuri  a  luat  Co­  in  întreprinderi.  S-au  făcut   Deva  de  a  munci  cu  efor­  ricana
    sarcinilor  cu  care  se  con­  plan  la  extracţia  cărbune­  nicipiul  nostru.  Apoi,  Ţesă-   mitetul municipal de partid   asemenea  analize  şi  au  dat   turi  sporite  pentru  a  înde­  21,45 Publicitate
                                                                                                                                                                      21.50  Atelier  de  ere
    fruntă   colectivul   acestei   lui.  Efortul  colectivului  de   toria  de  mătase.  Dacă  ar   pentru  ca  unităţile  indus­  roade  la  I.E.C.  Mintia,  în­  plini   exemplar   îndatoririle   rar-nrtistică
    unităţi  miniere.  Dincolo  de   mineri  pentru  depăşirea  a-   :  milita  mai’  mult  şi  cu  răs­  triale din municipiul Deva   treprinderea   ’   de   lianţi,   ce  ne  revin  în  muncă.  A-   22.15 Telejurnal.
    activitatea  profesională  des­  cestui  impas  solicită  o  mo­  pundere   pentru   creşterea   să-şi  îndeplinească  exem­  I.M.C.,  „Avicola"-  şi  altele.   nul  acesta  vom  realiza  un
    făşurată  la  locul  de  mun­  bilizare  a  tuturor  energii­  indicilor  de  utilizare  a  răz­  plar  sarcinile  de  plan  şi   Le  vom  continua  şi  în  pe­  spor  de  producţie  de  peste
    că,  uteciştii  îşi  afirmă  pre­  lor,  deci  şi  ale  tineretului.   boaielor  de  ţesut,  aprovizio­  angajamentele ?  rioada următoare.  630  milioane  lei,  iar  pe  în­  lagADioi
    zenţa   într-un   cuprinzător   Or,  cum  aflăm  la  comite­  narea  ritmică  a  locurilor  de   —   Comitetul   municipal   Subliniez  că  în  multe  u-   tregul   cincinal   Deva   va
    program  de  acţiuni  conexe   tul  de  partid  al  minei,  de   muncă,   folosirea   timpului   de  partid  şi-a  intensificat   nităţi  economice  ale  muni­  obţine  o  producţie  indus­  BUCUREŞTI I :
    omenite  să  ducă  la  forma­  Ia  tovarăşul  Vasile  Tlusu,   de  lucru  la  maximum,  ar   controlul,   îndrumarea   şi   cipiului  s-au  atins  deja  ni­  trială  suplimentară  de  un   ilioprogramul dimii
    rea  multilaterală,  profesio­  secretarul  comitetului,  or­                    sprijinul  în  toate  unităţile   velurile  de  plan  ale  primu­  miliard  de  lei.  .Este  un  an­  Radiojurnal ; *,00
    nală,    polit’ico-ideologică,.   ganizaţiile  U.T.C.  vor  avea   putea  aduce  o  contribuţie   economice.   S-a   statornicit   lui  trimestru  din  viitorul   gajament  realist  şi.  stă  în   presei ; 8,10' - tXirif
    culturală  •  şi  cetăţenească  a   un  cuvînt  greu  de  spus  în   mai  însemnată  la  îndepli­  practica  de  a  analiza  deca-   an.  Acţionăm  în  continua­  puterile  noastre  să-l  înde­  lodilior ; 9,00 Bul<
    for  ca  oameni  ai  muncii  de   acest  sens.  Avem  organiza­  nirea şi depăşirea angaja­  dal, la concret, cu toţi fac­  re cu toată răspunderea  plinim exemplar 1  ştiri ; 9,05 Răspun
    nădejde,  constructori  demni   ţii  puternice,  cum  este  cea                                                                                                   cultâtorllor; 10,00
    ai  socialismului  şi  comu­  de  la  sectorul  V  —  produc­                                                                                                     de ştiri; 10,05 Alia
    nismului.                  ţie,  secretar  Avram  Vîrjan,                                                                                                         ric ; 10,30 Sănătate
      Acţiunile   în   sprijinul   declarată   organizaţie   mo­                                                                                                      Filo foile ; 11,00 Bi
    producţiei   organizate   aici   del.  Dar  este  necesar  ca  la                                De ce sînt anemici paşii spre                                    ştiri ;   11,20 Avan
    au  condus  la  uncie  rezol­  nivelul  tuturor  organizaţii­                                                                                                     Rpdio-Tv.  ;  12,00  )B
    vări   concrete,   practice:   lor  de  bază  să  se  desfăşoa­                                                                                                   ştiri ;   12,05 Din
    descongestionarea  unor  lo­  re   o   susţinută   activitate                                                                                                     folclorului   nostru
    curi  de  muncă,  asigurarea   politico-educativă   pentru                                rentabilizarea sectorului zootehnic?                                    Şlagăre  de  Marini
    condiţiilor   pentru   fluenţa   formarea  conştiinţei  mun­                                                                                                      Florin.  Bogardo;  13
    aprovizionării  la  locul  de   citoreşti,  a  datoriei  împli­                    Cooperativa  agricolă,  din   de  animale  intlucnţînd  ne­  Batiz  este  folosirea  cu  ma­  I la 3 ; 15,00 St ud
    producţie  şi  celei  produc­  nite.  Nu  este  un  titlu  de                    Batiz   dispune   realmente   gativ   redresarea   eeonomi-   ximă  eficienţă  a  suprafeţe­  16.00  Radiojurnal';
                               mîndrie   pentru   organiza­
    tive,  în  abataje,  la  cărbu­                                                  de  condiţii  pentru  a  ridica   co-financiară  a  C.A.P.,  spo­  lor  destinate  producerii  nu­  ordonate   economic
    ne.  în  acest  sens,  merită   ţiile  dc  bază  că  uteciştii                   simţitor  ponderea  sectoru­  rirea   veniturilor   băneşti   treţurilor,   asigurării   unei   Plai  de  baladă  ;  ;
                               înregistrează  un  număr  în-.,
    notat  şi  faptul  că  din  a-   semnat  de  absenţe  nemoti­                    lui  zootehnic  în  structura   ale  unităţii  şi  cooperative­  mai  bune  structuri  a  cul­  letin  de  ştiri  ;  17,01
    ceste   acţiuni   organizaţia                                                    producţiei  globale  şi  a  ve­  lor.                 turilor.   O   intenţie   bună   noteca   de   folclor
    U.T.C.  de  la  mina  Vulcan   vate,  întîrzieri,  că  nu  fo­                   niturilor  băneşti  ale  unită­  Pe  lingă  deficienţele  ma­  este  introducerea  în  cultu­  Pentru  patrie  ;  13
    şi-a  îndeplinit  şi  planul  e-   losesc  în  totalitate  timpul                ţii;   Posibilităţile   existente   nifestate  în  privinţa  res­  ră  a  guliilor  furajere,  .care   serii ;   20,00 Iute
                               de  lucru,  că  se  semnalea­
    eonomic,  de  75  000  lei.  De­  ză  abateri  de  la  tehnolo­                  nu  sînt  insă  nici  pe  depar­  pectării  regulilor  de  zoo-   asigură  randamente  supe­  cintecului   populai
    altfel,  pregătirea  şi  forma­  giile  de  lucru,  de  la  calita­              te  puse  în  valoare.  Iată  cî-   igienă  şi  de  întreţinere  a   rioare la hectar.  Anchetă   economiei
    rea  tinerilor  mineri  sc  re­                                                  teva  argumente  edificatoa­  animalelor,   persistă   unele   Pe  lingă  sporirea  canti­  Cadenţe  sonore  ;  2
                               tea  producţiei'  şi  a  .muncii.
    flectă  elocvent  în  activita­  Şi,  organizaţiile  U.T.C.  au                  re în acest sens.          carenţe  în  furajarea  ani­  tăţilor  de  furaje  din  pro­  într-0  oră  ;  23,00—
    tea  productivă,  în  realiza­  ia  dispoziţie  întreg  ansam­                     La   prima   vedere   s-ar   malelor.  Producţia  de  fu­  ducţie  proprie,  cu  deosebită   stop muzical noct
    rea  sarcinilor  şi  angaja­  blul  de  mijloace  şi  moda­                      părea  că  situaţia  de  aici   raje asigurată nu acoperă  acuitate  se  pune  problema   TIMIŞOARA  :  1S,i
    mentelor  de  brigăzi  condu­  lităţi   de,   acţiune   pentru                   este  favorabilă,  ţinînd  sea­                       asigurării  şi  stabilizării  for­  litatca  radio;  19,i
    se  de  şefi  ,de  brigada  utc-   desfăşurarea  unei  eficiente                 ma  de  faptul  că  faţă  de                          ţei  de  muncă  în  sectorul   nia  azi;  38,li»  Me
    eişti.  De  pildă,  brigada  lui   activităţi   politico-educative               prevederile  planului  anual   La C.A.P.              zootehnic.  Este  uşor  de  în­  dicate  tinereţii;  )S,
    Constantin  Ciocan  s-a  an­  în  rîndUrile  tinerilor  .  mi­                   unitatea  se  prezintă  cu  un                        ţeles  că  încredinţarea  creş­  fagure  de  miere  -
    gajat  ca  .în  acest  an  să  dea   neri.   Dar   frecventarea                  piils  de  6  capete  la  efecti­  Batiz              terii  animalelor  unor  îngri­  ne  de  limba  rom
    500  tone  de  cărbune  peşte   punctului   de   documentare                     vul  total  de  bovine.  Dacă                         jitori   din   afara   unităţii,   rară;  18,40  Mugi
    plan  şi  în  prezent  există   politico-ideologică  de  către                   se  are  însă  în  vedere  că                         care  nu  sînt  cointeresaţi  să   Iară  «ie  pe  cuprir,
    toate  premisele  ca  angaja­  tineri  iasă  de  dorit  ;  par­                  sporul  s-a  făcut  în  mare   nici  pe  departe  necesarul,   îmbunătăţească   rezultatele   trici;  19,00  Rcvlst
    mentul să fie îndeplinit.  ticiparea  lor  la  formaţiile                        măsură  pe  seama  cumpă­  din   care   cauză   unitatea   în  producţie,  reprezintă  o   social-politicâ  ;  19
    Mai  grăitoare  ni  se  par   clubului  oraşului  sau-  la                       rărilor  din  credite  (64  la   este  nevoită  să  ■  întocmeas­  frînă  serioasă  în  calea  ren­  corul   căminului
    însă  realizările  lui  Gheor-   cele.   proprii.   ale   între­                 număr,  reprezentînd  16  la   că  doar  raţii  pentru  între­  tabilizării   sectorului   zoo­  din  Chlzătău  ;  -1
    ghe  Col  da .  In  vară,  mine­  prinderii — la fel.                            sută  din  efectivul  total  e-   ţinerea  animalelor-.   tehnic,  care,  în  mod  firesc,   Viaţa muzicală.
              -
    rul  utecist  Colda  a  preluat   Iată  că,  alături  de  reali­  In  întrecerea  socialistă   xistent  —  n.n.),  rezultă  '  că   Preşedintele  C.A.P.,  Oli-   trebuie  să  ocupe  locul  cen­
    conducerea   unei   brigăzi   zări  şi  împliniri  demne,  ti­  din  acest  an,  larhinoriştii   în  sectorul  zootehnic  există   ver  Musolini,  ne-a  relatat   tral  în  preocuparea  orga­
                                                                                                                                           nizaţiei,  de  partid  şi  a  con­
    ■neomogene,   mai   slăbuţă,   nerii   mineri   din   Vulcan   hunedoreni  se  situează  pe   o  serie  de  neajunsuri.  Era   că   numai   la   sortimentul   siliului  de  conducere,  de­  CINEMA
    care  nu-şi  realiza  sarcinile   mai  au  şi  datorii.  Este  de...   un  loc  de  frunte,  reuşind   pe  deplin  posibil  ca  efecti­  fînuri  există  un  deficit  de   oarece  aceasta  este  activi­
    de  plan.  De  cînd  a  venit   datoria   organizaţiilor   de   să  realizeze  deja  şi  să   vul  să  crească  mai  mult   150  tone,  a  căror  procura­  tatea  cu  rol  hotărîtor  în
                                                                                                                                                                       DEVA  ;  Oraşul
    Colda,  brigada  îşi  realizea­  bază,  a  comitetului  U.T.C.   depăşească   substanjial   din   prăsilă   proprie,   dar   re  stă  sub  semnul  între­  redresarea   economico-fi-   (Patria);   Tranşam
    ză lună de lună sarcinile.  ca  participarea  şi  activita­  angajamentul   anual.   Un   s-au   înregistrat   pierderi   bării   pînă   ia   rezolvarea   nanciară a C.A.P.  press,  seriile  I-II
    Să.  mai  amintim  că  forma­  tea  uteciştilor  să  fie  ple­  sprijm  eficient  în  obţine­  mari   (aproape   la   nivelul   problemei   fondurilor   bă­      HUNEDOARA  :  G
    rea  tînurului  şef  de  briga­  nară,  încununată  de  suc-,   rea  acestui  succes  ei  l-au   cumpărărilor  efectuate)  prin   neşti   necesare.   Datorită   Pentru  anul  viitor,  uni­  culoarea  fericirii  i
                                                                                                                                           tăţii  îi  revin  sarcini  sporite
    dă  este  un  proces  complex,   ces;  contribuţia  lor  la  re­  primit  în  permanenţă  din   mortalităţi   şi   sacrificări   faptului  că  resursele  pro­  în   creşterea   efectivului   Tentacule   (Arta);
                                                                                                                                                                      (Constructorul);
                                                             v
    continuu,  Colda  fiind  stu­  dobândirea   prestigiului  de   pa tea  colectivului  strun-   neeconomice,  în  special  la   prii  nu  au  fost  valorifica­     ŞAN!  :  Ebor  mor
    dent  la  .seral,  la  şubingi-   unitate  minieră  fruntaşă  pe   găriei  de  cilindri  pentru   categoria   viţei.   Asemenea   te   eficient,   unitatea   este   matcă  de  bovine  şi  a  pro­  rea):   Ecaterina   '
    neri.  Activitatea  şi  presti­  ţară  să  fie  Ia  nivelul  forţei   iaminoare,  din  activitatea   stări  de  lucruri  sînt  cu  to­  nevoită  acum  să  apeleze  la   ducţiei  de  lapte  marfă.  Ţi­  (7  r  —-bric);  Av
                                                                                                                                                                      publica,,  LUPENT
    giul  tinerilor  de  la  mina   ce o reprezintă în colectiv.  căruia  a  fost  surprinsă  a-   tul   inadmisibile,   pagubele   credite  de  la  stat  pentru   nînd  seama  de  dezvoltarea   de  tăcere  (Cultur
                                                                                                                                                                  a
    din  Vulcan  se  impun  şi                             ceastă  secvenţă  fotoqra-   mari   aduse   avuţiei   ob­  a-şi   acoperi   deficitul   din   bazei   tehnico-materiale  este   voltă  în  cosmos;
                                                                                                                                                     zootehnic,
                                                                                                                                           sectorului
    prin alte' succese. De la        NICOLAE STANCIU       fică.                     şteşti prin pierderea a zeci  balanţa   furajeră.   Interlo­                     resc)  ;  VULCAN  i:
                                                                                                                                                                      ţel  Palide  (Mun-
                                                                                                                cutorul  insista  asupra  ne­  pe  deplin  posibil  ca  obiec­  LONEA  :  Ghinioni
    '   a ommaa a ....................  a ............... a 11  ii. a IIII— a „.III , ,                         cesităţii  ca  şi  Direcţia  ju­  tivele  ce  revin  unităţii  din   nerul)  ;  PETRILA
                                                                                                                deţeană  pentru  agricultură   programul   judeţean   de   lea  jurâmînt  —  .s
                                                                                                                                           dezvoltare  a  zootehniei  să
                                                                                                                                                                      (Muncitoresc);  AN
                                                                                                                şi  industrie  alimentară  să
    I Tlnerefea - cartea de vizită a întreprinderii                                                             dovedească    receptivitate   fie  materializate  exemplar.   Guerrilla  (Muncite
                                                                                                                                                                      RICANJI  :  Aven  tu
                                                                                                                                           Important  este  insă  ca  în
                                                                                                                mai  multă  faţă  de  soluţio­
                                                                                                                                                                      Don  Juan  (7  No
                                                                                                                narea   cerinţei   formulate   această  acţiune  să  se  re­  BRAD:   Fiul Feţ
                                                                                                                                                                      de (Steaua ro
          (Urmare din pag. 1)   zarea  unui  model.  Fără  in-   19  ani,  şi  e  din  Hunedoa­  70  de  confecţionare.  Prin­  de-C.A.P.  referitor  la  men­  găsească  în  mod  pregnant   RAŞTIE : Doctoi
    * - - .                     dividualisme.  Totul  ca  mo­  ra.  A  făcut  Şcoala  profe­  cipala  problemă  a  acestei   ţinerea  în  cultură  a  unei   preocuparea   cadrelor   teh­  naru (Patria) ;:
                                                                                                                                           nice  din  unitate,  respectiv
                                                                                                                                                                      fură vină (Flacăra
    I   programate  cu  cartelă-pro-   delul  să  fie  cit  mai  dura­  sională  de  un  an  şi  jumă­  unităţi  este  formarea  unui   suprafeţe  mai  mari  ocupa­  a  inginerului  şef  Silviu  O-   GIU-BAI :   Conc
       gram.  O  muncitoare  deser-,   bil.  economicos  şi  mai  es­  tate  la  Bucureşti  şi  dacă   colectiv  cit  mai  apt  din   te  cu  plante  furajere  (este   trandafirul  —  set
    |  veşte  deodată  patru  aseme-   tetic.  Nu  ne  mai  miră  fap­  îi  vezi  miinile  nu  mai  pui   punct  de  vedere  profesio­  vorba   în   special   despre   laru,  şi  u  şefului  fermei   (Casa  de  cultură);;
    [  nea  maşini.  Munteanu  Ana   tul  că  toate  modelele  crea­  nici  o  clipă  la  îndoială   nal.  într-o  zonă  unde  ase­  cele  ţicstc  50  de  hectare   zootehnice.  Pavel  Petrovici,   Brigada  specială;  i
    .  a  veniţ  la  această  între-   te  au  fost  contractate  cu   meseria  ei.  In  final,  la  re-   menea  industrie  a  lipsit  cu   cultivate  in  primăvara  a-   pentru   întărirea   spiritului   BRAZI : Evadaţi- <
    >  prindere  chiar  din  1  sep-   beneficiarii.      pasat,  o  găsesc  pe  cea  mai   desăvirşirc  şi  unde  majo­  cestui  an  cu  ţrifoi  în  cul­  de  ordine  şi  disciplină  în   CALAN  :  Revanşa
                                                                                                                                                                      ninţarea  (Casa  de
    I  tembrio  si  s-a  calificat  tri-   Etajul  doi  cuprinde  sec­  tinără  secretară  de  orga­  ritatea  muncitoarelor  pro­  tură  ascunsă  —  n.n.).  Fără   muncă,  pentru  generaliza­  Zmeul  de  hîrtie
    *  cotoare.  La  sectorul  de  re-   ţiile  croi  şi  confecţii.  Dis­  nizaţie  de  partid  —  tova­  vin  dintre  casnice,  acest   îndoială,  una  din  proble­  rea  în  producţie  a  tehnolo­  I-II  (11  iunie)  ;  li
    I  pasat  tricotară  cu  defecte   cut  cu  maistra  Bărbat  Ana   răşa  Tamaş  Emilia.  N-am   lucru  .  este  cu  adevărat   mele  esenţiale  cu  care  sînt   giilor înaintate.  Corsarul  din  insu
    *  găsesc  pe  tinerele  Rus  Ra-   şi  ajutoarea  ei  Vereş  Pop   văzut  multe  femei  munci­  foarte important. ’ întreprin­  confruntaţi cooperatorii din  N. TiRCOB  şui) ; ILIA :   (
                                                                                                                                                                      Jim (Lumina) ;î
    I  veca  şi  p«  Baciu  Gabriela   Valeria.  Amîndouă  îmi  dau   toare  mai  modeste  ca  ea.   derea  colaborează  cu  Lice­                                    Un gentleman in
    *  aplecate  cu  sirguinţă  şi  a-   cîteva  nume  de  tinere  ute-   Are  25  de  ani  şi  a  fost   ul  nr.  2.  do  profil  textil.                            batic (Minerul); (
    J  tenţie  asupra  unor  minus-   ciste  care  îşi  fac  zilnic   aleasă  secretară  doar  de   A  fost  construit  si  dotat                                     Salvo D’aquisto j
                                                                                    atelierul  şcoală  al  acestui
                                                          cîteva  zile.  îmi  spune  că
                                                                                                                                                                      resc).
    I  cule  defecte.  Prima  a  ter-   planul  şi  sînt  disciplinate  :   e  mai  bine  să  discutăm   liceu,  maiştrii  predau  şi
    '  minat  liceul  de  profil  nr.  2   Pasere  Elisabeta.  Nedelcu   despre  munca  ei  după  o   sînt  chiar  diriginti  la  cla­
    |  din  Hunedoara.  Baciu  Ga-   Lucia.  Greculescu  Mihaela.   vreme.  după  ce  va  intra   sele  de  elevi  ale  acestei
    « briela a făcut doar treapta  Tamaş   Emilia,   Cioranu   din  plin  in  activitatea  de   şcoli.                                                                   VREMEi
    I I.   Lucrează   aici   şi   face   Ioana etc.       secretară  a  organizaţiei  de   Tovarăşa   directoare   ne
                                  Suciu  Mariana  lucrează
    K  treapta a Il-a la seral.  la  migăloasa  maşină  de   partid  de  la  întreprinde­  roagă  să  consemnăm  aju­                                                  Timpul   proba
    ( La  etajul  I  am  avut  cu­                        rea de tricotaje Hunedoara.  torul  pe  care  l-a  primit                                                   15  decembrie  ;  v
       riozitatea  să  intru  în  ate-   încheiat  ochi  cu  ochi.  Are   Şi  pentru  că  tinereţea  a   colectivul  întreprinderii  din                              general   uţnedă
    ‘  Herul  de  creaţie.  Curiozi-   doar  21  de  ani  şi  aici  lu­  fost   surpriza   numărul   partea  organelor  locale  de                                    ffiai  mult  acoperi
    |  tate  răsplătită  din  plirj  de   crează  prima  dată  după  ce   unu  care  m-a  urmărit  in   partid  şi  de  stat  în  cele                                dea  precipitaţii  i
                                a  £osţ  şcolarizată  la  Şi-
                                                                                                                                                                      de  ploaie,  jar  izc
    »  migala  si  talentul  înrudit                      ţoată  fjtbrica  cl§  tricotaje^   mai  diverse  probleme  ale                                              formă  de  lapovii
    I cu aria adavăraţă a oame-  ghet.  Săîăjân  tvîârioara,  că-   la  urma  discut  tu  tovaraşa   întreprinăerii.  La  sfîrşitul                                   soare,  vintul  va
                                sătorită  de  13  ani,  casni­  direcţoajre                                                                                           la  moderat,  cu
    J niior ce lucrează aici âuB  că  tot  de  atîta  timp.  a  fgst                yţlSi  vizite  dg  gjteva  ore                                                    eări  locale  din
    ( conducerea   inginerei   Didi-   şcolarizate   !a   locul   de   în  virstâ  doar  de  31  de  ani,   şi  după  participarea  noas­                             Temperatura  va  i
                                                          de  profesie  economistă.  Ne
      na  Limbău.  îmi  pare  răii   ftîuncă  in  meserii  de  con-   mărturiseşte  cîteva  gînduri   tră   la   prima  conferinţă                                    între  —  2  şi  3  gr
                                                                                    U.T.C.,  caro  a  ales  şl  pri­
                                                                                                                                                                      tea,  iar  ziua  Ini
    s   Îitr  T5bf  ieprodud^  cuio-   feeţioneră.   S-a   acomodat   de  viitor.  Din  trimestrul  I   mul  comitet  U.T.C.  pe  uni­                                grade.  Ceaţă  loc
   T  rile  vii,  modelele  tinereşti   repede.  Colectivul  e  tinăr   .1979  s-a  întocmit  un  pro-   tate  —  plecăm  bucuroşi  din                               neaţa şi seara.
      care  vor  intra  în  producţie   şi bun.                                                                                                                        La  munte  :  vre
    s                                                     gram-cadru  de  pregătire  a   mijlocul  acestui  tinăr  co­                                                eu  cerul  mai  m
    (  odată  cu  începutul  anului   Discut  cu  cea  mai  tînă-   muncitorilor  la  locul  de   lectiv  de  muncă  hunedo-                                          rit.  Se  vor  temui
    *  viitor.  Un  lucru  esenţial   ră  muncitoare-lăcătuş  din   muncă.  Tot  pentru  între­  rcan,  hotărit  să  se  achite                                       temporare.  Vîntu
    J  pentru  creaţie  —  toţi  îsi   cîte  am  cunoscuL  Se  nu­  prindere  se  califică  acum   de  toate  sarcinile  care  îi   I.M.  Orâştie  —  atelierul  mductorl.  In  fotografie  :  munci­  moderat  cu  inten
    I aduc contribuţia , Ia reali­  meşte Gură Victoria, are  In Sibiu 80 de trieotere şi  revin.                torul  <le  înalţi  calificare  Ştefan  Jovan,  împreună  eu  strun­  nă  la  70  lcm/li
                                                                                                                                                                      nord-vest.
                                       [ * JltBDU m ,                                                            garul  Adrian  Peşterean,  lucriml  la  agregatele  pentru  pre­
                                                                                                                 lucrat carcase tle redactori.
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55