Page 50 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 50
Pa . 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 567
K
r rubrfca tineretului Eforturi permanente pentru sporirea producţiei,
T ElEVIZI
BfcaiatSS8BB3BBBE3Ql
f! toţii fie le mine Vulcan - 5,00 Teleşeoală
% pentru o calitate noua le toate domeniile .1.0,00 Telecinematct
11,40 Album coral
11.50 Corespondenţi
e forţă ce poate şi trebuie să-şi (Urmare din pag. î) mentului pe care ni l-am a- torii dc răspundere, stadiul neralizarea noului meca 12.05 Telex
pentru introducerea şi ge
ţesii transmit,
surnat. Posibilităţi există şi
sarcinilor
îndeplinirii
de
rămîneri în urmă la pro la alte unităţi, aş zice la plan la toţi indicatorii. Este nism economico-financiar, 17.00 Telex
17.05 Emisiune in l
mană
valorifice iei deplin energiile ducţia de ciment. Printr-o toate. Este de datoria or o metodă eficientă, deoare pentru sporirea eficienţei. 15.00 Itezui latele ţ
mai bună şi mai atentă or
ce cu asemenea prilejuri se
economice,-
creşterea pro
ganizaţiilor de partid din
loto
ganizare a producţiei şi a aceste unităţi, a centralelor fac propuneri judicioase, ductivităţii muncii, buna 15.05 tnvăţămîiK a
muncii, executarea la un respective, să acţioneze cu chibzuite, multe probleme aprovizionare cu materii (io 0 Partem
Organizaţia U.T.C. de la Vulcan este şi câştigătorul nivel calitativ mai înalt a toată răspunderea pentru se rezolvă pe loc, se inter prime şi materiale a locu — părinţii (II
I.M. Vulcan, cu cei peste pe ţară- al concursului lucrărilor de întreţinere şi valorificarea tuturor resur vine cu promptitudine la rilor de muncă, întărirea 13.30 Urni <le seri
19.30 Telejurnal
700 de membri ai săi, se „Trofeul minerului". El se reparaţii la utilajele de selor ce există la fiecare diferite niveluri. în vederea ordinii şi disciplinei. 19.50 Iniţiative şl 1
impune în viaţa şi activi numeşte Pompiliu Barbu. bază, ar putea recupera ră- loc şl punct de lucru, în soluţionării aspectelor sem Reafirm hotărîrea comu moniste
tatea minei cu forţa şi per în prezent, mina Vul mîncrile în urmă,’ ar pu secţii şi ateliere. Rezulta nalate. Am permanentizat niştilor, a tuturor oameni 20.15 Film artistic
sonalitatea, cu aspiraţiile can-se confruntă' cu unele tea participă mai activ şi tele nu vor întîrzia să se metoda analizării situaţiei lor muncii din unităţile e- frunţind preju
Premieră TV.
specifice vîrstei, ca un fac deficienţe, în principal cu cu folos la îndeplinirea an arate. economice la faţa locului, conomice din municipiul ţie a studiomr
tor de scamă in realizarea nerealizarea sarcinilor de gajamentului luat de mu — Cc măsuri a luat Co in întreprinderi. S-au făcut Deva de a munci cu efor ricana
sarcinilor cu care se con plan la extracţia cărbune nicipiul nostru. Apoi, Ţesă- mitetul municipal de partid asemenea analize şi au dat turi sporite pentru a înde 21,45 Publicitate
21.50 Atelier de ere
fruntă colectivul acestei lui. Efortul colectivului de toria de mătase. Dacă ar pentru ca unităţile indus roade la I.E.C. Mintia, în plini exemplar îndatoririle rar-nrtistică
unităţi miniere. Dincolo de mineri pentru depăşirea a- : milita mai’ mult şi cu răs triale din municipiul Deva treprinderea ’ de lianţi, ce ne revin în muncă. A- 22.15 Telejurnal.
activitatea profesională des cestui impas solicită o mo pundere pentru creşterea să-şi îndeplinească exem I.M.C., „Avicola"- şi altele. nul acesta vom realiza un
făşurată la locul de mun bilizare a tuturor energii indicilor de utilizare a răz plar sarcinile de plan şi Le vom continua şi în pe spor de producţie de peste
că, uteciştii îşi afirmă pre lor, deci şi ale tineretului. boaielor de ţesut, aprovizio angajamentele ? rioada următoare. 630 milioane lei, iar pe în lagADioi
zenţa într-un cuprinzător Or, cum aflăm la comite narea ritmică a locurilor de — Comitetul municipal Subliniez că în multe u- tregul cincinal Deva va
program de acţiuni conexe tul de partid al minei, de muncă, folosirea timpului de partid şi-a intensificat nităţi economice ale muni obţine o producţie indus BUCUREŞTI I :
omenite să ducă la forma Ia tovarăşul Vasile Tlusu, de lucru la maximum, ar controlul, îndrumarea şi cipiului s-au atins deja ni trială suplimentară de un ilioprogramul dimii
rea multilaterală, profesio secretarul comitetului, or sprijinul în toate unităţile velurile de plan ale primu miliard de lei. .Este un an Radiojurnal ; *,00
nală, polit’ico-ideologică,. ganizaţiile U.T.C. vor avea putea aduce o contribuţie economice. S-a statornicit lui trimestru din viitorul gajament realist şi. stă în presei ; 8,10' - tXirif
culturală • şi cetăţenească a un cuvînt greu de spus în mai însemnată la îndepli practica de a analiza deca- an. Acţionăm în continua puterile noastre să-l înde lodilior ; 9,00 Bul<
for ca oameni ai muncii de acest sens. Avem organiza nirea şi depăşirea angaja dal, la concret, cu toţi fac re cu toată răspunderea plinim exemplar 1 ştiri ; 9,05 Răspun
nădejde, constructori demni ţii puternice, cum este cea cultâtorllor; 10,00
ai socialismului şi comu de la sectorul V — produc de ştiri; 10,05 Alia
nismului. ţie, secretar Avram Vîrjan, ric ; 10,30 Sănătate
Acţiunile în sprijinul declarată organizaţie mo Filo foile ; 11,00 Bi
producţiei organizate aici del. Dar este necesar ca la De ce sînt anemici paşii spre ştiri ; 11,20 Avan
au condus la uncie rezol nivelul tuturor organizaţii Rpdio-Tv. ; 12,00 )B
vări concrete, practice: lor de bază să se desfăşoa ştiri ; 12,05 Din
descongestionarea unor lo re o susţinută activitate folclorului nostru
curi de muncă, asigurarea politico-educativă pentru rentabilizarea sectorului zootehnic? Şlagăre de Marini
condiţiilor pentru fluenţa formarea conştiinţei mun Florin. Bogardo; 13
aprovizionării la locul de citoreşti, a datoriei împli Cooperativa agricolă, din de animale intlucnţînd ne Batiz este folosirea cu ma I la 3 ; 15,00 St ud
producţie şi celei produc nite. Nu este un titlu de Batiz dispune realmente gativ redresarea eeonomi- ximă eficienţă a suprafeţe 16.00 Radiojurnal';
mîndrie pentru organiza
tive, în abataje, la cărbu de condiţii pentru a ridica co-financiară a C.A.P., spo lor destinate producerii nu ordonate economic
ne. în acest sens, merită ţiile dc bază că uteciştii simţitor ponderea sectoru rirea veniturilor băneşti treţurilor, asigurării unei Plai de baladă ; ;
înregistrează un număr în-.,
notat şi faptul că din a- semnat de absenţe nemoti lui zootehnic în structura ale unităţii şi cooperative mai bune structuri a cul letin de ştiri ; 17,01
ceste acţiuni organizaţia producţiei globale şi a ve lor. turilor. O intenţie bună noteca de folclor
U.T.C. de la mina Vulcan vate, întîrzieri, că nu fo niturilor băneşti ale unită Pe lingă deficienţele ma este introducerea în cultu Pentru patrie ; 13
şi-a îndeplinit şi planul e- losesc în totalitate timpul ţii; Posibilităţile existente nifestate în privinţa res ră a guliilor furajere, .care serii ; 20,00 Iute
de lucru, că se semnalea
eonomic, de 75 000 lei. De ză abateri de la tehnolo nu sînt insă nici pe depar pectării regulilor de zoo- asigură randamente supe cintecului populai
altfel, pregătirea şi forma giile de lucru, de la calita te puse în valoare. Iată cî- igienă şi de întreţinere a rioare la hectar. Anchetă economiei
rea tinerilor mineri sc re teva argumente edificatoa animalelor, persistă unele Pe lingă sporirea canti Cadenţe sonore ; 2
tea producţiei' şi a .muncii.
flectă elocvent în activita Şi, organizaţiile U.T.C. au re în acest sens. carenţe în furajarea ani tăţilor de furaje din pro într-0 oră ; 23,00—
tea productivă, în realiza ia dispoziţie întreg ansam La prima vedere s-ar malelor. Producţia de fu ducţie proprie, cu deosebită stop muzical noct
rea sarcinilor şi angaja blul de mijloace şi moda părea că situaţia de aici raje asigurată nu acoperă acuitate se pune problema TIMIŞOARA : 1S,i
mentelor de brigăzi condu lităţi de, acţiune pentru este favorabilă, ţinînd sea asigurării şi stabilizării for litatca radio; 19,i
se de şefi ,de brigada utc- desfăşurarea unei eficiente ma de faptul că faţă de ţei de muncă în sectorul nia azi; 38,li» Me
eişti. De pildă, brigada lui activităţi politico-educative prevederile planului anual La C.A.P. zootehnic. Este uşor de în dicate tinereţii; )S,
Constantin Ciocan s-a an în rîndUrile tinerilor . mi unitatea se prezintă cu un ţeles că încredinţarea creş fagure de miere -
gajat ca .în acest an să dea neri. Dar frecventarea piils de 6 capete la efecti Batiz terii animalelor unor îngri ne de limba rom
500 tone de cărbune peşte punctului de documentare vul total de bovine. Dacă jitori din afara unităţii, rară; 18,40 Mugi
plan şi în prezent există politico-ideologică de către se are însă în vedere că care nu sînt cointeresaţi să Iară «ie pe cuprir,
toate premisele ca angaja tineri iasă de dorit ; par sporul s-a făcut în mare nici pe departe necesarul, îmbunătăţească rezultatele trici; 19,00 Rcvlst
mentul să fie îndeplinit. ticiparea lor la formaţiile măsură pe seama cumpă din care cauză unitatea în producţie, reprezintă o social-politicâ ; 19
Mai grăitoare ni se par clubului oraşului sau- la rărilor din credite (64 la este nevoită să ■ întocmeas frînă serioasă în calea ren corul căminului
însă realizările lui Gheor- cele. proprii. ale între număr, reprezentînd 16 la că doar raţii pentru între tabilizării sectorului zoo din Chlzătău ; -1
ghe Col da . In vară, mine prinderii — la fel. sută din efectivul total e- ţinerea animalelor-. tehnic, care, în mod firesc, Viaţa muzicală.
-
rul utecist Colda a preluat Iată că, alături de reali In întrecerea socialistă xistent — n.n.), rezultă ' că Preşedintele C.A.P., Oli- trebuie să ocupe locul cen
conducerea unei brigăzi zări şi împliniri demne, ti din acest an, larhinoriştii în sectorul zootehnic există ver Musolini, ne-a relatat tral în preocuparea orga
nizaţiei, de partid şi a con
■neomogene, mai slăbuţă, nerii mineri din Vulcan hunedoreni se situează pe o serie de neajunsuri. Era că numai la sortimentul siliului de conducere, de CINEMA
care nu-şi realiza sarcinile mai au şi datorii. Este de... un loc de frunte, reuşind pe deplin posibil ca efecti fînuri există un deficit de oarece aceasta este activi
de plan. De cînd a venit datoria organizaţiilor de să realizeze deja şi să vul să crească mai mult 150 tone, a căror procura tatea cu rol hotărîtor în
DEVA ; Oraşul
Colda, brigada îşi realizea bază, a comitetului U.T.C. depăşească substanjial din prăsilă proprie, dar re stă sub semnul între redresarea economico-fi- (Patria); Tranşam
ză lună de lună sarcinile. ca participarea şi activita angajamentul anual. Un s-au înregistrat pierderi bării pînă ia rezolvarea nanciară a C.A.P. press, seriile I-II
Să. mai amintim că forma tea uteciştilor să fie ple sprijm eficient în obţine mari (aproape la nivelul problemei fondurilor bă HUNEDOARA : G
rea tînurului şef de briga nară, încununată de suc-, rea acestui succes ei l-au cumpărărilor efectuate) prin neşti necesare. Datorită Pentru anul viitor, uni culoarea fericirii i
tăţii îi revin sarcini sporite
dă este un proces complex, ces; contribuţia lor la re primit în permanenţă din mortalităţi şi sacrificări faptului că resursele pro în creşterea efectivului Tentacule (Arta);
(Constructorul);
v
continuu, Colda fiind stu dobândirea prestigiului de pa tea colectivului strun- neeconomice, în special la prii nu au fost valorifica ŞAN! : Ebor mor
dent la .seral, la şubingi- unitate minieră fruntaşă pe găriei de cilindri pentru categoria viţei. Asemenea te eficient, unitatea este matcă de bovine şi a pro rea): Ecaterina '
neri. Activitatea şi presti ţară să fie Ia nivelul forţei iaminoare, din activitatea stări de lucruri sînt cu to nevoită acum să apeleze la ducţiei de lapte marfă. Ţi (7 r —-bric); Av
publica,, LUPENT
giul tinerilor de la mina ce o reprezintă în colectiv. căruia a fost surprinsă a- tul inadmisibile, pagubele credite de la stat pentru nînd seama de dezvoltarea de tăcere (Cultur
a
din Vulcan se impun şi ceastă secvenţă fotoqra- mari aduse avuţiei ob a-şi acoperi deficitul din bazei tehnico-materiale este voltă în cosmos;
zootehnic,
sectorului
prin alte' succese. De la NICOLAE STANCIU fică. şteşti prin pierderea a zeci balanţa furajeră. Interlo resc) ; VULCAN i:
ţel Palide (Mun-
cutorul insista asupra ne pe deplin posibil ca obiec LONEA : Ghinioni
' a ommaa a .................... a ............... a 11 ii. a IIII— a „.III , , cesităţii ca şi Direcţia ju tivele ce revin unităţii din nerul) ; PETRILA
deţeană pentru agricultură programul judeţean de lea jurâmînt — .s
dezvoltare a zootehniei să
(Muncitoresc); AN
şi industrie alimentară să
I Tlnerefea - cartea de vizită a întreprinderii dovedească receptivitate fie materializate exemplar. Guerrilla (Muncite
RICANJI : Aven tu
Important este insă ca în
mai multă faţă de soluţio
Don Juan (7 No
narea cerinţei formulate această acţiune să se re BRAD: Fiul Feţ
de (Steaua ro
(Urmare din pag. 1) zarea unui model. Fără in- 19 ani, şi e din Hunedoa 70 de confecţionare. Prin de-C.A.P. referitor la men găsească în mod pregnant RAŞTIE : Doctoi
* - - . dividualisme. Totul ca mo ra. A făcut Şcoala profe cipala problemă a acestei ţinerea în cultură a unei preocuparea cadrelor teh naru (Patria) ;:
nice din unitate, respectiv
fură vină (Flacăra
I programate cu cartelă-pro- delul să fie cit mai dura sională de un an şi jumă unităţi este formarea unui suprafeţe mai mari ocupa a inginerului şef Silviu O- GIU-BAI : Conc
gram. O muncitoare deser-, bil. economicos şi mai es tate la Bucureşti şi dacă colectiv cit mai apt din te cu plante furajere (este trandafirul — set
| veşte deodată patru aseme- tetic. Nu ne mai miră fap îi vezi miinile nu mai pui punct de vedere profesio vorba în special despre laru, şi u şefului fermei (Casa de cultură);;
[ nea maşini. Munteanu Ana tul că toate modelele crea nici o clipă la îndoială nal. într-o zonă unde ase cele ţicstc 50 de hectare zootehnice. Pavel Petrovici, Brigada specială; i
. a veniţ la această între- te au fost contractate cu meseria ei. In final, la re- menea industrie a lipsit cu cultivate in primăvara a- pentru întărirea spiritului BRAZI : Evadaţi- <
> prindere chiar din 1 sep- beneficiarii. pasat, o găsesc pe cea mai desăvirşirc şi unde majo cestui an cu ţrifoi în cul de ordine şi disciplină în CALAN : Revanşa
ninţarea (Casa de
I tembrio si s-a calificat tri- Etajul doi cuprinde sec tinără secretară de orga ritatea muncitoarelor pro tură ascunsă — n.n.). Fără muncă, pentru generaliza Zmeul de hîrtie
* cotoare. La sectorul de re- ţiile croi şi confecţii. Dis nizaţie de partid — tova vin dintre casnice, acest îndoială, una din proble rea în producţie a tehnolo I-II (11 iunie) ; li
I pasat tricotară cu defecte cut cu maistra Bărbat Ana răşa Tamaş Emilia. N-am lucru . este cu adevărat mele esenţiale cu care sînt giilor înaintate. Corsarul din insu
* găsesc pe tinerele Rus Ra- şi ajutoarea ei Vereş Pop văzut multe femei munci foarte important. ’ întreprin confruntaţi cooperatorii din N. TiRCOB şui) ; ILIA : (
Jim (Lumina) ;î
I veca şi p« Baciu Gabriela Valeria. Amîndouă îmi dau toare mai modeste ca ea. derea colaborează cu Lice Un gentleman in
* aplecate cu sirguinţă şi a- cîteva nume de tinere ute- Are 25 de ani şi a fost ul nr. 2. do profil textil. batic (Minerul); (
J tenţie asupra unor minus- ciste care îşi fac zilnic aleasă secretară doar de A fost construit si dotat Salvo D’aquisto j
atelierul şcoală al acestui
cîteva zile. îmi spune că
resc).
I cule defecte. Prima a ter- planul şi sînt disciplinate : e mai bine să discutăm liceu, maiştrii predau şi
' minat liceul de profil nr. 2 Pasere Elisabeta. Nedelcu despre munca ei după o sînt chiar diriginti la cla
| din Hunedoara. Baciu Ga- Lucia. Greculescu Mihaela. vreme. după ce va intra sele de elevi ale acestei
« briela a făcut doar treapta Tamaş Emilia, Cioranu din plin in activitatea de şcoli. VREMEi
I I. Lucrează aici şi face Ioana etc. secretară a organizaţiei de Tovarăşa directoare ne
Suciu Mariana lucrează
K treapta a Il-a la seral. la migăloasa maşină de partid de la întreprinde roagă să consemnăm aju Timpul proba
( La etajul I am avut cu rea de tricotaje Hunedoara. torul pe care l-a primit 15 decembrie ; v
riozitatea să intru în ate- încheiat ochi cu ochi. Are Şi pentru că tinereţea a colectivul întreprinderii din general uţnedă
‘ Herul de creaţie. Curiozi- doar 21 de ani şi aici lu fost surpriza numărul partea organelor locale de ffiai mult acoperi
| tate răsplătită din plirj de crează prima dată după ce unu care m-a urmărit in partid şi de stat în cele dea precipitaţii i
a £osţ şcolarizată la Şi-
de ploaie, jar izc
» migala si talentul înrudit ţoată fjtbrica cl§ tricotaje^ mai diverse probleme ale formă de lapovii
I cu aria adavăraţă a oame- ghet. Săîăjân tvîârioara, că- la urma discut tu tovaraşa întreprinăerii. La sfîrşitul soare, vintul va
sătorită de 13 ani, casni direcţoajre la moderat, cu
J niior ce lucrează aici âuB că tot de atîta timp. a fgst yţlSi vizite dg gjteva ore eări locale din
( conducerea inginerei Didi- şcolarizate !a locul de în virstâ doar de 31 de ani, şi după participarea noas Temperatura va i
de profesie economistă. Ne
na Limbău. îmi pare răii ftîuncă in meserii de con- mărturiseşte cîteva gînduri tră la prima conferinţă între — 2 şi 3 gr
U.T.C., caro a ales şl pri
tea, iar ziua Ini
s Îitr T5bf ieprodud^ cuio- feeţioneră. S-a acomodat de viitor. Din trimestrul I mul comitet U.T.C. pe uni grade. Ceaţă loc
T rile vii, modelele tinereşti repede. Colectivul e tinăr .1979 s-a întocmit un pro- tate — plecăm bucuroşi din neaţa şi seara.
care vor intra în producţie şi bun. La munte : vre
s gram-cadru de pregătire a mijlocul acestui tinăr co eu cerul mai m
( odată cu începutul anului Discut cu cea mai tînă- muncitorilor la locul de lectiv de muncă hunedo- rit. Se vor temui
* viitor. Un lucru esenţial ră muncitoare-lăcătuş din muncă. Tot pentru între rcan, hotărit să se achite temporare. Vîntu
J pentru creaţie — toţi îsi cîte am cunoscuL Se nu prindere se califică acum de toate sarcinile care îi I.M. Orâştie — atelierul mductorl. In fotografie : munci moderat cu inten
I aduc contribuţia , Ia reali meşte Gură Victoria, are In Sibiu 80 de trieotere şi revin. torul <le înalţi calificare Ştefan Jovan, împreună eu strun nă la 70 lcm/li
nord-vest.
[ * JltBDU m , garul Adrian Peşterean, lucriml la agregatele pentru pre
lucrat carcase tle redactori.