Page 51 - Drumul_socialismului_1978_12

HVINERI, 15 DECEMBRIE 1978 Pag. 3

PERFECŢIONAREA ACTIVITÂfTEf LA MESERIE — CiRPACI,
u
m Un călduros „Noroc bun LA PAHAR... „MAESTRU"
CONSILIILOR' POPULARI! - ia Uib este o cizmărie,
a cooperativei meşteşugă­
învăţămMuiui superior reşti „Mureşul" Deva, de
juxJe- Problemele cetăţenilor - care locuitorii comunei nu
se prea pot folosi. Aceas­
in Valea Jiului t ta pentru că meşterii care
o deservesc se „aghiez-
tin-ger- muiesc" zi de zi de „au
«fierii (Urmare din pag. 1) văţare, cit şi prin îmbu­ în prim-planu! activităţii zilnice se vede om pe om“. Asi--
nătăţirea continuă a con­ tei se. explică de ce urmi
Mtii/ea- Jiului — în întreprinderi ţinutului manualelor şi client i-au bătui un cui
ţcortii aparţinînd Ministerului cursurilor (au fost elabo­ In anul acesta, potrivit ' declară tovarăşul Vizante Ui fel ne-a declarat şi de binale in tocul unui
Minelor Petrolului şi rate aici 425 dc titluri — Hotărîrii C.C. al P.C.R. şi Merian, .secretarul birou­ secretarul biroului executiv pantei, iar după ce re­
Geologiei, Ministerului E- cursuri, manuale de lucru a prevederilor Legii nr. lui Qxecutiv al Consiliului al Consiliului popular al calcitrantul toc a crăpat,
te eo- nergiei Electrice, Ministe­ de- laborator, • îndreptare 1/1978, activitatea de rezol­ popular comunal Sarmize­ comunei Rîu de Mori, to­ i-au trimis pe păgubaş să
„tn- rului Transportului şi Te­ de proiecte, culegeri de vare a propunerilor, sesiză­ getusa. In mod obişnuit, varăşul Petru Mihăiloni: iacă rost de unul nou,,
eaţlle". lecomunicaţiilor, consili­ probleme — acoperind rilor, reclamaţiilor şi cere­ oamenii vin la primărie şi „Ne străduim permanent dintr-o „esenţă mai tare".
rod ut'.- cu lucrări proprii aproa­ rilor oamenilor . muncii, a duminica, fiindcă ştiu că şi să rezolvăm problemele
r amc- ilor populare, pe şantie­ Unui cetăţean de la Ră­
rele de prospecţiuni geo­ pe 80 la sută din disci­ problemelor ridicate in în această zi găsesc pe ci­ oamenilor, pe loc, fie la cea i-au spus să-şi fose
logice, în cariere, exploa­ plinele de învăţămînt ale scrisori şi audienţe a fost neva aici. In acest an am sediu, fie în deplasările pe pani oi ii din picioare la
ie litc- organizată mai bine. rezolvat 2 200 de cereri ale teren. Unele mai deosebite
tări miniere, uzine con­ celor două facultăţi). repar oi — ei new/înd timp
structoare şi de întreţine- Funcţionînd în acest La sediile comitetelor cetăţenilor. Uneori ei vin însă, care nu se pot rezol­ să se despartă de sikfa­
» a utilajului minier, în laborator natural ăl mi­ comunale de partid şi ale La primărie cu chestiuni va astfel, sînt ridicate in. de ram - şi să vină peste
îrţ "ăţămînt, fiind capabili neritului, Institutul de consiliilor populare au fost minore sau în necunoştin- şedinţele biroului comite­ o zi, două.
să> asigure asistenţa nece- mine Petroşani s-a adap­ afişate în locuri vizibile ţă de cauză, cerînd ceva tului comunal de partid
-sSf'ă organizăi-ii conduce­ tat cu' succes imperative­ programele conform cărora la ce nu au dreptul. Tre­ sau ale biroului executiv
rii şi perfecţionării pro­ lor pe care conducerea oamenii sînt primiţi zilnic buie să ai răbdare să le al consiliului popular, unde
W> Ha­ ceselor de producţie. Şi în audienţă. Pe lingă aces­ explici, să-i lămureşti, pen­ se stabileşte concret cine
lii; 7,«0 cîţi din aceşti peste 5 000 partidului — din iniţiati­ tea, au fost întocmite gra­ tru că altfel merg mai de­ şi pină cînd trebuie să re­ MED
Revista de specialişti .formaţi în va secretarului său ge­ fice de deplasare a prima­ parte. zolve problema".
>1 v Bfie- Valea Jiului nu deţin azi neral, tovarăşul Nicoiae rului în toate satele comu­ — Scrisori am avut pu­ Concluzionăm, revenind
n tie funcţii de răspundere în Ceauşescu — le-a pus în nei, pentru rezolvarea la ţine în acest an, şi doar la constatările notate la
an- as- economie, în cercetare faţa învăţămîntului româ­ faţa locului a problemelor una mai e nerezolvată, dar început: acolo unde. există Am încercat să stăm şi
liutwin bucurîndu-se de un bine­ nesc : integrarea cu pro­ ce se ridică. termenul nu e depăşit — preocupare deosebită, gri­ noi ou meşterii de vorbă.'.
toicto- meritat prestigiu în ţară ducţia şi cercetarea. Aici, Am întreprins zilele tre­ ne - spune primarul comu­ jă, atenţie şi solicitudine A fost imposibil de schim­
10.45 şi-peste fruntariile ei. la Petroşani, dezideratul cute un scurt raid pe a- nei Toteşti. în ce priveşte faţă de problemele oame­ bat vreo impresie cu ei.
jtln de integrării se măsoară prin ceastă temă in comunele audienţele, oamenii vin la nilor, activitatea de rezol­ Li se innodaseră limbile
emieră Institutul modest de participare directă la. în­ Sarmizegetusa, Toteşti şi noi cu fel şi fel de proble­ vare a lor nu ridică... pro­ şi lăceau paşi de parcă
Etin do acum trei decenii de la deplinirea sarcinilor de Rîu de Mori. Iată cîteva me, Este adevărat că une­ bleme. Sigur, însă, că ea îşi imitau începutul copi­
>moara Petroşani se prezintă as­ producţie, prin contribu­ din constatările făcute. le sînt de interes obştesc, mai poate Vfi perfecţionată lăriei.
-12,35 tăzi ea un puternic cen­ ţii la soluţionarea nevoi- — Uşa primăriei noastre mai general, dar cele mai pc parcurs, în funcţie de DE CE NU
cicu şi tru universitar, cu o ba­ . lor de mecanizare şi per­ este deschisă totdeauna multe sînt cereri personale, necesităţi. Şl DUMINICA?
De Ia ză materială propice des­ fecţionare a industriei pentru oamenii care vin cu neînţelegeri în familie sau
in-
,4-club; făşurării procesului Amfi­ miniere, prin cercetări probleme de rezolvat — ne cu vecinii. DOINA COJOCARU Muncitorii de la Aso-
structiv-educativ.
,20 Co- teatre, săli de studiu spa­ care au dus la introdu­ ciaţia economică intere o-
10, 40 ţioase, atelier de produc­ cerea în practică a noi operatisiă pentru creşte--
M Bu­ ţie, 34 de laboratoare do­ metode de exploatare şi rea şi ingrâşarea tinere­
lin fo­ tehnologii de lucru, valo­ tului taurin Orăştie şi cei"
ii,20 tate cu maşini şi aparate rificarea superioară a u- de la fabrica de nulre-.
Orele moderne a căror valoare nor minerale utile, creş­ furi combinate, unde pro­
roţi ai se ridică, la peste 30 mi­ terea productivităţii şi cesul de producţie se des--.
20,15 lioane lei, o bibliotecă cu securităţii muncii în pro­ fâşoară atit ziua cit şi-
20.45 mai mul t de 300 000 vo­ cesul de exploatare,a ză- noaptea, aşteaptă cam
iO O 7.i lume (cărţi, publicaţii se­ căminelor, perfecţionarea de multă vreme ca:
(0 Nou riale etc.), materiale pen­ utilajelor şi instalaţiilor. E.G.QJ... din localitate soţ
n. tru studiul şi documenta­ Raportul de azi al co­ le răspundă la solicMa- :
rea studenţilor, cadrelor rea de a li se asiguraţ
Actua- lectivului institutului săr­ transportul la locul şi dei
Roniă- didactice,- doctoranzilor, bătorit incumbă şi efor­ kt locul de muncă şi în' !
1
lii ăe- postuniversitarilor, sînt, turile de creaţie teh- zilele de duminică. Ini
Ca un în mare, condiţiile oferi­ nico-ştiinţifică — cele loc de promisiuni, ar ii s
Mttisiu- te azi pregătirii specia­ peste 60 de participări bine să li se dea un răs­
Ji litc- liştilor minieri. Şi dacă la fructuoase la confruntări puns faptic, incepind'
popu- acest ceas'aniversar nu­ internaţionale, 45 de bre­ chiar cu a treia dumini­
.1 pa- mărul cadrelor didactice că din această lună I
sonoră universitare de la Petro­ vetări de soluţii tehni­
Cintâ şani este de 14 ori mai ce ele., —- şi cele pen- OMENIE
uHural marc decit acum trei de­ ,tru- lărgirea orizontului Intr-o dimineaţă, la o-
10—20,00 cenii -— majoritatea lor politic,- ideologic şi cultu­ liţerut de serviciu ai mili­
ral, de formare a profilu­
deţinînd 'titluri de doc­ ţiei din Brad s-a prezen­
lui, etic al tinerilor.
tori sau doctoranzi — se La acest ceas sărbăto­ tat o temele.
poate afirma că acest resc, încărcat de emoţii - Ştiţi, a zis ea, azi di­
Librăria „MUiai Esnines-
corp profesoral asigură şi împliniri, un ,.Noroc cu“ din Deva a gănduit In- mineaţă, and am ieşit,
optimizarea şi realizarea bun“ colectivului institu­ tiLnirra scriitorului Tudor om găsii Ungă blocul
antomă unui bun . proces de in­ tului petroşănean pe dru­ Manta eu cititorii. Intîlni- Două fetiţe nostru o mare sumă de
ea Ex- strucţie şi educaţie tine­ rca — prilejuili de laaisa- bani. Po-ltiii, vi i-atn adus
;Arta) ; mul pregătirii specialişti­ rea romanului „Ana, BtS.pl- dutnneavaastră. Poate or
iul si retului studios., atit prin lor minieri pe care îi na măgarului" — s-a bucu­
acăra); inovarea tehnologiei di­ aşteaptă România de azi rat de o caldă primire. îşi aşteaptă tatăl li ai unui om care are
orsarul nevoie de ei,
‘ETHO- dactice de predare-în- şi de mîinc ! Foto : ViriGlI, ONOIU Femeia — pe numele ei-
(Uni- Doina Caz acu, str. 7 No­
itloroiu (Urmare din pag. 1) proşa". Am întrebat pe cei
ia (Hc- doi interlocutori dacă cu­ iembrie, bloc C I O , ap. 8,
i; Re- rr-
Itiainte > m-am gîndit întîi şi îniîi !a nosc ce fel de viaţă fami­ de loc din comuna Blă-
unciio- S Locuitori ai judeţului Hunedoara! j fetiţe. Apartamentul în ca­ lială are P.C. şi au răspuns jeni (precizăm acest !u~
iul Fs- re stăm are tot confortul afirmativ. Firesc, următoa­ ru pentru a-i cunoaşte
aresc) ; lapta şi consătenii eî». că­
U (Mi- i Risipe de energie ne păgubeşte pe toţi. Să spunem UN „NU" t — încălzire centrală, apă, rea întrebare a fost ce po­ rora le tace cinste) — a
\1 trei- baie..., iar casa soacrei este ziţie au luat organizaţia de
ile l-II j HOTĂRÎ! RISIPEI Şi RISIPITORILOR ! ţ mică, veche, insalubră". Cu partid, tovarăşii de muncă predat banii, a spus in ce
OASA: împrejurări i-a găsit şi a
se); U- ■ ESTE BINE SĂ ŞTIM : într-un an o locuinţă consumă în medie ţ mai multă vreme în urmă, faţă de faptele lui P.C. Gh. plecat bucuroasă, l-am
e . lui Petru Cătănoiu a pornit pe Tarnovschi ne-a spus:
Qbrie) ; ? 950 kWh energie electrică, o locuinţă înzestrată cu toate elementele \ un alt drum. Şi-a chemat „Ştim că nu are o viaţă consemnat fapta plină
• Pali- de omenie pentru ca cel
) ; O- i confortului modern aparate eîectrocasnice, electrotehnice etc. ^ prima sa soţie din Reşiţa prea limpede, dar n-am fă­ care i-a pierdut — şi care
Poc- şi s-a mutat cu ea pe sîra- cut caz din asta", iar E.
rmăriţi i DACĂ fiecare dintre noi, abonaţii judeţului AM REDUCE CU ţ da Călugăreni, în casa pă­ Crişan ne-a răspuns: „A e invitat h miliţia din
GEOA- Brad să şi-J ridice — să
ul şi NUMAI 1 LA SUTĂ CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ, LA NI- ‘ rintească, iar pe Veronica fost chemat în faţa birou­ ştie cui să-i mulţumească.
l-n a chemat-o în proces de di­ lui organizaţiei de bază,
ATEG ; VELUL UNUI AN S-AR ECONOMISI APROAPE 450 000 KWh, iar în ( vorţ, invocînd că e prea au­ mai demult, şi discutat, dar RECLAMA ?
ipular);
viitor; i bugetul familiilor noastre ar rămîne O ECONOMIE DE PESTE t toritară, că nu-l lasă să-şi nu mai ştiu ce se întîm- Pe strada „Furnalistu-
1 ţAme- viziteze părinţii şi că, prin plâ cu familia lui". „A ce­ lui" din Călan există un
Jitură); ţ 140 000 LEî ! { rut divorţ" — le-am zis. A-
seriile 1973, l-a obligat prin in­ „atelier loto" particular,
IERIA ; stanţă să contribuie mate­ mîndoi interlocutorii au ră­ singurul dealtfel pe a-
(Mure- rial la creşterea febţelor. mas surprinşi. Aici se cu­ ceastă stradă. Are şi ut]
itleman vine să precizăm că ar fi
îLIUCUt Gospodari buni — cantină bună Nu discutăm despre temei­ panou de reclamă, ca
•-tul săl- nicia acestor motive ca, de­ fost nevoie să se • fi acţio­ orice meşter care se res­
ELART: altfel, nici despre faptul nat cu promptitudine, tovă- pectă. Numai că reclama
luncllo- Infre cantinele muncito­ probleme. Costul unei mese dicată, ceea ce oferă posibi­ dacă instanţa le va lua în răşeşte, căci nu e firesc să
reşti cu mare dever şi cu de prînz la această cantină lităţi în plus pentru îmbună­ seamă sau nu, dar vrem să ne intereseze un om doar meşterului fotograf din
Călan e in vădită con­
tradiţie ale Hunedoarei — este de 5,75 lei, în contul tăţirea hranei; De asemenea, subliniem că de cele 3 clau­ prin prisma raunncii, ci este tradicţie cu prevederile
alături de cea a Combina­ căruia abonatul e servit cu de la ferma de porci a can­ ze nu se face vinovată Ve­ necesar să-l cunoaştem cum Decretului 76/1975. La
tului siderurgic —, se. situ­ două feluri de mîncare şi tinei, cu un efectiv la ora ronica, ci Petru Cătănoiu, trăieşte şi gîndeşte şi în articolul 7 din actul legis­
ează şi cantina întreprinde­ desert. • actuală de 134 capete, se a- prin întreaga lui comporta­ afara programului de lucru, lativ se interzice sub ori­
pentru rii de construcţii siderurgice. _ Statornicia cu care cei sigură carnea la preţul de re de pînă acum. In socie­ să intervenim atunci cînd ce formă reclama care
ne în Zilnic servesc masa la dife­ mai mulţi dintre abonaţi a- 14 lei kilogramul, cu o dife­ tate, în familie ne e clar aflăm că el calcă alături conduce la stimularea
4 cerul ritele „filiale" ale sale circa pelează la serviciile cantinei renţă faţă de preţul de a- de drum. A judeca, în ast­
Vor că- cum s-a purtat P.C;, să-l ve­ consumului de alcool. Or,
formă 9$0 de muncitori constructori. demonstrează că preţul scă­ provizionore din comerţul de dem acum cum este la fel de cazuri cum e cel de reclama respectivă înfăţi­
şl sub Marea răspîndire a acestor zut al mesei nu se realizează stat de 6,60 lei pe kilogram, locul de muncă. Elena care ne ocupăm, după prin­ şează, pe aproape jumă­
şl nin- puncte de servire — două în pe seama calităţii mesei, ci ceea ce, evident, permite îm­ Crişan, secretarul adjunct a! cipiul „e viaţa lui, face ce
fla slab vrea cu ea", nu se potri­ tate din lăţimea panoului,
ttensifi- Hunedoara, unul la Călan, pe alte căi. în primul rînd bunătăţirea în continuare a organizaţiei de bază din o poză de familie in care
>rd-vest. altul la Aiud — a ridicat printr-o mai bună gospodări­ hranei la cantină. Pe aceas­ care face parte şi P.C.: veşte deloc cu principiile doi bâtrini foarte simpa­
:u prinsă probleme deosebite pentru re a activităţilor anexă. Nu­ tă cale, cantina constructori­ „Este un om conştiincios, eticii şi echităţii socialiste.
e noap- mai de la grădina de legu- lor hunedoreni îşi realizează tici parcă ţi-ar întinde
4 şi S pregătirea mesei, transportul disciplinat, nu avem proble­ ...Ne-ar face plăcere să din acea poză sticla cu
i diml- mîncării, organizarea apro­ me şi zarzavaturi, de pildă, cu succes rolul social. Şi o- me cu el în ce priveşte mo­ consemnăm faptul că Lilia- „vi-ncns", să bei in sănă­
vizionării, dotarea lor cu cantina realizează beneficii ceasta, numai datorită preo­ dul cum îşi îndeplineşte în­ na şi Gabriela nu mai stau tatea lor. Şi încă un amă­
umedă cele necesare. Bine sprijinit în sumă de peste 90 000 lei cupărilor, perseverenţei colec­
. aeope- datoririle muncii". Gheorghe ia geam cu ochii ţintă Ia nunt : pe aici trece şi
£ ninsori în eforturile sale de către anual. Buna gospodărire a tivului cantinei, a cărei exis­ Tarnovschi, şeful lui P.C. : drum, că le-a trecut supă­ drumul ce duce la locul
ta sufla comitetul sindicalului, de fondului de marfă realizat tenţă numără aproape trei „E bun, din punct de vede­ rarea, iar tatăl lor îşi face de muncă al unor tova­
sări pî- consiliul oamenilor .muncii, pe .această cale face ca va­ decenii. datoria de... tată.
n vest- re profesional n-am ce-i re­ răşi cu răspunderi in pri­
colectivul cantinei a reuşit să loarea absolută a adausului vinţa propagandei vizuale.
rezolve corespunzător aceste comercial să se menţină ri­ ION CiOCLEI