Page 53 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 53
t f ■
&NUL XXX
NR. 6 568
sîmbăta,
16 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Marea Adunare Naţionala IN INTERIORUL
Ultimul trimestru - ZIARULUI
îşi reia lucrările în plen
etapă hotăritoare • Acţiuni ferme şi
Pe şantierele de locuinţe din Valea Jiului: Biroul Marii Adunări Naţionale a hotărît eficiente pentru re
ducerea costurilor de
pentru realizarea ca lucrările în plen ale sesiunii a opta a celei producţie
Nerealizările şi deficienţele ce de-a şaptea legislaturi a Marii Adunări Naţio • Durerea de mă
planului şi a nale să fie reluate joi, 21 decembrie 1978, la sele vine pe bază de
planificare, doctore ?
angajamentelor s-au manifestat tn acest an ora 10. • Semnal
trebuie să determine o pregătire
ÎNSEMNATE SPORURI LA Ieri s-au deschis la Petroşani
NUMEROŞI INDICATORI
Succese însemnate în şi finalizare exemplară
munca raportează şl mun Uleie omagiale
citorii de la „Marmura" Sl-
mcria, care şi-au realizat a sarcinilor anului viitor!
sarcinHe la producţia glo
bală, marfă şl la investi
ţii. Piuă la sfirşltul anului anheisării institutului de mine
ei estimează să realizeze Convorbire cu tovarăş j| ION SITESCU,
In plus o producţie indus inginer-şof la Grupul de şantiere Valea Jiului
trială de peste 6 milioane al T.C. Deva
lei, concretizată în 72 000 Ieri, în aula Institutului de specialitate. Materiali- lar judeţean, tovarăşul Pe
metri pătraţi dale mozaica- de mine Petroşani, în acor zînd indicaţiile conducerii tre Lungu, a apreciat mun
to, placaj finit, alte produ durile înălţătoare ale imnu superioare de partid pri ca şi bilanţul fructuos cu
se. De subliniat că produc — Cum finalizaţi sarci mestrele II şi III — iar
tivitatea muncii a crescut nile acestui an, tovarăşe in forţa de muncă pe care am lui studenţesc „Gaudeamus vind îmbinarea sfrînsă a în- care şcoala superioară mi
:
anul acesta cu 1700 Ici pe giner şef ? avut-o nu am folosit-o cum ig tur“, s-au deschis zile văţămîntului cu cercetarea nieră din Petroşani s-a
muncitor, iar la producţia ştiinţifică şi producţia, co prezentat la această ani
netă s-a obţinut un spor — într-un mod necores trebuie. Cazurile de indis le omagiale consacrafe a- versare, insistînd să spo
lectivul institutului şi-a unit
de 5 milioane Iei. punzător. Vom realiza doar ciplină au fost numeroase, niversării a trei decenii de eforturile pentru perfecţio rească eforturile pentru o
existenţă a învăţământului
97 200 TONE LAMINATE 62 la sută din planul a- n-am reuşit să le punem superior minier din Valea narea continuă a activită mai reală apropiere a în
capăt. In şantiere există o
PESTE PREVEDERI nual, ceea ce, fizic, înseam slabă industrializare şi me Jiului. La manifestări au ţii didactice, intensificarea văţământului de cerinţele
nă nepredarea a 400 de a- producţiei.
Dominatorii de la C. S. partamente. canizare a lucrărilor, utila participat tovarăşii Petre cercetării în strînsă legătu
Hunedoara au rotunjit rea jele stau multă vreme de Lungu, secretar al Comite ră cu cerinţele producţiei. Tovarăşul Teodor Rusu a
lizările peste plan, de la în — Nerealizarea este ma fecte, aprovizionarea cu tului judeţean de partid, Omagiind 30 de ani de transmis felicitări şi urări
ceputul anului, la 97 200 to re. Căror cauze se dato Teodor Rusu, secretar al la înfiinţarea institutului în- de noi succese în numele
ne laminate de bună cali rează ? plase de sîrmă, B.C.A. de
tate. Numai în luna no- 7,5 cm, fier-beton de 6, 8, Comitetului municipal Pe tr-o perioadă de laborioa Biroului Comitetului muni
iembrio a.c., plusul s-a — Aş împărţi aceste cau 10 mm, polistiren otc., este troşani al P.C.R., Vasile O- să participqre a oamenilor cipal de partid Petroşani şi
ridicat la aproape 10 000 ze în două : care ne depă defectuoasă... gherîaci, - directorul gene-" munci! hunedcreni la . în al Comitetului executiv al
tone. In fruntea întrecerii
socialisto se află colectivele şesc şi care ne aparţin. Din • — In seama cui cădea ral al Combinatului minier făptuirea programului de Consiliului popular munici
muncitoreşti de la lamino categoria primelor,' aş a- rezolvarea la vreme a aces Valea Jiului, reprezentanţi dezvoltare economico-so- pal. Momente încărcate de
rul de profile fine, ţaglo de minti: nepregătirea turnă tor probleme vitale în ac ai unor întreprinderi minie cială a ţării, în anul cînd emoţie au prilejuit T rans -
relaminare, bluming 1000 rii producţiei de panouri re, instituţii de învăţămînt a aniversat trei decerni de miterea şi înmînareâ mesa
mm, laminorul de 800 mm, tivitatea constructorilor ? jelor de felicitare din par
laminorul de profile mijlo prefabricate, de secţiuni — Fireşte, în primul rînd superior şi de cercetare din la actul revoluţionar al na
cii şi benzi. noi, la poligonul Livezeni, în seama noastră, a condu judeţ şi din ţară, cadre di ţionalizării • principalelor tea Ministerului Educaţiei şi
CU PLANUL ANUAL lipsa cofrajelor pentru pa cerii grupului de şantiere, dactice, absolvenţi şi stu mijloace de producţie şi 60 învăţământului, Ministerului
Minelor, Petrolului şi Geo
de ani de la formarea sta
denţi.
ÎNDEPLINIT nourile necesare blocurilor a trustului de la Deva. Dar Deschizînd manifestările tului naţional unitar român logiei şi Combinatului mi
cu structură din diafragmă' ăş da şi cîteva exemple:
Colectivul do muncă ai de beton armat. Abia către Pentru 3 fabrici — de pas ştiinţifice şi culturale, prof. — colectivul de cadre di nier Valea Jiului, institute
I.M, Hunedoara raportează sfîrşitul trimestrului III au dr. docent ing. Ilie Con- dactice şi studenţi au trans lor politehnice din Bucu
un succes de mare presti te făinoase, pline" şi abator stantinescu, rectorul Institu format sărbătoarea într-o reşti, Timişoara, Cluj-Na-
giu — îndeplinirea indica fost soluţionate aceste pro — M.A.I.A. nu ne-a asigu
torilor planului anual. A- bleme. La alte blocuri n-am rat nici pînă astăzi condi tului de mine Petroşani, a entuziastă angajare la mun poca şi laşi, universităţilor
vansul dobîndit garantează ţii de atacare; căminul stu făcut o retrospectivă a că responsabilă pentru for din Braşov şi Galaţi, in- E
încheierea acestui an cu o avut asigurate amplasa prestigioasei instituţii de marea viitoarelor cadre ne stitufului de petrol şi gaze
producţie industrială supli mentele, nu a fost deschisă denţesc din Petroşani, sala
mentară de peste 37 mili polivalentă, depozitul de învăţământ minier din Va cesare miner'tului româ Ploieşti, de învăţămînt su
oane lei, din caro 25 mili la timp finanţarea. Neajun alimente, complexele ali lea Jiului, care, beneficiind nesc. perior din Baia Mare, de
oane la producţia marfă şi surile şi deficienţele care mentare din Lupeni şi Vul de atenţia şi grija perma Felicifînd organizaţia de subingineri Hunedoara, in
12 milioane lei la producţia ne aparţin constau în fap nentă a partidului şi statu partid, din institut, colecti stitutelor de cercetări din
netă şi depăşirea producti can, laboratorul de produ Cluj-Napocq, Centrului te
vităţii muncii cu G la sută tul că nu am asigurat e- se zaharoase din Petrila — lui nostru, s-a dezvoltat în vul de cadre didactice şi
pe fiecare lucrător. In pro fectivele dc lucrători la ni consens cu progresul teh- studenţi, în numele Birou ritorial de calcul din Baia
duse fizice, plusul înseam velul sarcinilor de plan — GH. I. NEGREA nico-ştiinţifi’q ol ţării, pre lui Comitetului judeţean de Mare.
nă 3 000 tone fier în mine
reu marfă şi aproape mai cu seamă în perioada gătind şi dînd mineritului partid şi al Comitetului e-
260 000 tone dolomită. optimă de lucru din tri- (Continuare în pag. a 2-a) românesc 5 400 de cadre xecutiv al Consiliului popu (Continuare în pag. a 3-a)
La învăţămintul agrozootehnic de masă j
! Cel mai bun sudor din tară Lecţii atractive şi., j
Hala e imensă. Aici sc e- miseşte un pachet. Deci, 80 absenţe nemotivate
xecută lucrări <le mari am do sudori înmulţit cu 25 de
plitudini pentru agregatele Iei, rezultă o economie lu
siderurgice din combinat. Pe nară de 2 000 lei. Ori 12 luni In legătură cu modul gojan, Gheorghe Vefan. şi
pereţi, din loc în loc — în din an... Din nou bani eco cum s-a desfăşurat, pînă a- a altor îngrijitori de ani
demnuri mobilizatoare la nomisiţi.
muncă perseverentă, ia efi — Cine sint cei mai buni cum, învăţămintul agrozoo male, cursanţi la _ învăţă
cienţă, la calitate. gospodari ai electrozilor de tehnic de masă la C.A.P. mântul agrozootehnic de
— Lunar consumăm 600— sudură ? Lăpuşnic, inginerul şef al masă, pentru aplicarea în
700 tone de metal la piesele — Sînt mulţi. Primul este unităţii, Petrişor Mircea, practică a noilor cunoştinţe
pe care le realizăm aici — Gheorghe Copilu. Primul ne-a spus : „Activităţile însuşite privind îngrijirea
ne spune inginerul Aurel nostru econom, primul sudor
Damian, şeful atelierului con din combinat şi cel mai bun prevăzute în cadrul celor animalelor în perioada de
strucţii metalice, din cadrul din ţară — avem mindria să patru teme — expuneri şi stabulaţie. De remarcat
uzinei nr. 5 a C.S. Hune spunem. dezbateri — programate faptul că lecţiile au un
doara. Deviza numărul unu: •— Cum adică ?
calitate ireproşabilă şi redu pentru luna decembrie pronunţat caracter prac-
— La „Olimpiada sudori a.c. au avut un conţinut tic-aplicativ, desfăşurîn-
cerea consumurilor de metal. lor" pe ţară, care s-a des
Reuşim ca aproape în fieca făşurat în acest an la Dro- bogat, legat concret de du-se „pe viu", la adăpos
re lună să executăm 8—10 bcta-Turnu Severin, Gheor practica de producţie a u- turile de animale.
tone de piese şi ansamble ghe Copilu — de la C.S. Hu nităţii noastre. Imprimând în cadrul cooperativei
din metal economisit. Sînt nedoara, şi de la atelierul lecţiilor un caracter atrac agricole din Dobra funcţio
bani, nu glumă... nostru dc construcţii metali
Pe un afiş citim : „Redu ce — a ocupat locul I şi Di tiv, cooperatorii cuprinşi nează trei cercuri — cu
când cu numai 1 la sută con ploma do cel mai bun sudor’ la cercurile pentru cultura profil cultura plantelor de
sumurile din atelierul nostru din ţară. Buni meseriaşi şi plantelor de cîmp şi pen cîmp, legumicultura şi zoo
se poate realiza o economie gospodari conştiincioşi sînt tru creşterea animalelor au tehnie — unde sînt cuprinşi
de 268 000 lci“. şi Constantin Lupaşcu, Crai- participat la lecţii cu mult peste 50 de cooperatori.
Titus
Bulza,
Ladilsau,
ţer
— Dar reducerea este mai Gheorghe Pocnaru, dar pînă interes şi dorinţa de a-şi Din dialogul purtat cu in
mare — remarcă inginerul la 80 lisia ar fi prea lungă.
Aurel Damian. îndeosebi la ridica nivelul cunoştinţelor ginerul şef, Mircea Jivan,
metal şi energie. Toţi econo Deci, cel mal bun sudor politice şi profesionale, re- am desprins tendinţa de a
din ţară — specialist al arcu
misesc. Să vedeţi ce întrece lui vollaic şi al flăcării oxi- mareîndu-se în mod deo ţine unele, lecţii în aceeaşi
re este între sudori pentru acetilcnice — lucrează la a- sebit Zorica Cociş, Sabina zi cu alte activităţi, în
a economisi cit mai mulţi
electrozi. telierul de construcţii metali Mihăilă, Andronic Luncan, continuarea acestora, ceea
ce al C.S. Hunedoara. El se
— Dar nu în dauna calită numeşte Gheorghe Copilu. Şi Petru şi Victoria Magda, ce nu face decît să dimi
ţii lucrărilor. Vasile Cociş, Lucrefia Du nueze eficienţa cursurilor.
tot aici lucrează ciţiva dintre
— Cine şi-ar permite ? ! cei mai activi muncitori pe mitru şi alţii". în ziua de 14 decem
Interlocutorul nostru face frontul vast al economiilor Boda Romanca, brigadie brie a.c., cînd trebuia să
o socoteală simplă : un pa de metal. E plăcut să scrii ră zootehnică la C.A.P. fie ţinută cea de-a patra
chet de electrozi, de 5 kg, despre asemenea oameni. '
costă 25 dc lei. Lunar, a-' Brîznic, a ţinut să eviden lecţie, cercurile pentru cul-
proape fiecare sudor econo DUMITRU GHEONEA în faţa oamenilor slinca se predă... Aspect din munca ţieze preocuoarea coopera N. TÎRCOB
aspră a oamenilor tic pe amenajarea hir!roerergeticX Râu torilor Graţian Furcă, Lu-
JHare- Retezat. creţia Dănilă, Eugenia Lu- (Continuare în nan 2-a)
Foto : VIRGIL CNOIU
