Page 55 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 55
iÎMBĂTĂ, 16 DECEMBRIE 1978 Pag. 3
Zilele omagiale consacrate
ine BANI DEZGROPAŢI
DIN CĂRBUNE-
aniversării institutului de mine
»pamo- Btigadierui io an Girea,
din sectorul IJ ai I.M. La
fraaec- (Urmare din pag. 1) cunoştinţe tehnice şi de dimîr Ureche, si cu filmul poni, împreună cu S ar
specialitate, să formăm ca- „I.M.P. — 30", reali
iz. infr-o atmosferă de vi-' are inginereşti cu o înaltă zat de cineclubul consiliu Tehnician priceput terei din formaţia sa, au
1KC& iniţiat, după orele de şut,
tiv. li- brant patriotism, partici competenţă profesională, lui U.A.S.C. din institut.
ldim... panţii la manifestare au a- capabile să urce pe noi Sesiunea de comunicări o acţiune de recuperare
6 inc- dresat Comitetului Central culmi ştiinţa şi practica mi ştiinţifice „30 de ani de şi poet talentat a unor materiale, îngro
j
lă. al partidului, personal tova nieră românească. Toţi par învăţămînt minier" — ale pate de multă vreme în
ii — e- răşului Nicolae Ceauşescu, ticipanţii ia sesiunea jubi cărei lucrări continuă şi azi
atu ia o telegramă în care se’ liară consacrată aniversării — se desfăşoară în două Pe Ionel Drăgănescu îl vadă visul împlinit : apari cărbune. Ei au adus ast
icĂ in- spune printre altele: „Ne a trei decenii ■ de existen secţiuni , -şi-patru subsecţii, cunosc de pesle 20 de ani. ţia primului său volum de fel la ziuă : 120 armături
iţiona- angajăm în faţa partidului tă a Institutului de mine unde sînt prezentate peste Este- un om încă destul de versuri intitulat sugestiv metalice, 120 conducte
şi a dumneavoastră tova Petroşani, o-datâ cu gîn- 150 de lucrări ştiinţifice. tînăr, cinstit, corect,, de o „Neasfinţita lumină”. Primit
aus — galvanizaie, 200 mi şină
Trans răşe Nicolae Ceauşescu să dul lor fierbinte de înal- Tot ieri a avuţ. loc rară modestie, străduin- cu o vie bucurie de mase de C.F.I., 360 elemente
ele ia depunem toată străduinţa, . tă recunoştinţă şi stimă, vă vernisajul expoziţiilor de dii-se ca, acolo, la lacul le de cititori din Haţeg,
întreaga noastră capacitate •adresează un respectuos sa ccirte social-polifică şi ştiîn- său de muncă, în cadrul volumul a fost recoman de susţinere, 50 tuburi de
Ji pen-
.ineret. de muncă pentru a educa lut mineresc „Noroc bun". ţifică, de artă’ plastică şi compartimentului producţie dat cu multă căldură şi din aeraj - toate in valoare
coihc- tineretul studenţesc - în spi de .filatelie (pe teme de mi de la Cooperativa meşte partea Editurii Litera. de 130 000 lei. Recompen
ritul concepţiei materia-’ Manifestările de ieri di nerit). şugărească „Haţegana" din Demn de remarcat este
uwnem T .-dialectice despre lume mineaţă s-au încheiat în-a- Seara, aula institutului a oraşul Haţeg, să se achi şi faptul că poetul Drâgă- sa celor 9 : 9 900 hi, $/_
tăveni / viaţă, al eticii şi ecliită- cordurile imnului studenţi găzduit un reuşit spectacol te de sarcinile care-i stau nescu nu uită că, deşi acum and te gindeşti că erau
lor mineri „Noroc bun, festiv; realizat de formaţi în faţă. Disciplinat, ordo e membru al cenaclului li nişte bani „îngropaţi“ in
m bo- sociai'ste •— aşa cum
Episo- studenţi", în interpretarea ile artistice ale Uniunii A- nat în - lucrări,- punctual, Io terar „Sarniis" din Haţeg, cărbune...
partidul, ne cere ■— să-l corului Facultăţii de mine sockiţiei Studenţilor Comu nel Drăgănescu poate servi el şi-a făcut ucenicia lite
ixa- şl înarmăm cu cele mai noi sub bagheta dirijorului Vla- nişti din institut. drept exemplu celorlalţi rară în cadrul prestigiosu
tovarăşi de muncă. lui cenaclu din cetatea de
Dealtfel, tocmai pentru foc a Hunedoarei. Dovadă
şii <tc sînt chiar unele poezii din
Cum răspunde programul de manifestări cultural- aceste calităţi, membrii or volumul amintit mai sus,
ganizaţiei de partid l-au a-
les secretar al organizaţiei intitulate „Cîntec la oţelă-
educative exigenţelor vieţii spirituale ale localităţii de bază, funcţie pe care a rie" sau „Cîntec de dra
îndeplinit-o ani de zile. goste pentru Hunedoara". ANTENA...
— După ee criterii întoc Traian Crişan, nu viza nu şoară şi folk, serile de Dar, tehnicianul Drâgă- • Dintr-un ungher al me
>0 Ha miţi programul lunar de mărul, respectiv înşiruirea moriei mele iese la iveală NU-I APARŢINE!
li; 7,00 dans, simpozioanele (tot nescu nu se rezumă numai
ie vis ta manifestări al căminului unui noian de manifestări mai bine pregătite), cursu la- activitatea sa profesio un crîmpei din convorbi Deşi a vrut s-o scoată
mclo- cultural ? — a fost între tipice aşezământului cul rile universităţii - cultural- nală. în timpul său liber, el rea avută cu acest talentat prin gard, Romulus Dră-
s -ştiri; barea pe care am adre tural, ci răspuns la o între ştiinţifice ş.a. în-final,’sîn- are una dintre cele mai poet, în urmă cu cîţiva ani.
141,00 goescu, muncitor la tur
05 Ke- sat-o tovarăşului Traian bare ceva mai largă : co tem de acord şi cu afirma frumoase preocupări şi a- iml spunea, atunci, acest nătoria I a I.V. Că l-an, tot
*10,40 Crişan, directorul căminu respunde oare programul ţia directorului că „dacă îndrăgostit al versurilor : a rămas lără ea, adică
>3 Bu- lui cultural din Ilia. amintit unei localităţi pre va fi antrenată întreaga in nurne aceea de a căuta să
At las transpună în versuri senti „Fără poezie, nici nu pot iară antena de televizor
îcotcea — în funcţie de două e- conizate a deveni oraş în- telectualitate a comunei, nu mentele lui cele mai odînci. pe care o confecţionase
rmirrn lemente. Primul constă în tr-un viitor apropiat ? ■numai cadrele didactice, .su Cu alte cuvinte, se lasă a- concepe viaţa !". in timpul programului,
■tln de dică factorii de conducere De aceea, -sîntem con
pmoara evidenţierea celor mai im Spre completarea tablou fras de muza poeziei. Roa din materialele fabricii.
!,0fl De portante evenimente ale lui spiritual al Iliei se cu ai unităţilor economice, dele acestor preocupări vinşi că autorul volumului Deci, antena nu-i aparţi
ridian- lunii — politice, istorice, vine să mai adăugăm aici tehnicienii, medicii şi cei ne. Ce nu-i cinstit ,nu-i...
umal ; social-economice ş.a. — lalţi, vom puţea da un ca sînt cele cîteva sute de „Neasfinţita lumină" nu va Adevărul acesta ii probea
; 18,W existenţa unui liceu agro racter mai pronunţat oră pregeta să se ţină de pro
oi ante, eompletîndu-se, bineînţeles industrial, a unei biblioteci poezii, dintre care multe ză şi Traian Iştian, din a-
iivstru- cu toate cele ce apar pe cuprinzătoare, a cinemato şenesc activităţilor noastre, au văzut lumina tiparului, misiunea făcută în ultima ceeaşi secţie, care a lost
i, Sn parcurs, iar în al doilea un grad mai elevat în edu poezie din această culege
so- grafului „Lumina", univer 'opărind în diferite ziare prins lurirrd 3 litri de ulei
utjuiI ; rînd, în funcţie de cerin sitate eultural-ştiinţifică, caţia cetăţeanului, în con re, intitulată, semnificativ, mecanic. A rămas lără el.
latului ; ţele vieţii localităţii noas organizarea în fiecare pri formitate atît cu ştiinţa şi sau reviste. Nu de multă Acum Ie este ruşine la a-
i 0,oş tre. Jdeea fundamentală ce tehnica contemporană, cit vreme, acestui om de o „Ci nu mă voi opri". mindoi...
ti noc- măvară a unui festival lo
stă'la baza întocmirii pro cal „Mureş, pe marginea şi cu cerinţele societăţii deosebită delicateţe sufle
Aeiua- gramului • lunar este educa ta", două brigăzi ştiinţifice ' noastre moderne". NICU SBUCHEA CIOBANII SE FAC
HojmA- ţia multilaterală a cetăţea tească i-a fost dat să-şi ziarist colaborator
popu- cu activitate permanentă, C. DROZD CA NU VAD...
naţio- nului. repetiţii cu diverse forma
toajre ; Intr-adevăr, programul ţii artistice în tot’ cursul
n para Lingă secţia de meca
de pe •lunar de manifestări al că săptămînii ; în medie, cam nizare care deserveşte
3—20,00 minului cultural din Ilia 3 000—3 500 de locuitori C.A.P. Simeria a rămas
cuprinde o gamă largă de frecventează lunar 'cămi o tarla ou coceni nerecoi-
„puncte" — expuneri, dez nul, chiar dacă, cu cele 2G0 taţi, unde au fost aduse
bateri, simpozioane, seri de locuri ale sale a deve oile să-i consume „de pe
pentru tineret, spectacole nit impropriu dezvoltării picioare“. Numai că in a-
etc. — în medie cam 15—17 actuale a vieţii culturale., ■
manifestări. Cele ale cămi propiere este şi o tarla
ntojnă nelor afiliate cuprind la în general, să recunoaş cultivată ou păioase de
:a Ex- rândul lor în medie 7—8 tem, manifestările poartă toamnă, unde turma
Artă) ; încă o amprentă rurală, trecuse la păscut in voie,
al şi manifestări. Discutarea de chiar dacă, conform celor
tcăra); taliată a acestor programe sub privirile dezinteresate
oral) ; ce ni s-au relatat, se între ale ciobanilor. Dacă ei
mortal are loc în zilele de 4 ale prind destule eforturi spre
Teodo- fiecărei luni în consiliul „urbanizarea" lor. Trans nu se gindesc la soarta
Avaria comunal pentru educaţie recoltei viitoare, cel puţin
: Ina- formarea nu este, fireşte,
tural) >. politică şi cultură socialis vizibilă la prima vedere: tovarăşii din conducerea
Hun ci tă (preşedinte Vasile Pop). pe lingă manifestări tipice C.A.P. să facă acest lu
ul Fe De fapt, întrebarea pe satului, se desfăşoară şi cru !
resc) ;
1 (Mi- care ani adresat-o directo- manifestări mai „orăşe Orăştie : Blocuri moderne cu apartamente spaţioase pentru oamenii muncii.
Cir- ru' ' căminului cultural neşti" — filmul, muzica u- Foto : VIHGIL ONOIU BECURI ALE
e l-II
URI- NEGLIJENŢEI
:(Ui
,b ; Discuţia eu medicul presiile lăsate de primul reda în întregime scri „urgenţa" nu-i o urgen care refuzau să o consul Deşi se pune cu deo
■ .i-
r
; o- stomatolog Ion Blîndea, contact depinde dacă el’ soarea elevei Camelia ţă, medicul a apreciat că te pe bolnavă. Tovarăşul sebită acuitate problema
Poe- în acelaşi timp directorul va apela ulterior cu Craneiova din Turdaş, ca- pacienta poate aştepta pî- director Blîndea ne-a fă economisirii energiei elec
rmâriţi policlinicii din Orăştie, a promptitudinea necesară • re a constituit motivul nă a doua zi,- cînd va pu cut pe loc o demonstra trice, se mai inliinesc însă,
1EQA-
îl şi pornit de la întrebarea la serviciile stomatologu principal al acestor rîn- tea fi consultată la cabi ţie : cam cît timp ar fi din păcate cazuri de risi
I-II „cum este organizată a- lui. duri. Elevă la un liceu netul şcolar, ca şi cînd ar costat pe oricare dintre pă. Aşa s-a intimplat,
VŢEG : sistenţa medicală stoma -Nu avem nici un motiv din Orăştie fiind, suferi li fost în posesia unui a- medicii stomatologi din spre exemplu, zilele tre
oular);
viitor: tologică la nivelul oraşu să punem la îndoială spu se o noapte întreagă şi o parat de măsurat durerea, tura respectivă, o consul cute ia adăposturile de
asa de lui ?“. sele medicului-director. jumătate de zi de o du care i-a permis această taţie. Nici măcar 5 minu animale ale C.A.P. B<m~
: Cor- Policlinica stomatologică rere de măsele ce nu dă apreciere. înţelegere ome te. In schimb, s-a parla potoc, la magazinul să
(Mure- — La nivelul oraşului judeţeană face eforturi dea senine că are de gînd
tleman — ne spunea interlocuto nească a găsit eleva toc mentat pe această temă tesc din Chimindia şi la
LIUC : rul — asistenţa e organi meritorii spre a organiza s-o mai păsuiască. S-a mai la Spitalul C.F.R. din cu bolnava mult mai mult abatorul Bălaia unde,
ul săl- decît 5 minute. Şi asta în becurile montate în exte
zată prin cabinete în ca
drul celor două mari în numele unui principiu or rior, erau aprinse in pli
treprinderi din oraş, „Chi ganizatoric: „elevii au ca nă zi. Surprinde faptul că
mica" şi întreprinderea Durerea de măsele vine pe bază binet şcolar, să uzeze de in aceste locuri nu-şi gă
mecanică, prin cabinet el!“. Dar se încălca gro seşte încă loc de afirma
şcolar, axat îndeosebi pe solan o altă directivă în re spiritul de economie,
pcntru profilaxie şi prin cabine munca respectivă, afirma pe care nu trebuie să-i
: vre- te de policlinică, în ca de planificare, doctore ? tă de tovarăşul director, ignoreze nici un cetăţean,
caldă anume că urgenţele „au
ral vor drul cărora se rezolvă şi
se de toate urgenţele, indiferent drum liber în orice cabi SE AUTOELIMINĂ!
•a mo net". Atunci cum se îm
şi fi că ri dacă pacientul aparţine reţeaua din subordine la prezentat la cabinetul de Simeria, de care nu apar pacă vorba cu fapta ? Se Marinei Bolla, Nicolae
,'h din unei unităţi din cele cu pare că unii medici so Dumbuleu, Ion Jeler, lean
cabinet propriu. Aceasta, un mod cît mai aproape „urgenţe" al policlinicii, ţinea în nici un fel.
ti cu- pentru că la cele două de satisfacerea optimă a unde consulta medicul De ce şi în ce condiţii cotesc că durerea trebuie Filip şi Miron Lingurar sînt
—2 şi 3 nevoilor populaţiei. Do Ştefan ia Sărăteanu. A re au loc asemenea devieri să vină doar pe baza u- muncitori constructori pe
e 6 şi întreprinderi este asigu tarea cabinetelor cu apa fuzat să o consulte deoa de Ia misiunea medicu nei planificări. Or, aceas platforma siderurgică de
rată asistenţa într-un sin lui ? Nu e vorba, socotim, ta nu e adevărat cum nu la Căian, in cadrul şan
gur schimb, dimineaţa. La ratură modernă a însem rece „are cabinet şcolar tierului UI — construcţii.
in ge- cabinetul şcolar asistenţa nat un efort financiar în şi să meargă acolo". Ceea de rea voinţă ci mai cu- e adevărat că ar exista
varia- e asigurată în două ture. semnat făcut de stat. ce nu ştia medicul din rînd de o gîndire îngus un aparat pentru măsurat Mai mult cu numele şi
Vîntul policlinică, era faptul că tă a raporturilor cu pa durerea. Nu contestăm mai puţin cu laptele. Pen
ale de Ca mod de a trata pa Iată însă că pe circui cientul. Dacă se cunoş competenţa profesională tru că sînt adeseori ab
cientul, nu numai ca spe tul acesta, pe care cadre la ora respectivă, după- tea bine starea de fapt, a medicilor stomatologi senţi de la lucru, ceilalţi
cialist ci de a-1 pregăti le medicale de specialita arniază, cabinetul şcolar se ştia că la cabinetul din Orăştie. încercăm constructori care ridică o-
psihologic pentru inter te, cetăţenii Orăştiei îl nu mai funcţionează. Dar şcolar nu funcţionează de- doar să le oferim unora biective siderurgice aici
venţie, socotesc foarte im vor fără sincope, a inter ştiind sau rieştiind acest cît o singură tură, dimi dintre ei un prilej de trebuind să muncească şi
ii loto portant primul contact al venit un fenomen nedo lucru, oricum, nu-i per neaţa, deoarece, în cadrul meditaţie pentru mai bu în locul lor. De curind li
i : copilului cu medicul sto rit. El a afectat o elevă, mis să refuzi a consulta acţiunii de perfecţionare, na înţelegere a raporturi s-a pus în vedere : „Nu
A 8, 1, matolog. Eu, acestui mo un copil adică, pacient un bolnav care, lucru ar unul din cei doi medici lor lor cu pacienţii, lucru vă ţineţi de treabă, ple
ment îi acord maximă^ faţă de care medicul di hicunoscut, nu vine de învăţat şi în facultate, caţi. N-avem nevoie de
10, 52, importanţă şi acelaşi lu rector socoteşte că tre florile mărului la cabi fac serviciu permanent în dar poate neglijat sau ui chiulangii I Singuri vă a-u-
cru îl recomand şi altor buie să se manifeste foar netul de urgenţe al sto policlinică, este deci co tat. toeliminaţi din rîndwrle
igpri : colegi, pentru că de im te mult tact. Nu putem matologiei. Socotind că legul de muncă al celor ION CIOCLEI no-astre".
