Page 57 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 57
Prof&torî din toate ţările, ufiiţi-vâ !
ANOb XXX
N«. 6 569
DUMINICA,
Vi DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
în pregătirăm producţiei anului viitor umsm
VERNISAJ
lat GaleriHo do artă ala
jfonsthHW pUtwUr. iKn l>frm
Metal mal mult, eu consumuri JaA voroSoaJta orpoAţiei Oo
Sa avu* Joo ieri după-auxia-
;jjroa> a artiştBor pimliri,
jprGCeawl do desen, dtn Va-
specifice reduse exivoziţlo apaeftu artiştilor
I-iucrArM»
JhWuSL
dta
neacau,
Slinorwi
Kugen
■'Bucur, Oiţa RAd iitcfwu şl
Alexandru JR&fluliwevi. fsx-
— Ne apropiem de f»i»a- şi oţelurile carbon de ca «portţix va ti dcwihlsA pîba
lul anului 1078. Cum îl Convorbîre cu tovarăşul litate. Ani asimilat în a-, fin lî Ianuarie 1579.
veţi Încheia ? inginor EUGEN GEORGESCU, cest an oţelurile pentru ACŢIUNE DE
— Angajamentul nostru şeful ofelăriei nr. 1 prăjini de foraj la mare a- POPULARIZARE
•în întrecerea pentru spori din C.S. Hunedoara dînckne, pentru cordul me A LEGISLAŢIEI
rea producţiei de metal talic al anvelopelor auto,
Zilei» trecute, eu ocazia
este în 1978 de 4 000 tone pentru rulmenţi şi şuru adutiArii loculftorUor din Atelierul d» construcţii metalice al C.S. Hunedoara : n-
oţel peste planul anual.-Ca păşit cu regularitate, pen buri. Sîntem pregătiţi să a- Ostrov (comuna niu de ciilpa de lăcătuşi construcţii, condusă dc comunistul P.wel
urmare a eforturilor conju tru că în ultima vreme am similăm în continuare şi Mori), in sat s-a deplasat Furca, execută lucrări de mare complexitate — işi depă
gate ale întregului colectiv redus evident numărul şar alte mărci de oţeluri ce şeşte plarml lunar ou 5-# la sută.
am reuşit ca, pînă în pre vor fi solicitate de indus EUo'iF
zent, să realizăm suplimen jelor declasate, încadrîn- tria constructoare de ma
tar prevederilor de plan la du-nc în limitele minime şini. Şedinţa Biroului Comitetului
ale rebutului admis. Ac
zi mâi mult de 5 500 tone tualmente, în secţia noastră — Cum abordează colec
de oţel de bună calitate. tivul dumneavoastră cel şl brigada ştiinţifică a co
fabricăm peste 100 de munei, eni-e a prezentat ce judeţean Hunedoara al P. G. 8.
Avem astfel certe posibili mărci de—oţeluri — desti
tăţi să încheiem anul cu o Convorbire consemnată de tăţenilor noile acte norma Ieri a avut loc şedinţa obţinute pe linia realizării
tive apărut» Ih ultima vre
depăşire totală de 6 000 to nate construcţiilor de ma SABIN IONESCU me. Petru MtliĂUoivi, secre Biroului Comitetului jude producţiei nete puteau fi
ne de oţel. Aceasta, pentru şini — 50 la sută din pro tarul biroului executiv al mai bune dacă s-ay fi
consiliului popular comunal,
-că indicele de productivi ducţia loială reprezentînd-o 'a vorbit despre necesitatea ţean Hunedoara al P.C.R. reuşit să se îndeplinească
tate este îndeplinit .şi de- oţelurile aliate, slab aliate (Continuare în pag. a 2-a) ‘respectării legilor, iar Mar •In cadrul şedinţei au fost integral programele elabo
examinate probleme alo ac
cel Radu, membru în oomi-
telul comuna) de partid, a tivităţii economice şi socia- rate privind reducerea con
prezentat situaţia politică ‘le din judeţ, adoptîndu-se sumurilor specifice de ma
actuală. măsuri corespunzătoare. teriale şi energie electrică,
DARURI PENTRU Biroul Comitetului jude- dacă s-ar fi eliminat în to
COPII MINERILOR - ■ ţean de partid a analizat talitate risipa. Biroul Co
preocuparea consiliului oa- mitetului judeţean de
Comitetul sindicatului de V meni lor muncii de la Cen partid a indicat măsuri
la l.M. LUjjeni a alocat trala minereurilor Deva concrete, care vor trebui
pentru ureţătirea pomului
do iarjvl etBJta do îo 000 lei. pentru asigurarea volumu- aplicate deîndată, în scopul
Vor beneficia de darurllo ’Tui de rezerve şi realiza realizării în anul 1979 a
lut Moş Gorilă. 3 000 de co- rea producţiei nete la uni indicatorilor de. plan, pen-'
,pii al minerilor de la rAl
ipeai. tăţile miniere de pe teri tru creşterea eficienţei e-
toriul judeţului Hunedoa conomice în toate unităţile
T830 NOU-NĂSCUŢI ra. Apreciind măsurile centralei. Măsurile stabili
La maternitatea dUi Hu •luate î.n acest sens, rezul te vizează o preocupare a-
nedoara n-a Înregistrat cea tatele obţinute, au fost tot tentă şi permanentă pen
;';da a 1 83o-n naştere din a- odată subliniate unele ne tru reducerea consumului
icent an, număr mult spori*- de materii şi materiale,
ţfaţă de aceeaşi perioadă a ajunsuri care se mai fac. extinderea metodelor de
‘anului trecut. Ultimul sosit, simţite atît în asigurarea
’este de fapt... o fetită. Se- mare productivitate şi cu
^numeşte Hoana-Laura, fiica volumului de rezerve, cit un consum redus de mate
sudorului Petcr Willy şl a şi în realizarea producţiei riale, diminuarea cheltuie
muncitoarei Dina. Ii dorim nete. Astfel, s-a arătat că
să crească mare. sănătoa în cercetarea geologică mai lilor cu munca vie pe sea
să, alături de părinţii ci. ma creşterii productivităţii
<A®ON CATA, zlartet co sînt obiective şi unităţi ca
Atelierul mecanic central al I.M. Hunedoara : frezorul loan Rrehui, lin meseria* bun laborator) . re au rămîneri în urmă pe muncii, îmbunătăţirea flu
şi disciplinat, evidenţiat pe acest an. In timpul lucrului. xului tehnologic de pre
11 luni la executarea sar parare în vederea reduce
cinilor fizice şi valorice, că rii pierderilor de metal şi
f Ziua tipografului 1 CETĂŢENI Al JUDEŢULUI HUNEDOARA! în unele cazuri cu prilejul realizarea de produse de
exploatării rezervelor geo
corespunzătoare,
calitate
firmat cantitativ şi calita
\ • ECONOMISIREA ENERGIEI ELECTRI logice acestea nu s-au con extinderea mecanizării şi
altele.
\ Laudă pentru meşterii CE ESTE O ÎNALTA ÎNDATORIRE PATRIO tiv din cauza insuficientei In continuare, Biroul Co
documentări şi fundamen
\ TICA A FIECĂRUIA DINTRE NOI. SA O ÎN tări a lucrărilor executate, mitetului judeţean de
partid a analizat preocupa
A, \ DEPLINIM EXEMPLAR! că vitezele de înaintare la rea organelor sanitare din
* s cuvîntuluitipărit © Nu uitaţi nici o clipă : In casele noastre, realizarea unor lucrări de judeţ pentru prevenirea îm
n-au
geologică
recuperarea capacităţii de
J Cirtd luăm dimineaţa un marfă suplimentară in va cheia reducerii consumurilor de energic elec cercetare nivelul dotaţiei bolnăvirilor profesionale şi
fost
la
ziar proaspăt in mină, ciţi loare de 2 370 000 lei. trică se află în miinile noastre ! fronturilor de lucru etc.
î dintre noi ne grndim oare Cite tone de plumb n-au , ® Dacă într-o cameră în care aveţi o lustră cu De asemenea, rezultatele (Con)inuare în pag. a 2-a)
la munca celor care, ani in trecut, pină la împlinirea ) trei becuri de 100 W, le-aţi înlocui cu becuri de 60 W,
şir, uneori de la prima la acestor cifre prin miinile u- ţ aţi obţine intr-un an, fără a vă dirpinua cu nimic Adunare festivă
i ultima filă a cărţii de mun- nor tipografi ca linotipiştri confortul :
Ieri,
din
la
Tipografia
\ că, nu cunosc ce înseamnă Nicolae Had-a, Olvos loan . — o economic de 240 kVVh energie electrică ; Deva, a avut loc o aduna cum 60 de ani şi rezultate
— o economie de 120 lei în bugetul, familiei;
„tură de zi“ ? Cind luăm sau Mircea Dumkraşcu, ze- ţ
le deosebite pe care colec
* o carte nouă tn mină şi ţarii Aurel Matei, Anton l — o lumină plăcută, adecvată. re festivă prilejuită de a- tivul Tipografiei din Deva
s începem s-o citim, ciţi ne Szemcsuk, Mircea Oprean, j O Multiplicând calculul la nivelul numărului de niversarea a 60 de ani de le-a obţinut în acest an şi
gîndim la acei care au Ion R. Popa, Nicolae Fiorian, ) abonaţi ai ţării, s-ar putea obţine : la luptele muncitorilor ti pe primii trei ani ai cin
c0
deprins tehnica cititului in- Pji rnaşinişlii losif Ginta, ( — o economie pentru avuţia naţională de peste 1 cinalului, ansamblul „Lira“
vers, mai bine decit dacă Costa Arpad, Ludovic i miliard kWli energic electrică ; pografi din 13 Decembrie al armatei, din municipiul
ar (ace-o cum o lac toti Otvoş, Mariana Matache, 1 — o economie în bugetele familiilor noastre de a- 1918. După ce au fost e- Deva, a prezentat un reuşit
cititorii ? Astăzi se sărbăto- M °ria Mitar, slereotiparii \ proximaliv 500 milioane lei. vocate evenimentele de a- program artistic.
reşte ziua lor, aleasă pen-' iraian Banc, Nicolae Mi- 1
tru ei, pentru muncitorii hae î Cile tone de hîrtie J
?
tipografi in amintirea acelui au trecut prin mîiniie legă- I
decembrie singeros cind toarelor Maria Popa, Rodica ţ
piepturile eroilor acestui de- Borza, Maria Tudor, Gizela l
taşament au lost înroşite de Siko I Sub conducerea unor )
glonţ. şefi de Ionizaţii ca Ion \
Tipografii hunedoreni sini Grăguş, Mihai Siko, Ion I
puţini la număr. Faptele Grecii, muncitori tipografi!
c
lor de muncă nu sini însă ° aceştia de mai sus, j
| cu nimic mai prejos decit cărora li se alătură cu me- ţ
I cele ale altor colective irun- "tată cinste zincografii Ana !
taşe de oameni ai muncii. Ba laşii, Dorin Iepure, Con- >
Încă nu păşisem în a doua stantih Bucerzan ^ şi mulţi •
a
jumătate a anului cind co- H'i °u tăcut zi de zt şi i
lectivul Tipografiei Hune- ceas ^de ceas ca munca I
I : doara—Deva raporta parii- să he mereu mai spor- ţ
% 1 dului realizarea sarcinilor nlcă. Pentru cinstirea mun- i
pe primii trei ani ai ac- cri şi hărniciei Ipr, pentru ’
p r o f e s i i de no- )
,auda u
tuciului cincinal. In 72 de-
I cembrie el realizase deja Biele.— un cu vi nt de laudă. I
sarcinile de plan pe anul Bln binemeritat cuvînt de,
în curs, prelirninînd pină la laudă. 1
sKrşitu! anului o producţie ION CIOCLEI \ C\ S*- vT'C ' ••»> *»*■
L
Tipografia Dova : aspect tiin soi* maşinilor. „ir. Foto ; VIRGlL (WOW
