Page 58 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 569 gj
Una dintre secţiile de programul său se derulea unui complex mecanizat spune I. Gîţ'r'de ce să-mi
baza ale întreprinderii de ză continuu, la înalta ten pentru abataje cu lungi reproşeze mie unul- de la
utilaj minier Petroşani este siune a muncii. mea de 50 de metri. „Fiind C.T.C. că piesa cutare sau TELEVI2
cea de prelucrări la rece. — Acolo se execută cu numit şef de brigadă de lucrarea cutare are oare
Ni se recomandă să scriem pe tăietoare pentru o com puţină vreme — ne spune care bai ? Măi bine s-o fac
despre oamenii- de aici — bină de excavat, de la Ro- C. Rovenţa — această lu in aşa fel ca să fiu con DUMINIC
harnici şi conştiincioşi, care vinari — ne spune. Băieţii crare constituie un examen vins- eu in primul rînd- că 17 DECEMI
| <J |5 •ţţjîS îşi realizează ritmic şi de de dincolo lucrează la ba pentru mine, pe care sper e de cea mai bună calitate.
bună calitate- sarcinile de za- de susţinere mecanică să-l promovez. Dăm marc Căci, la urma urmei, tot 8,00 Gimnastica
plan: a- unui complex minier, do atenţie calităţii. De aseme eu- răspund pentru ea. în ciliu
Urmare' din oag 1) să se depună eforturi deo — Nu- sintem noi cei la' Sărmăşag: Iar ceilalţi nea, ne străduim să folo acest fel ne-am sporit exi 8,15 Toi înainte !
sebite pentru realizarea: tu mai grozavi — ne spune (arată, doar' cu- privirea sa sim’ cit mai bine metalul-, genţa, răspunderea iar ca 9,10 Şoimii patri
muncă a muncitorilor cu turor sarcinilor care pri cu vădită modestie ingine ageră) — la nişte suban- să-l economisim din faza litatea lucrărilor s-a îm 9,20 Film serial
copii : Cărţ:
diferite afecţiuni, indicînd vesc asigurarea sănătăţii rul Nieoiae Lobonţ, şeful samble pentru Voievozi. de croire . bunătăţit mulţi". Episodul 17
11
măsuri de îmbunătăţire- în oamenilor muncii, a între secţiei amintite. E' drept La plecare l-am reîntâl 9,45 Pentru cĂm,
nea voastră
continuare a activităţii Di gii populaţii. că avem rezultate meritorii, nit in acest atelier pe in 10.00 Viaţa satului
recţiei judeţene sanitare, a Biroul Comitetului jude dar nu-i motiv de laudă. ginerul N. Lobonţ. I-am 11.15 De strajă p
spitalelor teritoriale, a tu ţean de partid a exami Putem face mai mult, mai relatat in puţine cuvinte port ostăşes
bătoarea Rej
turor unităţilor din acest nat, de asemenea, modul bine. Mai ales că, intr-un despre „rezultatul" întâlni 13.15 Telex
fel, noi realizăm o legătură
rii cu ciţiva dintre mese
domeniu. S-a subliniat ne cum s-a asigurat cu con solidă, permanentă, cu mi riaşii de nădejde ai acestui 13,20 Album (lumi
1
cesitatea intensificării ac tracte planul de export pe neritul. Cu minerii înşişi. important' sector de activi — Mie oonc,
pri n z
tivităţii de control medi anul 1971), în structura şi Coborim în atelierul de umane tate. „Da, sînt oameni har — Republica
ca'. atît la încadrare cit cantitatea prevăzute: Sub construcţii metalice, cu' cea nici şi pricepuţi — recu şi în ver
ş periodic, a întregului liniind faptul că o seamă) mai mare pondere in ca noaşte eu aceeaşi modestie. — Oameni <1
Film cloci
personal muncitor din în- de unităţi au încheiat deja drul secţiei prelucrări la Prin munca lor se simt me — Pagini di
treprinderi şi instituţii. în acţiunea de contractare a rece. Avem in execuţie foarte Maistrul V. Roman ne reu aproape de mineri, de clasic
scopul eliminării cauzelor exportului pe anul viitor, Aici 51 întâlnim, ca în multe lucrări, ponderea recomandă o altă brigadă, cei pentru care lucrăm, — Desene ai
totdeauna, pe maistrul - Va-
şi prevenirii îmbolnăvirilor s-a relevat că mai sînt încă sile Roman, unul dintre ve deţinind-o subansamblelc pe cca condusă de Kiss cărora le sintem, cred eu, — Drumuri
„Jurnal d:
ortaci. Căci munca noastră
unor complexe mecanizate
Ioan; Execută cupe de ele
profesionale s-au indicat, unele întreprinderi care au teranii uzinei. Lucrează de aflate in fază de a jimilare vator şi dc funicular. ,,E o avansează pe-a lor, prin 15.C" Finala can
de asemenea, luarea de rămîneri în u"mă--în acest 41 do ani in uzină; Dc 2f> şi de construcţie in uzina frumoasă şi interesantă lucrările noastre le uşurăm internaţional
măsuri ferme pentru sta domeniu. în scopul urgen de ani ca maistru. Etete si- noastră. De a temenea, e- meseria noastră dc lăcătuş lor efortul, le sporim rod- alo Românie
acoperit
bilirea locurilor de muncă tării încheierii contractelor azi ca şi aeym 15 ani. E- xecutăm subaneamble şi — ne spune Kiss II- Cind . nicia activităţii din abata — Şlagăre, ţ
cu condiţii deosebite şi e- pentru livrarea produselor norgie şi exigent, autoritar pentru- alte utilaje miniere, vedem, în final, lucrarea, je. Dc- aceea zicem că oa — Replici
pagini de
iiminarea noxelor, intensi la' export, Biroul Comitetu şi înţelegător. Zăboveşte colivii, schipuri. trolii pen ne simţim mindri că noi menii din secţia noastră de — De la pli
ficarea activităţii de igie lui judeţean de partid a pe rînd lingă oa meni, ii tru funicuiare, ferme meta am făcut-o. prelucrări la rece. din ate rci la au
nizare a locurilor de mun stabilit o seamă de măsuri. povăţuieşte ca un părinte lice pentru acoperişuri de Apoi discutăm cu un alt lierul de construcţii meta tuliţi
brigadier — Ioan Giţ — au
că. iniţierea unor studii Conducerile unităţilor la adevărat, revine la lu hale industriale etc, torul iniţiativei „Eu pro lice ţin o legătură perma — Făclia tip
crările principale, consul
— Şah mat
nentă. durabilă şi fructuoa
Ne oprim lingă echipa
privind relaţia dintre con care nu este definitivat tă o schiţă; răspunde la un lui Constantin Rovenţa. să eu abatajul de cărbune, nu te !
diţiile de muncă şi starea planul la export pe anul telefon, participă la o o- împreună cu Aurel Tudor duc, eu controlez, eu răs cu minerii...". 17.45 Publicitate
pund", care a fost genera
de sănătate din unele în 1979 vor trebui să clarifice peralivă de producţie, re .si Nieoiae Pieptăn lucrează lizată in întreaga secţie. 17,50 Film serial :
treprinderi. Consiliul jude aceste probleme cu foruri vine apoi in- secţie şi astfel la reperele transportorului „Cr-am gindit eu — ne DUMITRU GHEONEA ritimă Onec
ciul 69>
ţean al sindicatelor, cele le tutelare pînă cel mai 18,40 Micui ecran
municipale şi orăşeneşti târziu la 20 decembrie a.c„ mici. Fiul
vor lua măsuri pentru o iar întreprinderile; < are au 19.00 Telejurnal
Documentar
19.15
mai raţională repartizare planul definitivat, dar la tipografilor
a biletelor de tratament care nivelul de contractare 1-9,35 Antologii ar
balnear, în mod deosebit nu este satisfăcător, să fa la obiceiuri!
nilor
pop
în acele unităţi unde sînt că de îndată demersurile Spectacol r-
mai mult necesare, organi necesare pentru perfecta Suceava
zarea, împreună cu Direc rea tuturor contractelor 20.45 Film artistic
doctorului**,
ţia pentru probleme de mun pînă la 00 decembrie a.c. pe ţară. Pr
că şi ocrotiri socialo şi Direc De asemenea, s-a stabilit studiourilor
Telejurnal
ţia de sănătate a unor ana ca organele de conducere 22.15 (5 Sport.
lize privind modul de eli colectivă din toate între-
berare a certificatelor me p. nderilc cu sarcini dc ex LUNI, 18 DEC
dicale, a unor vizite tovă port să ia de p om mă {Urmare din pag, 1) baia metalică din cuptor 10,00 Telex
răşeşti la domiciliul celor suri de asigurare a condi in amestec cu un agent dc 10.05Emisiune
aflaţi în concediu medical ţiilor de realizare a pro răcire — pentru a asigura maghiară
eto. Biroul Comitetului ju duselor la un nivel calita dc-al patrulea an al actua condiţii tehnologice cores 19.05Ţară de do
poetic
deţean de partid a trasat tiv superior. în acest sens lului cincinal ? punzătoare mărcilor de o- 19,201001 dc seri
ca sarcină conducerii Di s-a indicat asigurarea can — Cu aceeaşi încredere ţel elaborate, cit şi pentru 19,30Telej urna!
recţiei judeţene de sănă- tităţilor de materii prime dovedită pînă acum, ar fi eliminarea degajărilor de 19,50Anul 1978 —
nul noii ca!
tat“. organizaţiilor de şi materiale de calitate. în răspunsul pe scurt, deşi — pulbere brună. Aceasta ne 20.05Roman foii
pa.'t'd din acest domeniu, tărirea controlului tehnic în mod firesc — îndatoriri permite să utilizăm • oxige tere fără gl<
să -d'ăşoare o activitate dc calitate pe fluxul tehno le sporesc. Intrînd însă- în nul fără a nnai fi nevoie dul 17
p. . co-educativă mai in logic, dotarea eu aparatură; detaliu, ar l'i mai multe de de instalaţii de epurare a 20,55Mai aveţi o
Prognoză,
tensă în rîndul cadrelor de măsură şi control adec spus. în. primul rînd tre gazelor arse: ştiinţa viitoi
sanitare, să dea dovadă de vată. Totodată s-a stabilit buie să arăt că în pregă — După cîte anv aflat, o- 21,25Armonii pei
mai multă exigenţă faţă de ea în adunările oamenilor tirile pentru producţia- a- ţelarii din secţia I ai-com orgă
unele neajunsuri şi unele .muncii ce vor avea loc în nul-ui 1979 ne-am orientat binatului — secţie conside 21,55Cadran moi
22,15Telejurnal.
atitudini lipsite de solici perioada ianuarie-feb'"" rie l eu precădere spre îmbună rată şi veterana oţelăriilor
>
tudine, să întărească ordi 1979 să se analizeze, pe în- tăţirea unor situaţii consi hunedorene — sînt afectaţi
nea şi disciplina. In acest gă celelalte probleme, mo derate de noi oarecum de de faptul că nu le-au reuşit
scop, va trebui să se rios- dul cum se realizează sar- ficitare. în consecinţă, am (aşa cum au dorit) inten
făşoare o mai temeinică einile la export şi să se pus accentul cuvenit pe e- ţiile privitoare la unele
muncă de îndrumare şi concretizeze masuri do îm „VUlra" Orăşli*»-: Ana Cont este o cusĂteiare care execută feetuarea- reparaţiilor cu consumuri specifice. Cc BUCUREŞTI I
diojumal ; 7,30 H
control, să se adopte un bunătăţire în continuare a lucrări <!<• foarte bună- calitate, isi depăşeşte eu regularitate rente şi mijlocii, pe între v-aţi gindit şi, mai ales, ce sei ; 8,00 Radi
stil d" muncă mai concret. acestei activităţi. normele zilnice ele mune-il. Polo : VTUC.T1. ON-OIU ţinerea mai bună a agre veţi intreprin ’C în acest satelor; 9,30 Mag
gatelor şi utilajelor, în sens ?' nical ; 12,00 De t.«
scopul ridicării siguranţei — Pentru a ne încadra toţi; 13,00 RadioJ
Coloana infinită
Autorul acestor rinduri portare ieşită din comun : pii, la internat, contro- irvţrijită, frumoasă, aici se în exploatare şi menţinerii în repartiţiile de energie e- 14.20 Portret por
1
mărturiseşte că n-a avut işi ţinea nasul pe sus, -işti lind îndeaproape rexpec- mUncbŞtc cu seriozitate, iar nivelului- de productivitate lectrică avem în vedere , în Horă xnindrâ rc
incă prilejul să participe afişa cu ostentaţie inteli tarea meniurilor, consisten activitatea directoarei Ma principal, eontorizarea tutu l£,00 Divertis-cl
Ia o adunare de genul ce genţa afirmind — uneori ţa acestora, bunul mers al ria Lăzăruţ este unanim cit mai ridicat. Pentru res ror consumurilor şi înlo Vraja muzicii; 1
lei ce a avut loc recent la in faţa elevilor — că toate instituţiei. La începutul ac- apreciată m localitate şi pectarea întru totul a in cuirea ti n-or motoare elec 17.30 Unda veseli!
sediul Consiliului popular celelalte cadre sînt necul , du-1 ui an de.- invăţămint cii-iîu' ia- nivel de judeţ. De strucţiunilor ’ tehnologice, trice mai vechi prin altele zicoteca pentru
al comunei Baia dc Criş. tivate, slab pregătite, nu lop elevii au primit haine, altfel — şi aceasta e o re întreţinerea cuptoarelor du Radiojurnal ; 20.
registrăriie lui F.
S-au adunat aici majorita mai dinsa are un nivel dc eurind s-au cheltuit cunoaştere a- meritelor pă elaborarea fiecărei şar noi, cu factor de putere 20.30 Turneul
tea cadrelor didactice din de pregătire corespunzător. sume mari de bani din conducerii şcolii — aici a je o fac echipele dc lopi- mai mare, îndeosebi la ma 2|,10 Jazz ; 21,3
comună, invitaţi din alte Din păcate, „deşteptăoiu- bugetul statului pentru avut loc de eurind un tori sub directa suprave carale, 1a- uşile cuptoarelor ; 21,35 Rorr
localităţi, precum .şi mem nea“ de care făcea- atâta procurarea di; ghete. pal schimb de experienţă cu ghere şi îndrumare a maiş şi la inversarea focului în Radiojurnal ; 22
bri ni biroului executiv al caz nu se regăsea în modăl toane, mănuşi etc. în a- directorii- de’ şcoli din ju cuptoare. Cit priveşte redu mie sportiv : 22.
consiliului popular. Era, de in caro işi îndeplinea mi deţ. participanţii la respec trilor, iar pentru repara cerea consumului de metal meridiane r* 24,00
ştiri : 0.05—5.00
asemenea, de faţă Livia siunea dc dascăl. înlirzia dunarea la care ne-am re tiva manifestare apreciind rea la caid a vetrei or cup — în ideea creşterii eoefi- muzical n-ocMu".'
Armie, autoarea unui me şi chiar lipsea do la ore. ferit, Gherasim Trifa. se modul cum e coordonată toarelor — condiţie esen cientOlui de scoatere —
moriu in care sc aduceau Cind i s-a atras atenţia cretarul biroului- executiv a] activitatea- şcolii din Baia ţială în eliminarea opriri ne ocupăm, printre alte
acuzaţii învăţătorilor şi pro asupra acestor abateri a consiliului popular, spunea : de Criş. în rîndul cadrelor lor accidentale — am no
fesorilor din localitate. Cc didactice există- o- atmo minalizat doi topi lori eu le, de micşorarea volu I^INEW
fel de acuzaţii ? Să le sferă de muncă, de colabo experienţă, care se ocupă- mului la maseiota lingou
punctăm pe scurt : că la rare, de responsabilitate lui. în ' noua viziune am
casa de copii, elevii ar fi a înaltă atît in ce priveşte : în mod special de aceas turnat deja ci te va şarje DEVA : Ora
ţinuţi flămînzi şi dezbră procesul i n strti eti v-educa- tă operaţiune pretenţioasă. experimentale de oţel — (Patria) ; Trans
caţi ; că la şcoala de 10 ani, tiv. cit şi in munca extra- Pe aceste c-ăi am ajuns să vom continua pînă la cea. preş — seriile
intre cadrele didactice ar şcolară. Participînd la fa sporim timpul dc funcţio 20 do asemenea şarje — şi, HUNEDOARA :
fericir
culoarea
fi o atmosferă de suspi za pe zonă a concursului nare a cuptoarelor cu peste în funcţie do rezultatele Pentru patrie -
ciune şi birfă datorate, in „Ciiitarea României", for (Arta) ; Corsari:
bună măsură. directoarei maţiile artistice ale şco 0,53 la sută faţă de nivelul obţinute, vom stabili mă torul) ; PETRO:
acestei instituţii, Maria lii s- u bucurat cV; buhe planificat. In .acelaşi timp surile concrete ce se impun mortal (Unirea)
Lăzăruţ, care ar umbla cu Pe marginea unei scrisori înveninate aprecieri din partea juriu am pus la ptinc-t metodă de în acest sens pentru anul Teodoroiu (7
intrigi, că, în general, ca de minciună şi intrigă lui,- iar participarea cadre insuflare a oxigenului în 1979 si în continuare. Avaria (Repub
PENI : înainte
drele didactice ar fi slab lor didactice la activitatea (Cultural) ; Ave
pregătite, şi că şi-ar face cultural-educativă a locali Robin Hood (3
datoria cu superficialitate trinlit vorbe grele, necon- — Cele scrise în memo tăţii este considerabilă. La VULCAN : Fiul
etc. Memoriul Liviei Ar trolate. A refuzat să se in riu nu sînt altceva decit iniţiativa lor, a luat fiinţă o t ă (Muncitoresc) ;
mie a fost citit cu voce tegreze în activitatea cul minciuni. La casa de co în vara acestui an un cor Ghinionistul (M
TRILA : Aventi
(are in faţa celor prezenţi turală a comunei. în mai pii toate cadrele didactice care, deşi tânăr, are un Juan (Muncitoi
.şi in vremea aceasta in 1978 şi-a cerut plecarea de îşi îndeplinesc îndatoririle repertoriu bogat cu care a Cu planuri şi proiecte nu NOASA : Circu
sală s-a lăsat o tăcere dc la catedră şi de atunci a in mod exemplar. ieşit adeseori în faţa pu seriile 1-n (IM
gheaţă. Faptele cuprinse in rămas fără ocupaţie. Şcoala generală din lo blicului. URICANI : Cia
memoriu erau foarte grave, în adunarea cu pricina calitate o o instituţie ce Se Iată deci cum intre cele pot fi adăpate animalele! cătura dc ploai
afectau activitatea unui co nu s-a discutat despre per bucură de un binemeritat scrise în memoriul Liviei brie) ; brad :
lectiv întreg, sau col pu soana caro a scris memo prestigiu în judeţ, aici Armie şi adevărul vieţii o Palide (Steaua
RABARZA : E
ţin aşa voia autoarea scri riul ci pe tema faptelor cu muncind — fapt recu o discrepanţă ce iese preg Pe Roman Crişan, preşedin — Toată vara s-au făcui stu viitor (Mineru
dii, proiecte şi planuri, clar
sorii să fie. prinse in scrisoare, toate noscut unanim — un co nant în evidenţă, fie chiar tele C.A.P. Ohaba, l-am intil- apă tot nu avem — spunea in TJE Doctoru
nit seara, târziu, la grajdurile
înainte de a le analiza punîndu-se faţă în faţă cu lectiv merituos cc-şi înde şi la o analiză sumară a de animale. împreună eu doi (Patria) ; Urn
insă, să încercăm să o cu realitatea. Să le analizăm plineşte cu cinste înalta faptelor. Ei bine, toate a- mecanici de la s.M.A. nobra, dignat preşedintele. Din cauza vină (Flacăra)
lipsei apei (şi a carenţelor in
noaştem mai bine pe cea deci, în lumina adevărului menire de dascăl. Şi aces cestea au fost subliniate in încerca să descopere cauza furajare adăugăm noi — n.n.) BAT : Conduru
firul — seriile !
care le-a înşiruit pe hîrtie. verificat de noi şi reliefat te merite se datorcsC co adunarea de la consiliul pentru care improvizaţia făcu şi cu producţia de lapte stăm cultură) ; IIAŢJ
Livia Armie a fost profe de cei ce au participat la muniştilor de aici: oameni popular, prccizîndu-sc în tă în vederea alimentării eu rău ca niciodată. specială (Popul
soară suplinitoare pe la 'discuţii. Cum sint îngrijiţi conştiincioşi şi cu înalt ni mod real şi just că min apă a noului grajd in care au Unitatea arc construit un Evadaţi în viit*
l'ost introduse 200 vaci cu lap
mai multe şcoli din zona şi trataţi elevii casei de vel politico-profesional. ciunile si fabulaţiilor, ori- te nu dădea rezultate. Fiecare bazin nou de apă, dar nu sînt Revanşa (Casa
încă lurnaţi pereţii şi placa de
Bradului. In primul tri copii ? Oricine vizitează in Despre calitatea procesului cît de abil af fi ele redac făcea presupuneri : poate un acoperire din beton. Cum im Zmeul de hîr
mestru al anului de invă- stituţia poate să-şi dea instructiv-cducativ vorbeşte tate. nu rezistă, adevărurile robinet nu e bun. in bazin provizaţiile nu dau rezultate, I-II (11 Iunie)
Corsarul din ii
tămint 1977/1978 a ajuns seama de acest lucru. Co faptul că cei care au mers vieţii dîndu-le o replică n-o fi presiune suficientă, s-ar se impune să fie finalizată şui) ; ILIA ;
la Casa de copii din Baia piii primesc mîncare de 4 mai departe la învăţătură dîrză. Acest lucru trebuie putea să fie Înfundată o con grabnic soluţia clin proiect, a- Jim (Lumina)
ceasta fiind cea ma-i urgentă
de Criş, iar apoi la şcoala ori pe zi. Tovarăşii din în toamna anului 1978 ob să-l ştie şi coi ce nu l-au ductă... Cert e că animalele lucrare clin C.A.P. O interven un gentleman i
aşteptau să curgă un strop de
generală. La început şi-a biroul execut.iv al consiliu ţin rezultate bune şi foarte înţeles pînă acum. ţie energică pentru rezolvarea batic (Minerul)
văzut de treabă, mai tîr- lui popujar sînt prezenţi bune la şcolile ce le frec apă în adăpătoarele uscate. problemei se impune şi din Comoara din
(Muncitoresc).
ziu însă a adoptat o com în fiecare zi la casa de co- ventează. Clădirea e bine TRAIAN BONDOR Cum s-a ajuns în această si partea consiliului intcrcoopera-
tuaţie ? tisi Dobra.