Page 59 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 59
î DUMINICĂ, 17 DECEMBRIE 1978 Pag. 3
D E B U T
LITERATURA’ CARTAT umbra lor albă
CitiUc mai mult decît viaţa
dincolo de eîntecul tău
un spaţiu dureros năvăliiidu-mi
Frunze albite de verde am slrîns fiinţa
domrî- să lo presar în odaie, pat suav de ca aerul însetat peste rîuri de vară
nuntă înfloreşti curcubee din inima lumii.
cu toamna aceasta ce na, ne MIOARA GIURGIU
pentru cunoaşte, Cenaclul ..Izvoare" Hunedoara
le junglei. Aurării jefuite sînt privirile noastre
palide golfuri în. ovalul ferestrei
nul dum
şi cum să refuz în noiembrie l/rmas
floarea,
itri ei. Ra- pînza Peneiopei se; destramă-n Venit de departe,
2 la săr- fîflpo şi „oibuWoI“ m — îi Wm* Jiu!«i
mb-liei neliniştea mea Un moţ. din Albac
întreţesută Înconjoară smerit
lical 1 cu ploile tinere...
;rt de Arta lui Gopo se recu Dumneavoastră i-aţi întîD mii cucerite- la confruntă Statuiai ecvestră a regelui daci
noaşte.şi e recunoscută. De nit abia acum..Ce v-a im rile- artistice' internaţionale, Cu steagul de luptă.
în cînlec la „Homo sapiens", Ion presionat în preajma lor ? din care-nouă sînt de-aur ? Postul Privinduri şi. chipul şi straiul zici:
! Iată !
î omeniei Popeseu Gopo n-a mai a„ — Urmărindu-i în timpul — Da:
mentar vut nevoie de popularitate. spectacolului de film —am — Noi,hunodorenii„ copii Tu ai acoperire do- sînge şi trudă Sînt din aceeaşi armată !
i umorul în alveolele unei lumini ce va fi
S-a prezentat şi reprezen participat împreună la şi virstnici, vă' ştinr din CORNEL CRIŞAN
âmate tat ţării şi lumii, iar mari premiera de gală a noii „Paşi. spre. lună?,, „Fetiţa mărturisindtt-te celor retrase în Cenaclul „Ritmuri" Deva
juropenc : producţii- româneşti „Ecate-
a Olanda^ le premii care îi încunu mincinoasă", „O poveste
pion aţelor nează creaţia atestă va- rina Teodoroiu" — m-a ca-m. basme", „S-a furat o
;. de tenis impresionat reacţia loc la bombă", „De-aş- fii.. Harap jtasasdesesote subterane' 4
pe teren itljaroa ei. Acum cînd „Etice o scenă sau alta. Mărturi
- .Ano" rulează pe ecranele, Alb", „Comedie-,fantastică", p n
a#ăre hunedorene, cînd ideea, sesc — este- reacţia•; pe ca ;,Povestea dragostei" şi din
teîebre — re o întâlnesc in Capitală, Sub egida, Consiliului de neral al partidului, tovarăşul P o s t a
umor mesajul zguduitor al aces alte filme; dar ne-aţi ră , educaţie politică, şi cultură Nicolae Ceauşescu, talentele *
nbul Jite- tui film îndeamnă specta în rîndul spectatorilor a- mas în inimi cu „omule i socialistă- al judeţului Hune- acestea, între, care multe se
ul cuv'in- bonaţi fideli la actul, de
torii la reflecţie (prin rea cultură. ţul". De 20' de ani el e tot... , docira, cu sprijinul Consiliu confruntă pentru prima oară
1
grafului lizare pelicula le-a deschis omuleţ- lui municipal Petroşani pen- cu tiparul, îşi iau materia i t e f a r ă
î... 15 mi- — Ce a însemnat pentru
cu generozitate drumul), dumneavoastră perioada — Da, putea fi băiat ma * tru educaţie politică şi cul- poetică din sfere ale trăirii,
creatorul „omuleţului" s-a re ! | tură socialistă, cenaclul lite- proprii unor mase largi de
Linia m;i- aflat în mijlocul minerilor dintre „Homo sapiens" şi | rar „Pandit Istrati"' al Văii oameni,. Munca, dragostea
n. Episo- „Ecce homo" ? IZ un inter — In Valea Jiului v-a I Jiului a dat de curînd la de. neam■ şi ţară, curajul şl Ion Foarce — Clopoti-
din Valea Jiului. După val, cred,; de două dece inspirat, ceva pentru o va, Aurel Săli.şte — Iiăr-
1
jentru cei premiere şi dialoguri vii cu nouă creaţie ? iveală o culegere de pro bărbăţia înfruntărilor ome
îunţilor nii. Nu? ducţii. literare- înmănuncheate neşti, marile valori etice ale ţăgani, I.G. Crişanu —
oamenii minelor de cărbu — Exact. A însemnat — Almr, şi- schiţat. urar sce sub. titlul sugestiv:„Incandes istoriei noastre constituie te Gurabarza, Ioan Iîain —
TV. Ziua ne; Ion Popeseu Gopo, pre muncă. Multă muncă, Şi nariu,, Tema ? Energie: cenţe subterane' . ma majoră a celor mal mul Dobra., Redacţia, vă: mul
1
stice. Ga- şedintele Asociaţiei Cineaş filme, — Un ghid şi un... omu . Prestigioasa manifestare te dintre componentele volu ţumeşte pentru versuri
r şi dali- tilor- din România, ne-a — Satisfacţii ? naţională Festivalul „Cînta- mului, Cama sentimentelor le dumneavoastră dedi
lare (II). răspuns cu amabilitate la leţ pentru mineri ne ofe cate marelui eveniment
ilizat la — Am avut. Le-am do riţi? rea. Rorr\ânlei", aflat la a ce populează aceste.• creaţii
cîteva întrebări : rit şi am muncit ca să le ll-a ediţie - a pus în va e deosebit de variată. de la 1 Decembrie 1918,
: „Dilgina cîştig. — Cu plăcere. loare multe creaţii autentice, Semnalăm cu bucurie că, unirea Transilvaniei cu
Premieră — Oamenii Văii Jiului, Dialog' consemnat de'
lucţie a hunedorenii, vă cunosc de — Sînt incluse în aceste a stimulai cu. deosebiiă vi- într-un mediu in care cărbu România — expresia
ngleze mult, de peste 20 de ani. satisfacţii şi cele 42 de pre LUCIA LICIU goa.re. actul creaţiei şi pe nele e nucleulIn jurul că sinceră a unor adînci
creatori,. „Incandescenţe sub ruia gravitează viaţa unei sentimente patriotice.
terane", înmănunchind străda colectivităţi, munca oameni Numai spaţiul tipografic
VÎBRIE niile a nu mai puţin de 34 lor ce-l scot din adîricurile a făcut să nu putem con
creatori locali de poezie, pămîntului e izvor viguros de semna crîmpeie din a-
n limba rţxm #7-1.0 «K. p.,. proză, teatru scurt ori critică inspiraţie pentru cea mai' ceste creaţii.
Doina Salanţ — Brad,
literară este o . concludentă" mare parte a semnatarilor
Triptic 1 \T Pi&b- 2 fb lv f 1 _ dovadă a acestei. afirmaţii. creaţiilor cuprinse intre co- Ioan Susan — Aurel
Nu- intenţionăm să emitem perţile „tncandescenţelor sub Vlaicu. Idei majore, rea
r«i» •* terane". Nu este- în ti mp lât oare lizarea însă lasă de do
—: . judecăţi, asupra. acestei■ cule
■;ub sem geri, căcii rostul, rindurilpr de Întoarcerea către‘ asemenea rit, fiind cu mult sub
iţi Ninsoarea-cade» ştacheta liricii contem
m : Pu- ■faţă,,este de a o semnala ci- izvor căci semnatarii - multor
C, Episo- ca-n trecui tjtoMdţr, dar producţia, litera versuri din culegere săvirşesc porane. Şi-apoi, mu cu
şi piîng' şi rîd- ră- pe care o, cuprinde■ în ce actul creaţiei ca pe o con cuvinte mari se reali
itrebârc ?
revedere, şi piîng şi pjîhsul le o sută şaizeci şi ceva de tinuare a muncii in tainiţele zează versurile bune;.. In
ui pagini ale sale nu e o pro pămîntului, în căutarea dia orice caz, semne de ta
:u nai şi nu-mi ajunge,:— ducţie oarecare, de~ conve mantului negru. Rădăcinile lent se întrevăd, iar o
sînt iar- copil 1
ial nienţă; ci una ce face dova- minei se prelungesc în oa mai serioasă aplecare a-
şi-aş vrea- sa ştiu că-i vie* dg multor talente virtuale.' menii Văii Jiului şi de aici supra literaturii bune
în inima,, pe. frunte, Rodind în terenul fertil al in creaţia lor, innobiUnd-o şi precum şi frecventarea
ov,stea, din veşnicie, „Cîntării României'", hrănin- dindu-i puteri sporite cum unui cenaclu ar fi bine
dui-şi . îndrăzneala: .din , gene- numai atingerea pămintvlui venite.
DAN CONSTANTINESCU roasele Îndemnuri adresate, ii dădea legendarului Teseu. Red.
creatorilor de. secretarul, ge ION CLOCLEI
::tc
Expoziţia apoai? a srfiştilir J5
„Foaie verde grîu mănos/
pfes» huodere» — Căiuşcrii din Iîomos/ Căiu- deii — dumbrava' oraşului fi trăit acea electrică trans rală, conduct etnografic,
(...). Era' un convoi feeric.
jocuri de căluşeri, vestiţii
misiune de forţă, care exal-
şeri din- Gîmpul plinii/ Nu Muzica în- frunte. La mijloc tînd din vigoarea virginală căluşeri din Romos !“.
jucarăţi ca bălrînii". A- căluşerii în haine albe ca a acestui popor, face, şi Alături de cele spuse mai
: ceasta este poate- cea mai zăpada, cu largi eşarfe tri din cei slabi în credinţă sus, în aceeaşi revistă a-
« * i complexă' şi edificatoare colore peste piept şi peste tari în speranţă". pare o fotografie din tim
Anuala artiştilor plastici nume ca losi-f Mâtyas, A- strigătură de joc la călu- brîele late de piele, cu Citatul mult mai lung pul parăzii populare cu a-
hunedoreni (deschisă la xent-e Bozeşany Iosif Tell- şerii din Romos, care în zurgălae îngropate în fire consemnează atît pe eroii ceiaşi vestiţi căluşeri. Este
Casa de' cultură din De mann; Ion Cârjoi, Eva tr-un fiel atestă vigoarea ju- tricolore legate în jur pe acestei manifestări cît şi pe remarcabil faptul că în a-
va) aduce în prim>*plan lu Siito, Ecaterina Sylvester, ,. cătorilor cît- şi bogăţia pă- sub genunchi (...);: oaspeţii festivităţii— Iosif nul 1918, în afară de nu
crări cu care creatorii se Mircea Bîtcă, Gh'eorghe- mîntului din Cimpul pîinii. Am primit impresia, vă- Vulcan şi Vasile Gol-diş; ca meroşi locuitori din Romos
' înfăţişează publicului- în Pogan, Ion Tengheru, Lucia Revistele vremii consem- re. au fost martori oculari- şi Romoşel care au luat
:
cea de a dOua- ediţie a Niţây Petre S-uciu- ş:a. şi ă ; zînd pe aceşti maeştri în ai „panoramei căluşereşti parte la marea adunare de
1 Festivalului naţional „Cîn- sculptorilor Ernest i Kovacs, : nează nu numai amănunte ale dansului, că dintre toa din Orăştie". la Alba Iulia, au partici
ta-rea României". Benefi Gheorghe Mureşanu şi privind i autenticitatea aces te manifeslaţiunile artistice Revista „Cosînziana" din
fantomă' ciari"-ai unor frumoase şi Ioan Şem (Sculptura,: chiar tui obicei folcloric, frumu pat şi căluşerii îmbrăcaţi
erica Ex ale poporului nostru, dan Oi’ăştie (anul III nr. 33, 24 în frumoase costume popu
il Ar ta) ; meritate aprecieri obţinute dacă este sumar reprezen seţea jocului în sine, dar august 1913), în articolul
Gustul şiî la expoziţia de grup din tată în expoziţie, se impu şi. vechimea sa. Iată ce scrie sul este cel care a ajuns la lare, purtînd eşarfa trico
’Flacăra); Capitală din această toam ne prin viziunea şi modul „Gazeta Transilvaniei" nr. perfecţiune. Atîta forţă, a- „Serbările asociaţiei"' arată
eriile I-n că „In vederea marilor ser loră pe piept şi la bîte.
Construc- nă; artiştii plastici hune realizării, toate lucrările 123 Braşov, vineri 6 (18) tîta demnitate, atîta ener bări ale Asociaţiunii, care Jocul lor a exprimat bucu
^1 : Zbor doreni au căutat să nu se producînd un efect puter iunie 1897 sub titlul „So- gie era în pasul şi în ţi
Ecaterina- dezmintă nici de această: nic asupra privitorului). se vor ţinea în 13—16 sep ria profundă a tuturor ro
iembrie) ; Salutînd această deplină - cietatea pentru fond de tea nuta acestor flăcăi, îneît şi tembrie la Orăştie se face mânilor faţă de marele act
0 ; LU- dală, urmărind menţinerea", tru român. Adunarea gene cel mai apatic, mai decep
tâccre- la nivelul înalt atins pînă reuşită, pentru care artiş cele mai întinse pregătiri al Unirii.
irile . lui în prezen-t.- tii plastici merită felicitări, rală din Orăştie; Festivita ţionat şi mai sleit român, (...). „Serbările ca atare vor
citoresc); ne exprimăm nedumerirea tea populară — căluşerii" : pe care-1 va fi răbdînd pă- VASILE CHEVEREŞAW
tei Palide' Lucrărila, fie că tratează' fi pregătite în stil mare, se
LONEA : teme din domeniul istoriei în privinţa catalogului ex „Urmează să vă descriu cel mîntul acesta, văzîndu-i ar va aranja o petrecere popo maestru coregraf
rul) ; PE- poporului nostru, fie că re poziţiei. mai puţin izbutit mai interesant punct ăl
î lui Don decît o impunea evenimen
:); ANI- dau chipul, viaţa şi munca' programei festivităţilor or
n circ — oamenilor,, au cîştigat în tul. ganizate de bravii români
1
eitoresc) ; subtilitate, concepţie şi co-* Saltul valoric în crea
■a şi pi- din Orăştie. Festivitatea
7 Noiem- lorislieă, ideile sînt tratate ţia pictorilor, graficieni
'iul Feţei mai profund; fiecare expo lor şi sculptorilor hunedo populară în termen poporal
;ie); GU- nat dovedeşte o îndelunga reni, preocupările pentru nedeia cu jocul căluşerilor.
laţi din
ORAş- tă elaborare. Atenţia cu abordarea unei tematici Precis la 2 ore după amia
1
Foenaru care a fost tratată- actuala majore, modul de transpu ză căluşerii din Romos, O-
ţi fără anuală este de fapt urma nere artistică —toate de
ÎEOAGIU răştie şi Beriu, împreună
1 tranda- rea unei selecţii riguroase. monstrează plenara lor in cu sutele de ţărani şi ţă
(Casa de Concluzia,- după vizionarea tegrare în amplul festival
: Brigada expoziţiei este că diver al creaţiei, în viaţa clocoti rance, din loe şi jur, toţi
; BRAZI 1 : sele stiluri şi modalităţi de toare ce pulsează în socie strălucind de curăţenia al
CALAN:
cultură); expresie subliniază capaci tatea noastră. Constituin- bă a costumelor alese de
— seriile tatea artiştilor hunedoreni du-se ca un bilanţ al aces sărbătoare, începură a se
IMERIA : tui rodnic sfîrşit de an, ac înşira în rînduri de cîte 4,
ă (Murc- de a se alinia lâ nivelul
ienUeman republican al artelor plas tuala expoziţie va însem înaintea edificiului şcolii
TELIUC : tice, de a se integra în na, fără îndoială un mo
estul săl- ambianţa şi efervescenţa ment de referinţă pentru române şi îndată după 2
HELART: ore o şi porniră în paşi mi
iul vechi declanşată de marele fes viitoarele succese.
tival al muncii şi creaţiei. litari la sunetul unei bănzi Căluşerii din Romos.
Am aminti în acest context C. DROZD puternice înspre locul ne-
