Page 6 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 6
DltUMUL SOCIALISMULUI NR. fit
Pag. 8
cadran economic i ■ a economic Omniprezenţa femeii
După o ei de teren, în bău, ne-au atras atenţia în
mod firesc căutăm parcă mijlocul tinereţii clocoti 14,30 Telex
sinteza peregrinărilor şi toare din întreprinderea 1SŞ3S Cure de •:
«iolâ
Ultimele decade confirmă A intrat în funcţiune faptelor strînse cu grijă în de tricotaje — vlăstar aii 14,55 Cwns de tt
carnetului.
Un
hunedo-
platforme
tinerei
filele
tre
zii
primul cuptor lucru atrăgea atenţia: co rene de industrie uşoară. 11.15 Concert d
1)2,10 România ;
Ca şefe de secţii, în sta-
incidenţa ne oferise pretu
marile rezerve potenţiale tindeni, în acea zi, ima giatura lor ■—• care coinci 14,10 Publicitate
li,*5 Mineral*- s
etnteeo
(Urmare din pag. 1) cuptor a intrat în funcţiune ginea omniprezenţei femeii de cu începutul de drum populam
şi a fost omologat la Hune în muncă, la pupitrele de al noii unităţi — simt ală 15.00 Pentru tfc
ale colectivului — •— Oţelăria electrică rvr. 2 doara, demonstrează pe decizie sau de execuţie... turi umărul cald, de nă 35.15 Stadion *
ber vă n
al
dejde,
directoarei
lor,
dis-de-dimi-
începusem
şeful
acesteia,
sublinia
lîngă înalta potenfă tehnică,
inginerul llie Marinescu — creatoare, a specialiştilor neaţă cu un punct de Cornelia Vizitiu, împreună Bportiv In
Campionat
se constituie din punct de noştri, vasta experienţă pro greutate în economia mu cu care călăuzesc munca do handlj
(Urmare din pag. 1) torul I — ceea ce va im vedere cl creaţiei tehnice fesională cîştigată de oame nicipiului Hunedoara — u- sulelor de femei de aici, România
pulsiona activitatea noas ca o realizare sută la sută nii muncii de pe aceste me zina de preparare a mine care, cu migală şi gingă via
a organizat temeinice dez tră. In acest scop am for românească. Proiectarea in leaguri româneşti, cu vechi reurilor — de unde roca şie, dau contur şi frumu 36.20 Agenda e
16.50 Clubul th
bateri pe aceste probleme mat în subteran o echipă tegrală a obiectivului şi a tradiţii în făurirea metalului. preţioasă a munţilor Po seţe tricotului hunedorean, Vaslui
în sectoarele I, II, III şi de intervenţii tip „service" utilajelor tehnologice aferen iana Ruscăi ia drumul cup pînă ajunge articol de larg 17,40 Noiembrie
IV, cu organele de partid pentru revizii preventive te, este rodul muncii crea Intrarea în funcţiune a pri toarelor înalte din marele consum pentru copii, femei nica cvc.n
litico in«
şi conducerile sectoarelor, — lucru ce se resimte prin toare a lucrătorilor de la mului cuptor de la noua o- combinat siderurgic, cu un şi bărbaţi. naţio milo
cu maiştri, şefi de brigăzi reducerea deranjamentelor IPROMET Bucureşti, care şi-au ţelărie electrică a Hunedoa plus de nobleţe metalică' Amiaza ne-a prins pe la 38.00 Antologia
şi de schimburi. Concluzi mecanice şi electrice la pus dealtfel semnătura pe rei reprezintă totodată încu în conţinut. Inginera Ga- moderna — dar nu mai ' pentru co;
„Anii de .
nunarea muncii asidue, de
ile acestora s-au materiali instalaţii şi utilaje. In a- multe olte asemenea obiec- înaltă calificare, a eforturi briela Boţa —' aparent fi puţin renumita — cantină- dlc“t
zat în o seamă de măsuri ceastă direcţie mai întîm- five din combinatul nostru. lor depuse de constructorii ravă în delicateţea ei fe restaurant a siderurgiştilor 1.8 ' , tS.anbal ;
Jllinur B
înfăptuite cu toată operati pinăm însă greutăţi. S-a Este semnificativ că din va hunedoreni pentru materia minină, dar robustă în hunedoreni. Aici, Maria Ailbrg
vitatea : preluarea schim hotărît ca două din cele loarea totală a utilajelor cu lizarea politicii partidului problematica muncii şi co Brici — maestră în bucă ui ,,^upa '
priza a F
burilor din mers, întărirea patru benzi transportoare care este dotată ofelăria, nostru. Ca şi la multe alte lectivităţii de aici, pe care tărie şi şefă ia linia eu au 19.30 Telejurnal
asistenţei tehnice pe schim ale noastre să fie pre doar cca. 10 la sută con obiective industriale, aici o coordonează — ne-a in toservire — ne-a oferit o 19.50 Telecncicl-
burile II şi III, repartiza luate în întreţinerea sec stituie importuri de comple şi-au pus în operă măiestria trodus neaşteptat de rapid delicioasă mîncare de bâ 20,25 Publicitate
rea pe lîngă ofiţerii de ser torului general electrome tare, utilajele şi instalaţiile şi ingeniozitatea profesiona în preocupările majore ale rne, preparat culinar mai 29.30 Film seri
gat, om k.
viciu a unor cadre din canic al minei, dar odată fiind executate în }ară la În lă constructorii conduşi ' de creativităţii tehnice (şi tai rar întîlnit în meniurile «Iul 25
conducere — ingineri şefi, cu ele ne-au fost luaţi şi treprinderi prestigioase ale maiştrii Petru Sîrbu, Dumi nice am zice) în care, se hunedorene şi chiar în bu 21.20 tntîinire <
şefi de compartimente etc. pare că acest colectiv şi-a cătăria ardeleană. Origina umorul
5 din cei... 7 mecanici pe construcţiei noastre de ma tru Paveloni, şefii de loturi 31.50 Telejurnal
— urgentarea introducerii care îi aveam la revizii. şini, cum sînt U.M. Timişoa Augustin Rus, Petru Mîfu, in găsit vocaţia. Pentru că litatea serviciului îşi avea 22,05 Melodii r s
în stratul 3, blocul III, Cum să ne descurcăm în ra, I.U.M.G. Bucureşti, „Ba ginerii Victor Marchevca, specificul activităţii îl pu şi ea tîlcul în cei peste ieri şi ide
sector IV, a combinei de această situaţie, cînd cele lanţa" Sibiu, „23 August" Cristian Laviniu, Reiman ne mereu în confruntare cu treisprezece ani de cînd
probleme de mare comple
„Maricica", cum îi zic in
tăiere în cărbune, cu sus mai dese defecţiuni meca Bucureşti, Uzinele Vulcan etc. Hutter, subinginerul Gheor xitate, uneori dure, care intimitate colegele, îşi dă
ţinere individuală. Cu a- nice le avem la transpox-- Faptul că pentru prima da ghe Bocan şi mulţi alţii. A- implică pe lîngă cui-aj pro silinţa să răspundă prefe
ceastă combină brigada lui toare, benzi ? tă se construieşte în ţară un precierea acestei ample ac- fesional şi multă sensibili rinţelor culinare tot mai
Gheorghe Patrolea obţine — In ultima vreme am cuptor electric de mare ca tivităfî ? Calitate ireproşabi tate tehnică. rafinate ale celor ce zi şi BUCUREŞTI
deja randamente de peste rezolvat printre altele pacitate — care în ansamblu lă, înaltă precizie, estetică In celălalt capăt al mu noapte' plămădesc metalul dioprogramul r
Radiojurnal)
8 tone cărbune pe post, fa două mari probleme — ne conţine multe elemente no industrială şi multă fineţe în nicipiului, o altă „Gabrie- de prestigioasă marcă hu- presei ; 8,10 C
ţă de 6,15 tone cît se rea spunea la rîndul său to vatoare, introduse de pro execuţie — după cum afir lă“ — de astă dată ingine nedoreană. diilor; 9,00 Ru£
9,03
Audienţa
liza pînă acum. Toate a- varăşul Petru Bîrleanu, iectanţii români — că acest mă specialiştii şi ofelarii. ra Gabriela Chinciu — şi Spre sfîrşit do zi, în tîr- U.C.S.R. ; 10,0
cestea ne-au ajutat mult adjunctul şefului din sec alături de ea Didina Lixn- ziul serii, cînd Maricica şi ştiri ; 10,05 Rc
în revirimentul activităţii torul II — ordonarea axe colegele ei serveau cina radio: 10,40: Le
11.00 Buletin d
din ultima vreme. Dar, mai lor colectoare de la cele celor ce intrau la datorie Atlas cultural :
avem încă multe de făcut... două fronturi de lucru din în schimbul de noapte, la teca „U“; 11,35
Intr-adevăr, la I.M. A- stratul XIII şi realizarea furnale şi oţelăi'ii, la coc- ră Radio-Tv. ;
tin de ştiri; :
ninoasa mai sînt încă mul traversalei principale de serie sau laminoare, no moara rolelor'
te de făcut pentru ca mun tx-ansport la orizontul XI, durile de faţă au ajuns la 12,45 Medalion
ca să intre pe făgaşul nor ceea ce conduce la fluidi tipar, acolo unde tot o lu Marius Tcicu ,
lia 3; 15,00 31
mal, direcţionat cu preci zarea transportului de căr crătoare, Ana Balaszfi, fă 36.00 Radioju
Radiorecord ing
zie de planul de producţie. bune. Am intensificat lu cea ultimele retuşuri la le scrii ; 20,00
Despre eforturile în acest crările de pregătiri, dar • clişeele zincografice ale fo ia Fcslivalul-e
sens şi rezolvările care se aici trebuie insistat şi mai tografiilor ce ilustrează a- lanterna de au
mai impun, ne-au vorbit mult pentru a asigura rea ceastă ediţie a ziarului în Român 1 ! ;
sonore ; 22,00
şi alţi oameni ai minei, lizarea volumului planifi ' nostru. 22,30 Jllaratonu
de certă competenţă pro cat. Aceeaşi insistenţă se într-o singură zi, o în 24.00 Buletin d.
fesională : impune şi în ce priveşte lănţuire de profesii, de 6.00 Non «top
turn.
— Avem actualmente pregătirea prealabilă, te preocupări şi fapte care au
două abataje frontale echi meinică, a celor ce lucrea dat femeii postura de lait
pate cu complexe mecani ză cu utilaje moderne, con motiv al însemnărilor noas idiNEr
zate şi cu combine, iar a- comitent cu policalificarea tre. O părticică din multi
cum se pregăteşte să intre oamenilor. Acestea cu atât tudinea activităţilor şi di
DEVA : Prin
în funcţiune al treilea ase mai mult cu cît trebuie a- mensiunile acestora, în ca noului (Patria;
menea complex — ne in vută îri vedere şi perspec re femeia este realmente (Arta) ; HUNI
forma artificierul Florian tiva introducerii unui nou părtaşă egală la munca şi cel blestemat
Fenişer, secretarul comite complex mecanizat în stra Inglnera Didina Umblu, împreună cu cîţiva colaboratori din compartimentitl tehnic bucuriile vieţii noastre. ■ (Flacăra); Ret
rul fără armă
tului de partid de la sec tul XV. de creaţie, stabilind ultimele amănunte ale unui nou produs. Foto : VIRGIL ONOIU SABIN IONESCU tul); Nicolas ît
striirtorul) ; .
Al 3-lea juriu
l-II (Unirea)
lui Don Juan
Obiectivul esenţial — SUPLIMENTAR LA FONDUL bric) ; E-atlt
fericirea (Rcp
DE STAT — PESTE 40 000
LITRI LAPTE $1 10 TONE »* Trofeul minerului" PENI : Fiul
(Cultural)
de
sporirea producţiei marfă Ţăranii CARNE din Irx zilele de 24—26 no- reprezentat de cei mai rea pierdută t
Blum (Muncite
cooperatori
ţMtme torosc);
Ostrov au acumulat o bună iembrie a.c., s-a desfăşu buni mineri de la C.M. CAN : c*.iveşti
voi întoarceda
In programul de redresa spunea Gheorghe Suba, nut peste 3 500 kg la hec experienjă în sporirea pro- rat ta Moldova Nouă fa Deva şi C.M. Valea Jiu rul) ; AN IN O j
re pe anul 1978, cooperato preşedintele unităţii. Acţiu tar. Pentru a verifica mo duejiei animaliere. Asigurînd za finală a concursului lui Petroşani. (Muncitoresc);
rii din Ilia au avut stabi nile începute le vom con dul de comportare a noi condiţii bune de îngrijire şi profesional „Trofeul mi După desfăşurarea pro Judecătorul c
lit să realizeze o serie de tinua şi în 1979, propunîn- lor soiuri înainte de extin hrănire a animalelor, coope nerului", ediţia 1978. belor practice şi scrise, <7 Noiembrie)
Mark poliţiste
obiective menite să con du-ne să efectuăm lucrări dere în cultura mare, or ratorii din această unitate Concursul a fost orga primii 8 concurenţi caro (Steaua roşie)
tribuie la creşterea produc în complex pentru amelio ganizăm anual loturi de au reuşit să înregistreze un nizat de către Uniunea au întrunit punctajul cel Revanşa (Pat*
ţiei agricole, în special a rarea a 60 de ha păşuni, monstrative. Nivelurile de avans, pînă Ia această dată, Tineretului Comunist, U- mai mare au fost desem întunecată > t
GEOAG1U-BAJ
producţiei marfă. De men unde vom putea construi producţie prevăzute pentru de peste 40 000 I lapte pro- niunea sindicatelor din naţi să participe la des negru — serii
ţionat că valoric acestea şi o tabără de vară pen anul 1979 sînt pe deplin duefie marfă faţă de preve întreprinderile miniere, făşurarea concursului cu do cultură); î
au depăşit 400 000 lei, oon- tru animale. In urma ana realizabile. Iată de ce a- derile planului anual. In a- petrol, geologie şi energie public. Dintre aceştia, au tacule (Popula
Iţi dăruiesc «j
cretizîndu-se în îmbunătă lizei asupra rezultatelor cum, la fundamentarea pla celaşi timp, la producţia de electrică şi Ministerul Mi făcut parte şi doi repre CALAN : . O
ţiri de pajişti, extinderea din legumicultură, am a- nului de producţie şi fi carne livrată la fondul de nelor, Petrolului şi Geo zentanţi ai judeţului nos cuminte (Casa
capacităţilor de producţie juns la concluzia că, pen nanciar, avem în vedere a- stat s-a înregistrat un plus, logiei. Faza de masă a tru. SIMEIUA : 3 *
în zootehnie şi înfiinţarea tru creşterea producţiei la plicarea celor mai bune comparativ cu prevederile acestui concurs a antre După această întrecere, Express — cer,
reşui); ILIA :
unei căpşunerii. Pozitiv hectar, este necesar să fa- tehnologii care să asigure pe anul 1978, de 10 000 kg nat peste 70 000 de mi întrunind punctajul cel padă a lui; O
creşterea producţiilor me carne. Conducerea unităţii neri din toate unităţile mai mare, reprezentantul na); TELIUC :
idei (Minerul)
dii şi reducerea cheltuieli estimează să predea în plus miniere din ţară, la faza I. M. Vulcan, minerul
lor pe unitatea de produs. încă 15 500 I lapte şi 4.200 finală disputîndu-şi între Pompiliu Barbu, a intrat
O acţiune de mare efi kg carne, în această acţiune cerea 21' de concurenţi, în posesia trofeului. VRBM
cienţă care va permite o evidenfiindu-se cooperatorii primii 3 clasaţi în faza
este faptul că s-a acţionat cem o nouă reamplasare a fructificare mai deplină a Iustin Opric, Bălan Lăsconi, pe centrale şi combinate. (IOAN SIMION, ziarist
cu răspundere, pentru fina grădinii pe un teren unde potenţialului productiv este Aurel losivoni şi lanoş !o- Judeţul nostru a fost colaborator). Timpul -prt
lizarea acţiunilor cuprinse există şi posibilităţi de iri cuprinderea a 600 ha în sivoni. ziua de 2 dec.
în program, asigurîndu-se gare. sistemul de desecare-iriga- me rece şi in
astfel condiţii pentru ridi — Diferenţele de produc ţii (lucrare care va fi idea dă, eu ceru!
coperit. vor
carea eficienţei activităţii ţie între tarlale, soiuri şi lizată din fonduri centra precipitaţii sul
ploaie, lapoviţ,
fermei zootehnice. Pe 76 de brigăzi ne dovedesc că lizate). Notă Pe adresa fi.ll.Ci. si T.C. Deva
hectare păşuni, unde ve dispunem realmente de Deşi inteiiocutorii ău în re. Vintul va si
getaţia lemnoasă ajungea condiţii să obţinem recol cercat să ne convingă că predominând
la un grad de acoperire de te superioare în anul 1979, în zootehnie „problemele Sînt binecunoscute efor cum este respectată docu te. De asemenea, la trece vestic, apoi i
90—100 la sută, s-au efec cînd va trebui să asigurăm sînt puse la punct", nu tre turile care s-au făcut şi se mentaţia tehnică de execu rea prin noua plantaţie de intensificări
km/oră. Temp
tuat în complex lucrări de trecerea la aplicarea nou buie trecut cu vederea fap fac în continuare pentru a- ţie. In speţă, este vorba de pomi a C.A.P. Deva, nu s-ou nimă noaptea
curăţire şi fertilizare, iar lui mecanism economic, să tul că producţiile de lapte, sigurarea apei pofobiie ne spre încălcarea unor preve respectat culoarele stabilite, să între —8 şl
alte 30 de hectare au fost înregistrăm diferenţe favo carne şi lină pe cap de a- cesare municipiului Deva. In deri ale Legii cu privire la strieîndu-se terase care acum iar maxima di'
intre 0 şi 5
însămînţate cu Lolium rabile între venituri şi nimal se menţin încă la un acest scop se oflă în execu fondul funciar. necesită un volum de muncă sint condiţii d
multiflorurh. La ferma zoo cheltuieli, pentru ca înce- nivel care nu asigură ren ţie dublarea conductei de Pe lîngă faptul că lucră în plus pentru refacere. Se poleiului.
La munte :
tehnică s-a realizat trans pîn-d din anul 1980 să pla tabilitatea. De asemenea, alimentare pe distanţa Ba- rile pentru săparea canalu ştie bine că orice „argu cu cer acopei
formarea unui adăpost, nificăm şi să realizăm be indicele de natalitate la tiz—Deva. Fără a subapre lui de pozare a conductei mente" or invoca G.I.G.C.L. va ninge.
care acum permite adăpos- neficii — ne relata ingine speciile de bovine şi ovine cia cu nimic aceste efor nu au fost efectuate în pe .şi T.C. Deva, acestea nu pot
tirea a 100 capete tineret rul şef al C.A.P., Valen este scăzut. Iată aspecte a- turi, aducem în atenţia con rioada cînd terenurile nu e- înlocui producţia agricolă L 0
bovin. tin Ciobanu. La porumb supra cărora trebuie să-şi ducerilor Grupului întreprin rau ocupate cu culturi agri care se pierde datorită ne- Rezultatele st
— Fireşte, aceasta nu în am avut tarlale de pe care îndrepte neîntîrziat aten derilor de gospodărie comu cole, s-au semnalat şi o se respectării prevederilor lega 1 decembrie tSl'
Extr. I : 36;
seamnă că am epuizat toa în anul acesta am realizat ţia organizaţia de partid, nală şi locativă — benefi rie de abateri de la traseul le. lată de ce aşteptăm din 47, 80, 42, SI.
te posibilităţile de valorifi cîte 4 200 kg boabe la hec conducerea C.A.P. şi co ciar, şi a Trustului de con stabilit iniţial, . scoţîndu-se partea conducerilor unităţi Extr. a 11-n
care la coje de eficienţă ri tar, iar la grîu, la soiul lectivele fermelor. strucţii Deva — constructor, astfel temporar din circuitul lor vizate un răspuns con 52, 6, 43, 74, dl
dicată a potenţialului de Libelula (pe 12 ha ale bri o problemă de maximă în productiv suprafeţe cu mult cret în legătură cu aspectele lei. Fond de cîştii
producţie al C.A.P. — ne găzii din Cuieş), am obţi N. TlRCOB semnătate şi anume modul njai mari decît cele stabili- sesizate.