Page 62 - Drumul_socialismului_1978_12

ras DRUMUL SOCIALISMULUI NK. (5 57

Sectorul V urcă sigur, cu plusuri ritmice

de cărbune, panta sfîrşitului de an 9,00Teleşcoal
T t S Â T O A R E A (Urmare din pag. 1) laşi scop: realizarea şi de­ abataj, să realizeze pianul 10,00 Roman-fi
tere i&ri
luarea e;
păşirea planului la produc­ lunii decembrie şi pe în­ 10,50Reportaj
de contr
îjadeosebi -cu lemn, scîikIu- ţia de cărbune. tregişi an 1978, Să dema­ 11,10 Album e
31,20Telex
Se numeşte Marinpla Stoi­ turile întreprinderii) numai li nara brunetă, au ochi iţă, ‘bandaje, plasă de sîr- Ceea ce n-au spus însă reze eu bine în 1979. A 3.7,00 Telex
ca, are 22 de ani şi lucrea­ la acelaşi loc de muncă negă, mereu întrebători, nu mă — ca şi o serie de de­ minerii — carenţe care mai fost şi îndemnul pe care 17,05Teleficoal
ză la Jesătoria de mătase (zona 5 8), ea îşi cunoaşte vorbeşte prea mult despre fecţiuni electromecanice, au persistă în activitatea lor l-a adresat harnicilor mi- 17,25Curs de
din Deva, foarte Mae colegii do mun­ ea. Preferă să vorbească reclamat !$i brigadierii şi. la care s-au toferit weri: de ia sectorul V to­ 17,45Din carii
„Frunze
„Este una dintre qe/e mai că şi după ci te am consta­ despre munca ei, despre Ghiţă Milea şi V.asile Ur- concret maistrul Constan­ varăşul Vasile Tlustr, se­ 18,10Publicitai
bune fete ale noastre"... tat este apreciată şi îndră­ colegii de muncă şi de daş, şeful de schimb Cos- tin Vişan, preşedintele co­ cretarul comitetului de 18,15Lecţii tv
cr&torii <]
„Ţesătoare pricepută, me­ gită de aceştia, şcoală (da, de şcoală, de­ tache Chiroşca, maistrul mitetului sindicatului pe partid pe I.M. Vulcan,'pre­ 18,40Mel-odii j
reu dornică de a-şi însuşi O dovadă a încrederii de oarece este elevă in anul Toth Ştefan. secţie şi inginerul Ioan şedintele consiliului oame­ 19,00Tribuna
cit mai multe cunoştinţe care se bucură fata din Fv la liceul seral), despre — Adevărat şi obiectiv Ciungan — sînt abaterile nilor muncii. socialistă
profesionale"... „Serioasă şi Almaşu Sec in riadul tine­ acţiunile reuşite pe. care tot ce s-a spus — a recu­ disciplinare: nerespectarea — Forţa organizaţiei de re activă
păcii şi <
exigentă cu ea însăşi şi cu le-au realizat ei, cei 65 de noscut tovarăşul Virgil Ca­ unor tehnologii de extrac­ partid de aici — spunea ternaţion;
ceilalţi tovarăşi de mun­ utecrşti din organizaţia zan, secretarul organizaţiei ţie şi a timpului efectiv tovarăşul Vasile llusu — 19,201001 de t
că"... „Datorită acestor ca­ din care face parte. Con­ de bază de la sectorul XII de lucru în subteran, ab­ priceperea şi hărnicia în 19,30Tctlejurna
lităţi şi seriozităţii ei a fost cursuri profesionale, schim­ transport/ invitat la anali­ muncă, completate de 19,50Anul 1978
nul noii
promovată ca fi rărea să, buri de experienţă, muncă za .decadală a celui mai senţe nemotivate, organi­ voinţă şi autoexigenţă, sînt 20,05Anchetă
post pe care se descurcă patriotică, excursii şi multe important şi mai mare sec­ zare defectuoasă a muncii. argumente solide ca secto­ pentru oi
excelent".,. altele. Modestă, cind este tor consumator de materia­ De remarcat însă că toţi rul V să încheie anul 1978 20,35Seară de
păcii moi
Am notat, pe scurt, cîte- vorba de persoana ei, se a- le de la mina Vulcan. Vom s-au angajat să muncească cu rezultate deosebite": în de Ale jar
,v
va dintre părerile unor to­ prinde repede cind vorbim lua măsuri, vă Vom ajuta mai ordonat, să înlăture o- producţia de cărbune a 22,00 T ~
22,15" ar na
varăşi de muncă despre despre meseria de ţesătoa­
Marinela, considerind că a- re, meserie care, se pare, mai mult, căci avem ace­ perativ neajunsurile' din minei Vulcan.
cestea sint suficiente pen­ a prins-o in mrejele ei.
tru a o caracteriza din Vorbeşte cu bucurie despre AtAPI
punct de vedere profesio­ tinărul colectiv al Ţesăiorlei La fertilizarea „s v u „S V “... şi
nal. de mătase, colectiv în mij­ 2 , 3 BUCL’REŞ'n
— Ce face de fapt o fi- locul căruia a păşit cu sfia­ terenului programul t
răreasă ? lă şi cu oarecare strlngere idsi vaioroase Rad io jurnal;
presei; 8,1 o C
— Supraveghează şi lu­ de inimă (aşa cum păşeşte Pentru mecank&atorii de la diilor; 9,00 Bu
crează efectiv intr-o zo­ orice fată ca ea, crescută S.M.A. Dol>ra, iarna nu este (Urmare clin pag. 1) derea minieră Hunedoara, 9.05 Răspundei
un anotimp de repaus. In afa­
nă de 32 de maşini. rilor din colectivul de mun­ la sat şi venită in fabrică ră. de echipele care lucrează Ia după ideile lui „ŞV“, alias lor; 10,00 Buli
Al terni
10.20
Răspunde de întreţine­ că este şi faptul că a fost direct de pe băncile şcolii), reparaţii, 6Înt constituite for­ Şutea Vladimir. foîk; 10,40 M
aleasă secretar al organi­
rea urzelii, de calitatea zaţiei U.T.C. B 1, din schim­ dar in mijlocul căruia s-a maţii pentru fertilizarea tere­ cai putete şi rCducereă Am stat de vorbă, mai Buletin de ştii
nului. în aceste zile mecaniza­
ţesăturilor, de selectarea maturizat, s-a afirmat, via­ torii Ionel Anucuţa, Adrian consumului de aer compri- pe îndelete, cu „SV"‘. Pare folcloric; 11,30
materiei prime, de decanta­ bul in care lucrează. ■ ţa ei căpotind in mod si­ FIbcân, Siminic Muntoanu şi măt cu doi metri eubi pe un om tăcut. Pentru că ră Radio-TV.;
de ştiri; 12,05
rea bucăţilor de ţesături. — Şi in activitatea poli- gur un nou curS. Petrişor Şoie, au finalizat fer­ minut. Intrat în producţie este mereu ocupat şi preo­ folclorului nos
tilizarea cu gunoi de grajd
Ajută nemijlocit ţesătoare­ tico-obştească, ca şi in cea - Cind termini liceul... la grădina de legume a C.A.P. de serie, motorul a âjunâ cupat de ideile sale. Despre pere intepretai
le din zonă şi se ocupă, a- profesională, comunista Ma­ - Aş vrea să merg la o i>obra, iar Lon Rusu, Iohel la 1 500 de bucăţi pe an, gîndurile ce-1 frămînfă se la 1 la 3; 15,0
rioşilor; 16,00
colo la locul de muncă, de rinela Stoica dă dovadă dp facultate. La una din ramu­ Petraşc şi losif Munduca au completînd de a'Cum dota- , exprimă în puţine cuvinte, 16.20 Coordoni
perfecţionarea lor profesio­ acelaşi înalt simţ de răs­ ra textilă, bineînţeles. Prea împrăştiat îngră.şămintel6 na'- ţia majorităţii minelor din cu autentică dezinvoltură şi ce; 16,40 Noi îi
nală. pundere şi munceşte cu a- mult iubesc această mese­ turale pe terenul C.A.P. Lă- muzicii uşoară;
ceeaşi pasiune, sublinia to- rie. ţâră aparţinătoare Centra­ o siguranţă de sine molip­ de ştiri; 17,05 '
Datorită faptului că lu­ vacăşaf Floarea Szekely, se­ - Succes Marinela I puşiiic. Fdrmaţia de la trans­ lei minereurilor Deva. sitoare. Lipsită de izul de­ cînt patria mc
crează de ciad a venit in cretarul comitetului de port se deplasează pe bază de Extinzînd principiul de clamator, de pavoazul ex­ le serii; 20,00
satul
pentru
fabrică (adică de la începu­ par'.d pe întreprindere. MIRCEA LEPĂDATU grafic la celelalte' C.A.P. din furic'ţionare a lui teriorizării intenţionate, si­ România — pi
consiliul intereooperatist. trial contenii
SV “ — pe bază de aer guranţa sa e sinceră, con­
2
comprimat — VladiMif Şu­ cisă şi neasemuit de fi­ Memoria pămi
nesc; 21,00 Bul
tea a ajuns la veritabilul rească în modestia ce-1 21.05 Cadenţe
O .zi intr-o oi
1
Locuitori ai judeţului Hunedoara! „I.M.Tt-SVy , care, în tăie­ caracterizează. „De la în­ Non stop muz
ceputul anului viitor vrem
rea lemnului — deocamda­
tă â Ceiu'î de mină,, în aba­
Să fafcern şi lamele de
taje — rivalizează c'u renu­ la „ŞVA — ne spune el.
na mitele motoare cu explozie' Să nu le mai importăm. i^lNEU
Acţionînd cu toată fer­
o\V. „tjfu'jba", folosite de fores­ Apoi trecem de îndată şi ia
-O' mitatea împotriva risipei tieri. „Am rea'lizat pîriă a- rezolvarea problemei perfo­ DEVA ; Part
de energie electrică, vă ctim "zebe motoare din as­ ratoarelor, care vin tot din lor IC—18,15 i
oraşului Prag a
lajuoo' îndepliniţi 0 înaltă înda- tea — rie spunea autorul import. Le vom realiza ne­ 13 şi 20, seri
-pţpj ■ torire patriotică. lor — şi testările confirma apărat ! tria); Jucării
aşteptările. Cu un lucru nu
muchachos (Ai
Aid 45 de ani. Prin anii
: Asemenea aspecte sînteto împăcaţi însă: la­ ’Gt) a venit la TCliue de la DO ARA : Al
TlţmtAţPB* ......ULUJii,’'- x ... mint, .seriile I-
uAT'i.iods a\risipa neperfrusă s& mele de rulare a lanţului altă unitate minieră din Pentru patrie,
-aumi uAŢjnesc în . unele unităţi tăietor sînţ din import. Moldova, detaşat pentru o (Arta); Gintă
(Constructorul)
ntosaoons ' £;$£. Deva, la I.M. DaV rezolyăm noi şi aâeas- lună, lună care S-a trans­ şani : Trenul
ap ucaţopdbara, în unele sec- tă problemă, pentru că mo­ format, pe neobservate, în... (Unirea) ; Uliii
ie la I.V. Călan, la toarele prezintă interes nu 18 ani. a iui Olsen (7
ica de încălţăminte numai pfePtru noi minerii, Vasile Golda, directorul Sub luna răstu
le 12 munci a
edoara, la multe lo- ci Şi pentru lucrătorii de I.M. Hunedoara : Un om rix (Republica;
i de muncă de la I.I.L. la I.M.T.Q.F.-UrL Deja lu­ cu idei. Daf şi eu mîini de Al treilea jură
neria, în unităţi cbmer- crez la nişte S.D.V.-uri pen­ aur, cu neasemuit simţ teh­ 1-11 (Cultural);
(Muncitoresc);
alfej în casele multor tru confecţionarea acestor nic în palme. Cunoştinţele Cheamă-mă in
retăţeni. lairte, îneît să renunţăm la şi capacitatea sâ îi dau cu­ luminoasă (3
2 : La concurenţă cu impOrt. rajul să îndrăznească. Şi LONEA: Cu stx
lacrimi în ochi
Soarele. Aşa ar putea fi „După cum am aflat de Aproape întotdeauna Reu­ PETRI LA : Av
numită această imagine, la şeful atelierului „SV “, şeşte ! Don Juan (M
3
ANLNOASA : F
care se mai întîlneşte în se va lansa în producţie Ioan Andre'n şeful ate­ Jitie (Muncitoare
multe locuri. Ce rost are de serie îneepînd cu 1979. lierului mecanic central: Nora (SteaL.-*
să ardă becul, şi încă de Şi, întriicît sîntem datori Este policalificat şi tot ceea RAŞTJE : Simb
mare putere, la concu­ cu o lămurire în materie ce trece prin mina lui e nâ (Patria) ;
(Flacăra); GEC
renţă cu lumina soarelui? de... simboluri, o facem bine făcut. îşi practică me­ Două dioptrii d
Unde Vedem asemenea acum: „I. M. H.-SW, seriile — lăcătuş, sudor, (Casa de cultur;
aspecte să nu trecem ne­ „I.M.H.-SV “ şi aşa mai de- frezor, strungar, conducă­ Viiîitfr* Regăsită
BRAZI : Repub
3
păsători pe lîngă ele ! departe este emblema de tor şi mecanic auto — cu zice; CA LAN:
calmai înaltă pasiune, în ele mine (Casa
pe noile motoare pneuma­ SIMER1A : Tc
G. IGNAT care niciodată nu primea­ voi părăsi
tice construite ia întreprin­ ză interesul material... 1LTA : Potopul,
(Lumina); TEL
care moare (IV.
Aflîndu-ne în _ perioada şi a cuceririlor ştiinţei agri­
cînd în cooperativele agri­ cole, care să se concretizeze Vremi
cole se fundamentează in­ Ce obiective aţi cuprins în planurile de producţie în obţinerea a cel puţin
dicatorii economico-finan- 12 000 kg cartofi producţie Timpul probi
ciari pentru anul viitor, am marfă la hectar, din care 19 decembrie :
solicitat unor ingineri şefi sâ si financiare pe anul 1979 ? ponderea o deţinfe producţia continua să se
continuare. Ceru
ne dea cîteva detalii în le­ destinată ca sătnînţă pentru riabil, temporar
gătură cu prevederile pro­ celelalte unităţi cultivatoare cădea ninsori
VSntul va sufla i
iectelor de plan şi măsurile am întreprins o serie de ac­ seminţe cu potenţial ridicat, să fie tot mai bine vaiorifi- preocupării pentru dezvol­ dip judeţul nostru. intensificări teir
ce vor fi luate pentru creş­ ţiuni între care amintesc a- ani avut organizate loturi ’cat, creînd astfel baze trai­ tarea intensivă a producţiei, în vederea ridicării renta­ nord şi est. T
terea producţiei agricole, fînarea solului pe 188 hec­ demonstrative la cultura po­ nice creşterii producţiilor şi care constituie dealtfel prin­ bilităţii sectarului zootehnic, minimă va fi c
tre minus 8 şi n*.
rentabilizarea produselor, re­ tare, aplicarea de amenda­ rumbului cu hibrizii dubli 99 veniturilor băneşti”. cipala cale de rentabilizare un accent deosebit puriem de, iar temperau
dresarea şi consolidarea ac­ mente calcaroase pe 150 şi 95 şi cu HT Sv 1-70. în Petre Sasu, inginer şef al a tutufor culturilor şi produ­ pe sporirea producţiei de între minus 3 .•
tivităţii unităţilor respective, hectare şi asigurarea ferti­ anul viitor extindem hibrizii C.A.P. Jeledinfi : „Confinuînd selor”. furaje (om însămînţat din Local mai cobe
lată ce ne-au relatat inter­ lizării întregii suprafeţe cu respectivi în cultură, în spe­ acţiunile iniţiate prin pro­ Puiu Mastraghin, inginer toamna trecută 20 ha cu se va semnala cm
ci ură.
locutorii. îngrăşăminte chimice şi or­ cia! pe HT Sv 1-70, care, pe gramul de redresare, am sta­ şef ia C.A.P. Ostrov : /,Pen­ Lolium multiflorurn, care ne
ganice. La culturile de ce­ lîngă că ne-a dat o recoltă bilit ca în anul viitor să e- tru echilibrarea veniturilor cu dă posibilitatea să realizăm
Gheorghe Vrinceanu, ingi­ cheltuielile la fiecare cultu­ g»RONOS
ner şei la C.A.P. Sarmizege- reale pâioase vom fertiliza de peste 4 500 kg boabe la fectuăm lucrări în complex ră şi specie de animale, cel puţin 8 000 unităţi nutri­
tusa : „In anu! 1979 avem în această lună cel puţin hectar, a avut şi un grad de pentru ameliorarea unei su­ precum şi a totalului acesto­ tive la hectar), precum şi pe
umiditate mai redus.
orevăzute însemnate creşteri 160 ha. Pe alte 100 ha vom prafeţe de 40 hectare pajişti ra'pe onsarhblul unităţii, a- modernizarea procesului de AUilanta —
Florentina
Iată de realizările din 1978, aplica fazial îngrăşăminte în in sectorul zootehnic va naturale, precum şi pentru vem stabilite niveluri de producţie în fermă, respec­ Avellino —
anul viitor.
afît la oroducţia vegetală trebui să sporim efectivul ridicarea calităţii terenului producţii medii şi în special tiv pe introducerea ihulsului Ascoli
cît si : p sectorul zootehnic, Pqntru cultura cartofilor au matcă ia bovine cu 20 de arabii pe 30 de hectare. în marfă care să asigure ren­ mecanizat". Bologna — Napo
Internationale —
in soecioi in privinţa apor- fost transportate în cîmp 950 capete pe seama prăsilei acelaşi timp, în vederea tabilizarea produselor. Cum Fireşte, cu prilejul bdunări- Lancrossi
► uiui .a fondul centralizat al tone gunoi de grajd şi vom proprii, să livrăm la fondul creşterii producţiei de fura­ "este şi firesc, o atenţie apar­ lor generale ale codperdto- PeruRia —
Catanzaro
s atului. Sare exemplu, la continua acţiunea pe toate de stat mai mult cu 150 hl je (în sfrînsă corelare cu te acordăm culturii cartofi­ rilor, care vor aproba pla­ Roma — Juvcniu
cereale am stab'l'i să livrăm cele 70 ha destinate acestei lapte de vacă şi 40 hl lapte prevederea de a mări livră­ lor, ţinînd seama de sarci­ nurile de producţie şi finbn- Torino — I.ay.io
nai mul» cu ceste 200 tone. culturi, ceea ce înseamnă că de oaie, precum şi cu 2,5 rile la fondul de sfat cu nile de revin judeţului nos­ ciare pe anul 1979, progfa- Verona — Milan
:
ar in cartofi cu 100 »one vom as gura aplicarea a 2 800 tone lină faţă de rezultatele 450 hl), pe 10 ha vom înfiin­ rhele de măsuri vor fi com­ Bari — Brescia
torie îngrăşăminte organice. înregistrate în acest an. Pre­ ţa pajişti cultivate. în stabi­ tru de a acoperi din pro­ pletate cu noi acţiuni meni­ Gcnoa — Monta
'■:‘ă e reahzările din 1978 ducţie proprie necesarul de Palermo —
De asemenea, cu participa­ vederile sînt pe deplin rea­ lirea indicatorilor econo- te să contribuie la sporirea Foggia
’n c: «eterii oroductiei rea cooperatorilor s-au e- lizabile. Cooperatorii şi me­ mico-financidri, consiliul de consum al populaţiei, in a- producţiilor şi veniturilor bă­ Spăl — Cagliari
- (ye'ctac, "ore con fectuat şanţuri pentru înlătu- canizatorii pregătesc de pe conducere a consultat nu­ cesf scop vom aplica tehnolo­ neşti dle C.A.P. şi ale mem­ Uilmcsc — Pcsea
Fond de cistig
fj
“ : ■ , ■ ■ a'a ccHe de ra-ea hă '-;, i pe culturi. acum condiţii pentru ca po­ meroşi cooperatori, propu­ gii, pe baza experienţ'ei do- brilor cooperatori. 932 116 lei.
l+
aoe
îponte : oro.ducf.ei marfă, în privinţa folosirii unor tenţialul productiv al unităţii nerile lor vizînd creşterea bîndite de unitatea noastră N TlRCOB