Page 64 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 64
' Pas 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 570 <$ MARŢI, 19 DECEMBRIE 1978
o.n.u. Problemele dezarmări Nicaragua: Ciocniri intense între
PROGRAMUL „HIMALAYA" la persoanele periclitate.
în discuţia Adunării generale Oarda Nafionafă şi Frontul Restabilirea echilibrului e- re se desprinde dintr-un
Aceasta este concluzia ca
Sandinist de Eliberare Naţională cologic al Himalcryei consti studiu cu durata de -trei ani,
NAŢIUNILE UN ITE 18 hotărîrea statelor dc a nu tuie obiectul unui program întreprins la „Health Scien
.(Agerpres). — După dezbate lăsa nici o posibilitate nc- elaborat de specialiştii in
rea in Comitelui Politic a explorată pentru a promova MANAGUA 18 (Ager ciile Comisiei tripartite de dieni. El prevede desfăşu ces Center“ din Houston
problematicii dezarmării, ple cauza dezarmării. Nu scapă mediere (S.U.A., Guatema rarea unor cercetări ştiin şi in cîteva alte centre me
nara Adunării Generale a atenţiei nici faptul că ini prcs). — Timp de mai mul la, Republica Dominicană). dicale, Din 178 de pacienţi
O.N.U. a trecut la examina ţiativa a aparţinut în cele te zile consecutiv, în- Nica Convorbirile — desfăşurate ţifice în masivul forestier, care suferiseră congestii ce
lucrări pentru consolidarea
rea- rapoartelor comitetului mai multe cazuri statelor ragua au avut loc ciocniri s\ rebrale mai puţin grave, şi
gi /adoptarea de rezoluţii a- mici şi mijlocii, nealiniate, intense între Garda Naţio la ambasada guatemaleză solului şi protejarea mediu au urmat tratamentul cu
supra celor 17 puncte privind in curs de dezvoltare, care din Managua — au drept lui. Din masivul muntos al
dezarmarea aflate pe ordi- au participat activ la lucrări, nală, fidelă dictatorului Ă- Himakryei, care se întinde aspirină, numai 12 h sută îl
/nea de zi a actualei sesiuni. dovedind înţelegerea răspun nasţasio Somqza, şi Frontul scop înfăptuirea unui a- in centrul Asiei de la nord- au mai avut de suferii o
Aceasta este prima sesiune derii lor pentru destinelo Sandinist de Eliberare Na cord asupra formelor de vest la sud-esl pe 2 400 km, recidivă. Un studiu similar
[ordinară la care, in baza omenirii. ţională (F.S.L.N.). Luptele, realizare a unui plebiscit izvorăsc Jndul şl Gangele, întreprins în Canada a do
îhotăririlor sesiunii speciale a Numărul cel mai maro dc calificate de postul „Radio în Nicaragua, la începutul
[Adunării Generale, consa-, rezoluţii se referă la dezar Reloj" ca drept „o bătălie anului viitor. Frontul san in văile cărora locuiesc 300 vedit faptul că numărul de
ferată dezarmării, comisia po- marea nucleară, vizează în milioane de oameni. Aflu decese şi infirmităţi prin a-
jlitică s-a ocupat în exclusi cetarea experienţelor nuclea de mari proporţii", s-au dinist şi alte cercuri opozi enţii Gangelui dispun de poplexie poale fi redus la
vitate de problemele dezar re, ncstăţionarea de - arme desfăşurat în partea dc sud ţioniste consideră că pro un important potenţial, e- jumătate prin aplicarea tra
mării şi chestiuni conexe de nucleare acolo unde nu e- a ţării. ■ iectatul plebiscit nu ar du nergetic, iar munţii adăpos
"Securitate, c.a o expresie a xistă asemenea arme în pre Recrudescenţa ciocnirilor ce decît la instaurarea u- tesc mari zăcăminte de tamentului cu aspirină la
locului central al dezarmării zent, încetarea producţiei de bauxită, stibiu şi alte mine bolnavii care au suferit dă,
In relaţiile internaţionale material fisionabil în scopuri violente în diverse regiuni ■ nui „somozism fără Somo- congestie cerebrală trer
[contemporane. militare, crearea de zone de- ale Nicaraguei are loc pe za“, fără a antrena o pre reuri, în vreme, ce la poa ioare.
Ca o caracteristică genera- nuclearizate in America La fundalul politic al negocie facere adîncă a situaţiei lele Himqlayei se prospec
llă, la sediul Naţiunilor Uni- tină, Africa, Asia de sud şi rilor desfăşurate sub auspi- politice din ţară. tează zăcăminte de petrol MEDICAMENTELE MĂRII '»
[te se apreciază că actuala se- Orientul Mijlociu, declararea şi gaze.
[siilne a reprezentat din Oceanului Indian ca zonă a In ultimii ani s-au schim Petrolul din platoul con
| punctul de vedere al dezar păcii. bat multe regiuni ale Hi tinental, materii prime din
mării o continuare a sesiu-. Au fost, de asemenea, a- O declaraţie a ministrului malayei. Construirea unor nodalii polimetalici, alimen
nii speciale, un elort de a doptate rezoluţii privind ar
(consolida şi, în unele cazuri, mele convenţionale, armele obiective industriale, tăie te pe bază de proteine din
(‘de a detalia deciziile adopta- de distrugere în masă şi mă egiptean interimar de externe rea pădurilor, construirea alge — iată cîteva din spe
} te la sesiunea specială dedi- suri colaterala de dezarma-" drumurilor şi săparea mine ranţele pe care omul se
i Cată dezarmării. re, informarea popoarelor a- lor au dus la erodarea so colului XX şi le pune în
Adunarea Generală a a- supra cursei înarmărilor şi CAIRO 18 (Agerpres). — Ghali a arătat, totuşi, că lului şi la poluarea mediu mare. Dar miine poate, o-
[doptat un număr record de eforturilor de a-i pune ca „Egiptul este şi va răniîne Egiptul nu va accepta nici lui. Specialiştii consideră că mul va apela la mare şi
peste 40 rezoluţii vizând pro păt, pentru mobilizarea lor totdeauna dispus să nego odată să-şi pună semnătu
blematica dezarmării. Aceas in favoarea dezarmării. O cieze constructiv o pace ra pe un proiect de tratat in urma reducerii suprafe pentru a se vindeca — rele
tă cifră nu este, desigur, un atenţie deosebită a fost a- dreaptă şi globală în O- ţei împădurite se va mo vă revista Iranceză „Scien
Indiciu al progresului efor cordată uşurării poverii chel rientul Mijlociu" — a de de pace decît eu condiţia difica şi regimul hidroener ce et Vie". Deşi a vorbi as
turilor de dezarmare, întru- tuielilor militare care apasă ca acesta să fie însoţit getic. Programul prevede tăzi de „medicamentele mă
j cit cursa înarmărilor conli- greu pe umerii tuturor po clarat Butros Ghali, minis de semnarea, în aceeaşi zi, crearea de staţii speciale, rii" este prematur, cercetă
j nuă neabătut. Ea exprimă poarelor. tru egiptean interimar de care să elaboreze noi me rile de pînă acum ne dau
însă îngrijorarea legitimă a Militind de-a lungul în externe, într-o cuvîntare ţi a unui acord complemen
t tode de prevenire a ero anumite speranţe. Cum po
; majorităţii copleşitoare a tregii sesiuni alături dc alte nută în faţa Comisiei pen tar, sub forma de scrisori ziunii şi să încurajeze sădi
' membrilor organizaţiei faţă state, pentru ca hotărîrile şi tru relaţii externe şi pro anexe, privind viitorul Cis- tenţialul marin este evaluat
j de pericolul pe care spirala recomandările sesiunii spe iordaniei şi Gâzei — infor rea anuală a 2,8 milioane la aproape 500 000 specii
:
j cursei înarmărilor îl repre- ciale să fie traduse în mă bleme arabe a Adunării puieţi. de animale şl vegetale, nu
! zintă pentru pacea ?i sccu- suri efective de dezarmare, Poporlilui. mează agenţia MEN. se poate afirma că s-au e-
j ritatea internaţională, faţă România s-a aflat printre BATI3CAF puizat toate resursele. Au
jdo consecinţele profund dău- iniţiatorii principalelor rezo ÎN GOLFUL DURRES
[nătoare ale cursei înarmări luţii adoptate, a fost coau fost Izolate pînă acum sub
lor asupra dezvoltării armo- toare la 16 rezoluţii, a votat După hotărîrea ţărilor membre ale O.P.E.C, stanţe active din' fitopianc-
înioase a societăţii contempo- in favoarea tuturor rezoluţii Muzeal arheologic din ton şi alge, bureţi şi ane
irane pe drumul progresului lor care s-au adoptat, ani Reacţii în majoritatea Durres [R.P.S. Albania) dis mone de mare, moluşte şi
'şi bunăstării. mată fiind do dorinţa de a pune de o secţie de .arheo peşti. Din ele se produc a-
în acelaşi timp, numărul încuraja . şi căutările altor logie submarini}. El a lan ciot? tranchilizante, antibio
maro de rezoluţii reflectă state. statelor lumii sat în gollul Durres, de la tice şi substanţe anticance-
Marea Adriaiică, un batis- roase. lată cit ev a exemple:
„SISTEMUL MONETAR (VEST) EUROPEAN Hotărîrea ţărilor mem Reprezentanţi ai C.E.E. cal pentru cercetarea epa din meduză s-au extras
NU ARE SUFICIENTĂ FLEXIBILITATE" bre ale Organizaţiei ţărilor au declarat că hotărîrea velor scufundate şi a even prostaglandine cu efecte
tualelor vestigii ale culturii tranchilizante, dintr-un pa
BONN 18 (Agerpres). — Totodată, şeful diplomaţiei exportatoare de petrol de ţărilor membre ale O.P.E.C. materiale din secolele tre
Ministrul britanic al aface britanice a precizat că ac a majora progresiv, pînă la reprezintă un test sever cute. Există aici nave scu razit al algelor — un nou
antibiotic, din alge — un
rilor externe, David Owen, tuala schemă de funcţio 14,5 la sută preţurile la ţi pentru noul sistem mone fundate din timpul primei neutralizant radioactiv sto
•a declarat intr-un interviu nare a acestui sistem şi-a ţei, a stîrnit o serie de tar vest-european, care ur cruciade conduse de prinţul macal. Din stele de mare,
acordat postului de radio din pierdut din intenţiile ori reacţii în majoritatea sta-' mează să intre în vigoa Guiscard Boemound, precum holoturii, au fost izolate
ginale de a contribui la
Frankfurt pe M'ain că sis sprijinirea ţărilor mai slab tclor lumii. re de la 1 ianuarie 1970. şi din 1081, cînd oraşul substanţe importante utili
temul monetar (vest) euro Un purtător de cuvînt Un purtător de cuvînt al Durres a fost asediat de zate în imunologia organis
dezvoltate economic din
pean nu arc suficientă fle Piaţa comună, transformîn- al guvernului elveţian a a-- guvernului veşt-german a normanzi. mului, in patologia grefelor.
xibilitate, subliniind că nu du-se într-un sistem tehnic preciat că majorarea pre apreciat că, deşi majora In ce priveşte insă fabrica
poate promite că Marea pentru stabilitatea mone ţurilor la ţiţei ar putea a- rea preţului ţiţeiului este ASPIRINA Şl rea lor pe scară industria
Britanic va adera la el. tară. fecta economia mondială de înţeles în condiţiile în CONGESTIILE CEREBRALE lă, au mai rămas, unele
în ansamblu, reflecţindu-se care dolarul cunoaşte ,o probleme nerezolvate, in
gului Nord-Sud şi modali negativ asupra creşterii e- devalorizare continuă', a- Două aspirine pe zi re special legate de punerea
la punct a echipamentelor
duc in mod considerabil ris
tăţile de extindere a coo conomice, stabilităţii mone ceasta a fost mai mare j cui de industriale.
cul de congestie cerebrală
perării între ţările în curs tare şi posibilităţilor de a decît se' aştepta Guvernul .
de dezvoltare. diminua inflaţia. R.F. Germania.
■ Un total de 12 223
persoane au fost eliberate 3?
H Rezultatele definitive din închisorile afgane du
ale alegerilor pentru Came pă revoluţia din 27 aprilie Preocuparea consecventă a partidului şi statului nostru
ra Reprezentanţilor, publi — a anupţat ministrul de
cate oficial, luni, la Bruxel Justiţie afgan, Abdul Ha- pentru asigurarea capacităţii de apărare a patriei
les, confirmă că Partidul kinî Sharai Jauzjani.
Social-Creşfin a obţinut cel R Adunarea Legislativă dicarea continuă a nive
implică eforturi, ţara
ţelegere cu vecinii lor şi
mai mare număr de man Naţională tailandeză a a- Dacă cineva ar dori să cu toată lumea. Tradiţie noastră alocînd pentru a- lului de trai al maselor
date : 82, cu două în plus doptat o nouă constituţie, nc cunoască şi ar apela,
pentru aceasta, nu numai care acum, în anii con ceasta o parte din veni — colo ce sînt chemate,
. faţă de cîf avea pînă la pentru revenirea la regimul strucţiei socialiste, în ca tul său naţional. Dar a- . în ultimă instanţă, să a-
actualul scrutin din Belgia. constituţional, informează la realităţile prezentului, pere cuceririle obţinute,
Totodată, Partidul Comu agenţia Reuter. Potrivit noii ci şi la istoria noastră) ar re ne pregătim, printr-un ceste eforturi sînt raţio în anii socialismului. A-
nist a cîştigaf şi el două constituţii, în Tailanda vor' vedea că românul a fost efort unanim, să păşjm în nale, ele sînt concepute ceastă politică este un
noi locuri, avînd, acum, 4. fi organizate alegeri gene obligat adesea să pără rîndul ţărilor cu o dez în raport direct ■ cu ne factor generator de forţă
Partidul Socialist a pierdut rale şi va fi creat un par sească vremelnic coarne voltare medie, a căpătat voile reale de apărare şi morală, de sentimente pa
4 mandate, rămînînd cu 58, lament bicameral. Viitorul le plugului pentru a pu noi valenţe, cu'' atî.t. mai posibilităţile ţării noastre. triotice, do devotament.
Partidul Liberal a cîştigat ^parlament, care va înlocui ne mîna pe armă. Dacă puternice cu cit mai mari Totodată, ele sînt condi Pe de altă parte, o eco
4, ajungînd la 37. Restul de actuala Adunare legislati acel cineva ar cerceta cu sînt cuceririle revoluţio ţionate şi de raportul de nomie modernă, dezvolta
mandate ale Camerei Re vă, va fi format din Ca grijă filele acestei istorii, nare pe care trebuie să forţe pe plan mondial. tă şi puternică, este ori-
Raport care, după cum
prezentanţilor — pînă la mera Reprezentanţilor, ai ar vedea că românul a le apărăm. sublinia secretarul gene cînd capabilă să preia în-'
:
totalul de 212 — s-au dis cărei membri vor fi aleşi folosit întotdeauna arma Partidul şi statul nos ral al partidului, tovară tr-un timp scurt sarcinile
tribuit între partidele mai direct, şi Senat, în care vor nu pentru a con tropi tru acordă atenţia cuve şul Nicolae Ceauşescu, pe care le-ar impune un
mici din Parlamentul bel intra persoane numite. Ale populaţii şi pământuri nită întăririi şi pregătirii este favorabil forţelor ce război.
gian. gerile generale ar urma a străine; ci pentru a-şi â- capacităţii de luptă a ar se pronunţă pentru des Această orientare, care
R Luni, portul Beirut şi-a fi organizate în aprilie a- păra glia şi fiinţa naţio matei noastre, dolînd-o este completată de o vie
reluat parţial activitatea, nul viitor, relevă agenţia nală. Marii noştri condu cu mijloacele necesare. tindere, ceea ce înseam activitate pe plan inter
după trei luni de întrerupe Reuter. cători militari şi-au cîşti In acelaşi timp, credin nă că . nu este necesară, naţional în direcţia des
re aproape completă. R Cursul dolarului ame gat faima pe cîmpurile cioşi vocaţiei noastre pro în momentuhde faţă, spo tinderii, păcii şi colaboră
„Sper că dacă nu vor rican a scăzut brusc la de . luptă cuprinse. între bate de secole şi pornind rirea cheltuielilor milita rii ample, nestingherite
mai fi noi incidente vom bursa de devize din Frank- frontierele României. S-a de la concepţia că un re dincolo de limita ne între state — singura jus
putea relua activitatea por furt pe Main, fiind cotat la construit astfel, pe par război de apărare nu cesităţilor reale. Politica tă şi raţională a fost re
tului în proporţie de 50 la 1,87 mărci vest-germane. cursul .secolelor, o tradi poate fi decît un război partidului şi statului nos confirmată recent de to
sută, în două sau trei Este cel mai scăzut nivel ţie căreia românii îi sînt al întregului popor, parti tru în domeniul apărării varăşul Nicolae Ceauşescu,
este concepută în aşa fel
luni", a declarat Philippe -înregistrat de moneda ame în) continuare . credincioşi. - dul şi statul acţionează care a subliniat hotărî
Tawily, directorul portului. ricană în ultimele trei săp- O tradiţie care a însem pentru pregătirea aces îneît să nu aibă efecte rea partidului, statului, a
negative asupra dezvoltă
tuia, în aşa fel îricît po
R In localitatea Arusha tămîni. Cercurile financiare nat şi înseamnă apărarea porul însuşi şă fie ori- rii economice şi a nive întregului nostru popor
din Tanzania s-au încheiat apreciază că această ten integrităţii teritoriale şi a lului de trai al populaţiei. de a lupta pentru trans
lucrările unei reuniuni a ex dinţă de depreciere se află suveranităţii naţionale, a- • cînd gata şi < capabil să Dimpotrivă, ea se bazează punerea în viaţă a hotă
facă faţă oricărei agre
perţilor economici din une în legătură directă cu ma sigurarea condiţiilor pen pe . creşterea puterii. eco rârilor Congresului al
le ţări în curs de dezvolta jorarea preţului petrolului tru ca plugarul,' muncito- , siuni. nomice..a ţării, pe folosi XT-lea al partidului.
re. Participanţii au exami anunţată de miniştrii celor rul şi-omul de.ştiinţă să-şi , Fireşte, întărirea capa rea .tuturor resurselor
nat^ între, altele, stadiul ne 13 membre poată vedea în" linişte de . cităţii dc luptă a arniatei pentru dezvoltare, pe ri MIHAI FABIAN
gocierilor din..cadru! dialo O.P.E.C. treabă, trăind în bună în şi pregătirea poporului
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA» Deva, »fr. Dr. Petru Gtoza, nr. 35. Telefoane s 11275, 11585, 20708. TIPARUL » Tipografia Deva, tk. 23 Aogusl, nr. 257. ««MS