Page 67 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 67
© MIERCURI, 20 DECEMBRIE 1978 Bag. 3
Expoziţia „Activitatea politico-educativă şi de
ZIUNE
creaţie ştiinfifico-tehnică în sprijinul producţiei"
. România
promoloa- ÎNTRECERI PE CONSILII maţia clubului „Siderurgis-
r destmUc-
;i colaUori- INTERCOOPERAT ISTE tul“ piesa „Gheorgbiţă" de
ionaio Paul Everac (regia — Au
aparţine, In cadrul Festivalului na rel Busuioc), iar echipa de
irczentat de ţional „Cintarea României"
eorman ediţia a doua, pe scena că păpuşi a casei de cultură
iei; piesa „Căsuţa din pădure"
rulară minului cultural din Să laşa de Letiţia Popa (regia —
de Sus s-a desfăşurat, du
îentar: Oa- minică, iaza intercoopera- Pavel Crişan).
«nnenic —
Studioului tisiă la care au participat BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ
a“ tormaţiile artistice de ama Duminică, brigada, ştiinţi
tori reprezentind comunele :
Pui, Bara, Riu de Mori, U- fică a Casei de cultură din
Deva a avut o intUnire cu
aibă ger- nirea şi Sălaşu de Sus. ostaşi de la Grupul de pom
Un numeros public a ur
>rrmocxpres pieri din localitate. Dialogul
iocialisto mărit cu deosebită atenţie pe teme politice, ştiinţifice şi
mcdiealo evoluţia corului de femei al
ard căminului cultural Baru, co juridice — a fost susţinut de
pentru pio- rul mixt al căminului cultu prof. Agnişa Nuţiu, praf. O-
mtionai ral Pui, formaţiile de dansuri limpia Pălămariu, praf. Mir-
cea Bele, avocat Gbeorghe
Xnminici® ■'■l populare, montaj literar-mu-
i •. zical, brigadă artistică, tea Mh ea.
tru, grup vocal, taraful şi DIVERSITATE DE GENURI
cca. Ciclul soliştii de la Riu de Mori;
i“ : ..Cei brigada artistică, grupul Formaţiile artistice ale
:ervi". Prc- U.A.S.C.R. din Institutul de
ră. i-i'Oduc- vocal bărbătesc şi colindă mine Petroşani se prezintă în
juritor ita- torii de la Unirea; teatru,
montaj literar-muiical, briga ediţia a ll-a a festivalului
al cîntecu- muncii şi al creaţiei cu o di
da artistică, dansuri popu-
la re, grupul vocal şi soliştii versitate de genuri — de la
vocali, grupul de muzică lolk montaj muzical-literar, la an
de la Sălaşu de Sus. samblu folcloric. Spectacolul, Aspect din timpul vizitării expoziţiei. Foto: VIRGIL ONOH,
Demne de menţionat buna susţinut la sfirşitul săptâmînii
trecute în aula institutului, a
organizare şi cadrul sărbă
toresc in care s-a desfăşu adus la ramplă montajul li- (Urmare din pag. T) zate 994 obiective care vi inovaţii aplicate este dublă de documentare politico-
„Zorile"
terar-muzicaţ
(in
: 6,00 Ha rat această fază. structor Dumitru Velea), an zează creşterea productivi faţă de anul trecut. In Va ideologică ; „Şcoala •— prin- j
in citii; 7,00 rul întregii economii naţio tăţii muncii, în acest an lea Jiului, ponderea tăierii eipalul factor în pregăti reaj
,00 Revista TEATRELE DE AMATORI samblul folcloric „Paringul" nale. Numai realizînd acest
erul melo- (Ştefan Costco), taraful de numărul lor a crescut la şi încărcării mecanice în tineretului pentru muneă'ţ
n de ştiri; ÎN COMPETIŢIE muzică populară, condus de maro salt calitativ revolu 1 425. Asemenea creşteri abataje a crescut de la 10 şi viaţă", activitatea cultu-T
ascultătorl- ţionar, putem transpune în s-au realizat şi la celelalte la sută în 1977, la 18,1 la ral-artistică integrată mi
i de ştiri ; La Hunedoara s-a desfă Doru Chket, formaţia de mu viaţă obiectivul stabilit de sută în 1978 şi va ajunge
miâneascl; şurat faza municipală a în zică uşoară „Diamantele capitole: reducerea consu festivalul naţional „Ginta-]
socialiste ; trecerii formaţiilor de teatru negre", grupul de recitatori Congresul al Xl-Iea cu pri murilor materiale, reduce la 23,3 la sută în 1979, iar rea României" ; activitatea^
ştiri; 11,05 din cadrul ediţiei a doua a vire la afirmarea plenară a rea importului, creşterea pînă la sfîrşitul cincinalu editorială ; pătrunderea şiw
rilor; 11,35 şi cenaclul „Orizont". Un
Sadio-TV. ; Festivalului „Cintarea Româ spectacol unitar prin diversi revoluţiei tehnico-.ştiinţifice exportului, îmbunătăţirea lui — la 27 la sută, iar cea difuzarea presei.
ştiri; 12,05 niei". Echipa de teatru a tate (in regia lui. Mihai iun- în acest cincinal". calităţii produselor, tehno a, susţinerii mecanice se Atrag, de asemenea, aten- <
folclorului casei de cultură a prezentat Vibranta chemare a se logii noi aplicate, asimi ridică de la 17,4 la sută
la 1 Ia 3 ; gescu şi D. Velea) care pro lări de piese, maşini şi u- în 1976, la 33,8 la sută la ţia panourile care reflec-i
iţilor; 16,00 piesa „O problemă de lami- ■ mite noi urcuşuri studenţilor cretarului general al parti tă amploarea şi eficienţa!
5 Coordo- lie" de Virgil Stoenescu (In petroşăneni pe treptele fes dului a găsit un puternic tilaje, autodotări etc. ‘ La sfîrşitul cincinalului. Iată iniţiativelor muncitoreşti.!
16,10 Pen- regia lui Pavel Crişan), for tivalului. ecou în gîndurile şi sen absolut' toate aceste capi o altă expresie: la între Sînt demne de luat în sea-1
ea; 17,00 tole avem de-a face cu prinderea de reţele electri
17,05 Odft timentele oamenilor muncii mă iniţiative ca: „Briga-ţ
7,25 Inter- din judeţul nostru, iar a- creşteri' substanţiale,' ceea ce Deva valoarea importu da înaltei productivităţi/^!
i popular; cest adevăr este atestat cu ce subliniază convingător rilor a fost redusă prin asi (I.M. Petrila), „Minerul —4
; 2»,00 Un evoluţia ascendentă a preo milări în atelierele proprii,
ilul meu ; deosebită forţă prin mii de tehnician" ŢI. M. Lupeni),]
ritul legii; fapte, prin acţiuni persis cupărilor oamenilor muncii de la 215 000 lei în 1974, la „Fiecare echipă, de oţelariS
torej 22,00 tente pentru a da viaţă, din judeţul nostru pentru 94 000 în 1978 şi se va re să producă peste sarcinile?!
23,00—5,00 a da viaţă orientărilor şi duce la circa 28 000 lei în
nocturn. sub conducerea organizaţii de plan cel puţin două to-4
lor de partid, jaloanelor sarcinilor stabilite de 1980. ne de oţel în fiecatvfişl
>,00 Actua- calitative date de partid. partid. Faptul este reflec Asemenea dinamici întîl- schimb" (O.S.M. II din*j
) România tat şi de creşterea numă- • nim în toate ramurile pro
ri dc cs- In fapt, întreaga expoziţie C.S.H.), „Să lucrăm o zi pe!
unca pcn- reflectă în chip mobiliza rului participanţilor de la ductive, în covîrşitoarea lună cu combustibil eeonb- j
) Muzică tor, conştiincios, revoluţio prima la cea: de-a doua e- majoritate a întreprinderi misit" (Autobaza Haţeg).]
Emisiunea diţie a festivalului „Cînta- lor.
JO Ritmuri nar marile chemări şi mu ete. Expoziţia vine în mod»
I tiv. taţiile profunde pe care le rea României", cu aproa Etajul foaierului sălii sugestiv în sprijinul orga-î
străbatem, pentru moderni pe 3 000 de oameni ai mun sporturilor este ocupat de nizaţiilor de partid în ac
zarea permanentă a econo cii ; participare prin ac machete, exponate, grafice, tivitatea de conducere'’
miei naţionale, creşterea ţiuni concrete, prin soluţii montaje etc., oglindind ac a învăţământului politicb-
productivităţii sociale şi, pe tehnice superioare puse în tivitatea politico-ideologică ideologic. în acest scop)
această bază, ridicarea ni practică. şi cultural-educativă în este redată schema organ!-;
velului de trai al întregu Prin modul în care este sprijinul producţiei desfă zării unui punct de docu
lui nostru popor. concepută, expoziţia repro şurată de organizaţiile de mentare politico-ideologică,
Prin exponate, panouri, duce prin acelaşi limbaj al partid, de masă şi obşteşti organizarea unui punct mo
grafice, fotografii etc., sînt cifrelor faptul că, creaţia din judeţul nostru pentru del pentru tema : „Nou£
redate direcţiile principale ştiinţifică şi tehnică este o formarea omului nou, con mecanism economico-Linan.-
ale activităţii de cercetare, preocupare de masă şi nu structor conştient al socie ciar", cuprinzînd aparatu
proiectare, creaţie şi pro apanajul unor instituţii tăţii socialiste şi comuniste. ra audio-vizuală, planşe,
ducţie în care se acţionea specializate. Faptul este re Această parte a expozi mape, benzi de magneto
ză în toate unităţile din ju dat în două sensuri. Pe de ţiei este compartimentată fon, filme, fişe bibliogra
deţ. Astfel, un panou cen o parte prin cuprinderea pe cîteva idei distincte ; fice ete.
tralizator redă statistic nu tuturor ramurilor econo forme şi metode ale mun Ampla activitate educa
O apreciată expoziţie de carte soeiaJ-politică şi ştiinţifică mărul obiectivelor realiza miei judeţului, iar pe de tivă este reliefată şi sul)
a fost organizată în holul Institutului de mine Petroşani. De altă parte prin participa cii politice de masă (infor
mult interes se Lmcură lucrările elaborate În institut, pre te în judeţul Hunedoara în marea politică, vitrina cali multe alte forme şi mijloa
cum şi cele de cercetare ştiinţifică. prima şi cea de-a doua e- rea largă a oamenilor mun tăţii, sărbătoritul săptămâ ce. Expoziţia întruneş
Foto: GH. OLTEANU diţie a festivalului „Cînta- cii, a tinerilor şi pionieri nii, munca de la om la om, astfel toate trăsăturile li
rea României", precum şi lor — o amplă manifestare brigăzi artistice, audienţe nei reuşite, reflectând fidt
Filatelică direcţiile în care s-a ac a spiritului creator al tu colective, sfatul omeniei, bogata şi complexa muncă!
turor producătorilor de bu
ţionat şi continuă să se ac iniţiativele muncitoreşti de formare a omului n
Grupa filatelică „Ducem a stitutului, cadre didac ţioneze, potrivit sarcinilor nuri materiale şi spirituale. etc.) ; expoziţia gazetelor desfăşurată de organele ş
Polylichls" a Institutului de tice, studenţi şi colabo La C.S. Hunedoara, de pil
mine Petroşani a organizat ratori ai I.M.P. Prin va stabilite de Plenara C.C. de perete, satirice, carica organizaţiile de partid din
o apreciată expoziţie do loarea pieselor şl a subiec al’ P.C.R. din 22—23 mar dă, în anul 1978 valoarea turii şi epigramei, partici judeţul nostru.
mărci. Participă eu ex telor, expoziţia filatelică se tie a.c. Spicuim de aici: economiilor postcalculate pante la ediţia 1978 a con
ponate absolvenţi ai in bucură de mult interes.
dacă în 1977 au fost reali realizate , prin invenţii şi cursului acestora; punctul CORNEL ARMEANU
Haţegul are un corner} bi încă mult şi nu de puţine ori-j
ne pus !a punct, fapt pro Dirijat mai bine, fondul de marfă este în măsură cei ce merg după marfă sînt]
bat de bogata bază mate trimişi de la Hunedoara la]
1
rială, de abundenţa de măr să satisfacă nevoile cumpărătorilor din Haţeg Deva sau invers. O practica !
furi ce se întîlneşte mereu în ce-şi face tot mai mult loc]
reţea, ca şi de buna servire la depozitele cu ridicata e(
ce se asigură, în marea ma — Buna aprovizionare de acest fapt constituie un mo stofă groasă şi catifea, că toate sortimentele. Am făcut aceea că — aşa cum ne spu-ri
joritate a unităţilor de des care dispunem, în general, şi tiv de mîndrie profesională măşi bărbăteşti din tercot, şi facem note de comandă neau toţi cei cu care am
facere. la ora actuală se datoreşte a celor ce muncesc în co paltoane de damă fiindcă la timp, le depunem la timp, stat de vorbă — atunci cînd!
— Părerea organului local oamenilor din reţeaua Haţe merţ. lată ce ne spunea O- astfel de articole nu se aflau mergem la depozite, dar nu soseşte o marfă solicitată;
al puterii de stat — ne spu gului. La noi a devenit o limpia Ciurea, responsabila în depozit. ni se trimit eşalonat. cei ce se nimeresc în ziua
nea tovarăşul Gelu loan practică frecventă ca gestio magazinului de confecţii. Aceeaşi aprovizionare, în Sofica Diacon, responsabi aceea la aprovizionare îşi! ;
Buzdugan, secretarul biroului narii de unităţi să meargă la Alimentarei nr. 51 : Nu iau cantităţi mari, astfel că
executiv al Consiliului popu săptămînal la depozitele cu ne putem piînge de aprovi nu ajunge de obicei acolo
lar orăşenesc — este că a- ridicata şi să-şi procure zionare, avem marfă destu unde e mai mult solicitată.
vem un comerţ bun, bine a- marfa de care au nevoie. a oamenilor .muncii m comerţul socialist lă şi variată. Numai în ce Incercînd o concluzie, s&{
provizionat unde muncesc — Şi atunci merceologii priveşte aprovizionarea cu poate spune că reţeaua co-i
oameni harnici şi conştiin I.C.S.M. Călan ce fac ? unt, aceasta nu se face rit mercială din Haţeg face fa-1
cioşi. Aşa se explică faptul — Se ocupă mai mult — Nu numai eu, ci şi alţi general bună, se poate con mic.. ţă solicitărilor de mărfuri ale>
că, deşi sediul întreprinderii de aprovizionarea Călanului, gestionari procedează astfel: stata şi la celelalte unităţi Aprovizionarea Haţegului popujoţiei datorită muncii:
comerciale se află la Că- dar asta nu are importanţă, cînd văd că un articol e pe care desfac îmbrăcăminte şi mai înregistrează şi alte as conştiincioase a lucrătorilor
Ian, reţeaua noastră de a- pentru că Haţegul îşi rezol cale să se epuizeze, mă urc încălţăminte, ca şi în secto pecte nedorite. Astfel, deşi ei, dar în ce priveşte asigu-i
vă singur problemele. Avem în maşină şi mă duc la de rul alimentar. Iotă două pă indicaţiile prevăd să i se a- rarea cu marfă din une.lej
provizîonare şi servire a
oameni în reţea care, dove pozitele cu ridicata. Ieri, de reri, în legătură cu asigura sigure aprovizionării popu sortimente mai sînt goluri!
populaţiei funcţionează bine, dind foarte multă răspunde pildă, am fost la Deva şi rea cu marfă a acestui din laţiei mijloacele de trans care pot fi umplute, prinfr-o*
dispune de volum de măr re pentru munca lor, fac m-am întors cu un camion urmă domeniu : port necesare, autobaza din mai atentă preocupare pen- ■
furi abundent şi plivers. drumuri în }ară pentru a de marfă. Ana Creibic, de la Alimen localitate nu se conformează
procura marfă. — Aţi adus tot ce-a)i fi tara „Unic" : In momentul de acesteia, gestionarii fiind ne tru aprovizionarea ritmică şi ‘
Iulian Albulescu, coordo
Lcf ora actuală Haţegul dorit ? faţă avem marfă din abun voiţi să umble mult pentru în cantităţile necesare.
natorul comerţului din Ha este bine aprovizionat, chiar — Nu, din păcate. N-om denţă. Dar în ce priveşte a obţine maşini. Ld depozi
ţeg, opinia : mai bine decît Călanul, şi adus pantaloni bărbăteşti din biscuiţii şi dulciurile nu avem tele cu ridicata se aşteaptă TRAIAN BONDOR