Page 70 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 70
*'ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f
COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID
17.00 Telex
(Urmare din pag. 1) cii ideologice, insistînd mai propagandei, capacităţii lor obişnuim să lucreze toate sitatea creşterii oilor, a al buie ajutaţi să se situeze 17,05 Telcşcoală
cu seamă asupra educaţiei de a aborda şi soluţiona organele şi organizaţiile de tor animale, în scopul îm în primele rînduri, trebuie 17,25 Curs dc
ştiinţifice, materialist-dia- problemele. Dispunînd de partid. bunătăţirii aprovizionării învăţaţi să-şi iubească cu
lui lor în muncă, în viaţa iectice, patriotice şi cetăţe oameni bine pregătiţi, ca şi populaţiei. ardoare patria, partidul, 17,45 La volan
pentru ci
social-civică, în toate îm neşti a oamenilor muncii. de un cadru organizatoric Este necesar să acordăm poporul cârc ii creşte şi-i auto
prejurările. Marea majori i>esiaşu‘rîndu-se intr-un corespunzător, trebuie ca o ătferiţîe hiai m are expe în continuare, primul se educă, pe primul bărbat al 18.00 Reportaj )
tate a tovarăşilor care âu spirit de exigenţă comu accentul principal să-l pu rienţei cîştigâte — a spUs cretar s-a referit la nece ţării, secretarul general al tananarivi
luat cuvîntul au siibliniat, nistă, lucrările plenarei nem pe problemele de con în continuare vorbitorul — sitatea de a se acţiona mai partidului, preşedintele Re lc celor o
pe bună dreptate, că învă- s-au constituit într-un ca ţinut, de fond, pe cfele câi'e să ehibZuiifi■ cum s-o gene energic împotriva rămăşi publicii, tovarăşul Nicolao 18,20Mari ansa
dorice
ţumîntul politico-ideologiCj dru propice de generalizare răspund mâi bine nevoilor ralizăm. Să explicăm mai ţelor ideologiei burgheze Ceauşescu. 18,40Publicitate
munca de la om la om, a ceea ce se dovedeşte va practice ale îndeplinirii mult oamenilor importanţa din conştiinţa unor oameni, 18,45Consultaţii
propaganda vizuală şi au loros, eficient, analizînd în sarcinilor în toate dome realizării integrale a tutu a acelora care âr dori să Primul secretar a subli 19,05Film seria
ditivă cu multiplele lor for spirit critic şi autocritic niile. Din acest punct de ror indicatorilor planului, obţină cît mai mult de la niat, de asemenea, cerinţa pil : Sine!
rul. Episot
me de manifestare, iniţia lipsurile şi neajunsurile CC vedere lucrările plenarei mai ales a producţiei fizi societate, dar să ofere cît ca organele şi organizaţiile cetea lui l
tivele muncitoreşti, eărtea mai există în activitatea u- au arătat în mod critic şi ce, a indicatorului de pro mai puţin din capacitatea de partid să acorde o aten 19,30Telejurnal
sociăi-politieă, filmul, tea nor organe şi organizaţii autocritic că îriai avem ducţie netă, a productivi şi posibilităţile lor. în a- ţie mai mare apărării pu 19,50Comentări-
20,00 Ora tinere
trul, brigăzile artistice, sfa de partid îh conducerea multe de făcut înCepînd de tăţii muncii, instituirea u- cest context, vorbitorul a rităţii ideologiei materialist- 20,55Publicitate
tul omeniei, şcoala, ca şi muncii de educaţie socia la comitetul judeţean pînă nui regim sever de econo spus : Avem încă de-a fa dialectice în toate acţiunile 21,00 Teatru set
celelalte forme şi mijloace listă, reliefind în acelaşi lâ organizaţiile de bază, că mii. în acest scop să con ce cu tendinţe de Chiul şi ce se întreprind, Să se cul spre feric
7
centrăm eforturile oameni
Tărchilă
ale muncii de educaţie a- timp modul îh Care tre mai sînt destule neajunsuri, lor pentru întărirea disci trîndăvie, de căpătuială, li tive în conştiinţa oamenilor 21,50Muzică pi
due o contribuţie tot mai buie să se acţioneze îh vii ceea ce a făcut ca nici cei nele cadre au fost sancţio muncii spiritul revoluţio 22,15Telejurnal.
■mare la mobilizarea colec tor pentru ca Oamenii mun lalţi factori să nu lucreze plinei, folosirea utilajelor nate, dar nu peste tot s-au nar, vigilenţa în apărarea
tivelor -de oameni ai mun cii din judeţul n hâtru să pe măsură posibilităţilor. la întreaga capacitate şi tras concluziile necesare. a tot ce a creat poporul
cii pentru înfăptuirea nea înţeleagă pe deplin întrea Sigur, este evident că tot reducerea consumurilor. In Trebuie să întronăm o dis nostru. Se acţionează încă KAPK
bătută a sarcinilor de plan ga politică internă şi ex ce ăm realizat în dezvolta acelaşi timp, să purtăm mai ciplină fermă în toâte u- puţin pentru crearea unei
şi a angajamentelor asu ternă a partidului, îegiie rea economiei judeţului multă grijă faţă de con nităţile, să controlăm cum opinii puternice de masă
mate în întrecerea socia ţării şi să acţioneze eu este si rezultatul muncii diţiile de muncă ale oame se lucrează în fiecare do împotriva huliganismului,
listă, pentru creşterea răs ţoală hotărîrea Şi fermita politice Şi Cultural-eduCa- nilor, să apiCeăm mai a- meniu ; controlul să pre parazitismului şi a altor fe BUCUREŞTI
punderii şi angajării în tea pentru înfăptuirea lor tive, care a adus o contri tent urechea la nevoile lor, vină abaterile de orice na nomene antisociale. Acesta •'c .programul di
Kadiojurrtal;
muncă. neabătută îh toate dome buţie importantă la reali la propunerile lor şi să ac tură. Concomitent cu mun trebuie să rămînă un obi presei; 8,10 Cu
ca de educaţie, prin toate
ţionăm efectiv pentru solu
Plenara a apreciat, de a- niile de activitate. zarea săfeihilbf ce ne stau ţionarea problemelor. formele sale, împotriva u- ectiv important al muncii dillor; 9,00 Buli
educative, pentru apărarea
9.05 Răspundem
semenea, faptul că întrea Plenara a adoptat un în faţă. Avem rezultate bu Mutica politică de masă nora care nu înţeleg să se ordinii noastre sociale, lor; 10,00-Sulei
ga activitate politico-ideo- program de măsuri care ne; în ansamblu, dar sînt ■}/ avut un rol important şi alinieze efortului trebuie să pentru sporirea rolului e- 10.05 Radlomagr
logieă şi eultural-educativă să asigure îmbunătăţirea multe unităţi care nu şi-au îh agricultură. S-a dovedit luăm măsUri foarte severe, dueativ al colectivelor de lor; 10,35 Inter
gărului
romă
este mai ferm concentrată continuă a nivelului, con- . realizat sarcinile şi aceas că acolo unde se depune o juriştii, şi în special cei muncă, aşa cum o cer nor Atlas foldoric;
. asupra problemelor vitale ţinutului Şi eficienţei mun ta nu se poate pune numai muncă asiduă pentru edu din întreprinderi, pot şi mele democraţiei noastre tin do ştiri; 11,
ale dezvoltării şi perfecţio cii politico-idcologice şi cul- pe seama muncii politice, carea oamenilor, pentru or trebuie să desfăşoare o ac socialiste. mieră Radio-TI
letin de ştiri; 1
nării economiei naţionale, dar aceasta trebuie să con moara folclorul
puternic subliniate de ple tural-educative îh judeţul tribuie mai mult la mobili ganizarea muncii, se Obţin tivitate mai eficientă în Avem în judeţ multe for 12,35 Repere ini
prevenirea abaterilor, să se
nostru.
narele C.C. al P.C.R. din zarea colectivelor împotri rezultate bune, cum este simtă răspunzători dacă în maţii cultural-artistice. Ele 13,00 De la 1
Tehnic-dub; 16,
martie, iulie şi noiembrie De asemenea, plenara a va indisciplinei, dezordinii, cazul Asociaţiei economice unităţile în care lucrează trebuie mai mult mobili nai ; 16,25 Cooi
a.c. în rîndul acestora, un adoptat măsuri cu privire risipei şi a altor fenomene intercooperatiste de la O- sh întocmesc acte ilegale, zate la educarea oamenilor nomicc; 16,40 M
loc de seamă îl ocupă înţe la celelalte puncte de pe negative. Se ridică multe răştie. Experienţa acestei se produc delapidări, se a- în spiritul răspunderii pen iară; 17,00 Bule
legerea de către oamenii ordinea de zi. probleme cu privire la în asociaţii, distinsă cu titlul duc daune avutului statu tru îndeplinirea sarcinilor 17.05 Semnificaţi
stantanee solisti
muncii a noului mecanism în încheierea lucrărilor ţelegerea Şi aplicarea nou de „Erou al Muncii Socia lui. Trebuie să se adopte economice şi sociale. Este rele serii; 20,00
liste", trebuie extinsă şi la
economico - financiar, cu plenarei a luat cuvîntul to lui mecanism ecoridmico- bine să păstrăm tradiţiile pentru satul nu
toate implicaţiile sale so- varăşul Teodor lîaş, prim- financiar J organizaţiile de celelalte unităţi. Avem o peste tot o poziţie fermă, culturale şi artistice, să nu ficxcle timpulu
principială, cinstită în apă
denţo sonore; 2:
’cial-economice, desfăşura sCcrclar al Comitetului ju partid, consiliile oamenilor bază materială bună în a- rarea legilor ţării. le denaturăm şi să acţio tr-o oră ; 23,'
rea muncii într-un spirit de deţean de pai'tid. muncii au de rCzblvat pro grieultură, dar trebuie s-o năm, cu mai multă eficien ’78; 24,00 Bulei
'înaltă răspundere, ordine şi Vorbitorul a arătat că bleme tot mai complexe în folosim mai bine, să facem Sînt unele cadre care ţă, şi pe această cale, la 0,05—5,00 Non s
nocturn.
disciplină pentru creşterea sarcinile ce revin din Pro care trebuie să-şi dove educaţia celor care o folo nu-şi îndeplinesc conştiin educarea politică şi patrio
producţiei fizice şi îndepli gramul partidului, din ho- dească competenţa. De toa sesc pentru a obţine rezul cios datoria, dar îşi fac în tică a oamenilor muncii.
tate pe măsura posibilităţi
nirea indicatorului de pro tărîrile Congresului al XI- te acestea, propaganda mod repetat o autocritică "în încheiere, tovarăşul
ducţie neta, care depinde lea şi Conferinţei Naţio- _ hoastră economică trebuie lor pe care le are judeţul. formală, nu ţin seama de Teodor Haş a subliniat ne Id INEIV
în măsură hotărîtoare de nale, din cuvîntările tova să ţină seama, să ajute, să Sîntem îndreptăţiţi să Ce ajutorul ce li se dă. în u- cesitatea ca întreaga mun
reducerea consumurilor de răşului Nicplae Ceauşescu, mobilizeze toţi factorii în rem acest lucru cadrelor nele împrejurări nu st Cri că politico-ideologică şi
materii prime, materiale, organelor şi organizaţiilor asigurarea îndeplinirii în din agricultură, specialişti tică tovarăşii de muncă eultural-educativă să se DEVA : Ecate
roiu (Patria); 1
' combustibili şi energie, re de partid din judeţ în do- bune condiţiuni a planului. lor. Avem un număr cores pentru a nu strica priete concentreze mai pregnant lodii (Arta);
ciclarea materialelor şi e- mdhiul activităţii politico- Bâte de apreciat că în punzător de ingineri şi alte nia. Dar ce fel de priete asupra problemelor produc RA : Al trcil
nergiilor secundare, spori ideoiogice şi culturabedu- munca de propagandă, de cadre. Să vedem în ce mă nie este aceea, cînd nu a- ţiei, ale îndeplinirii sarci (Flacăra); Dc
rea productivităţii muncii, •cative se realizează cu suc sură acestea dau dovadă juţi omul ? Unii tovarăşi nilor de plan pe acest an laltă a oglinzii
rel Viaicu ,(Co:
implicarea mai accentuată ces. întreaga muncă politică educaţie s-a depus un efort de conştiinţă înaintată, în manifestă atitudine de in- şi în perspectivă, pînă Ia PETROŞANI: C
mare, s-au organizat foar
a creaţiei ştiinţifice şi teh a fost subordonată spriji te multe acţiuni în indus ce măsUrâ organizaţiile de gîmfare, de sfidare a aju sfîrşitul cincinalului. Expri- loarea fericiri
nice în promovarea tehno nirii activităţii economice. trie şi agricultură, dar da partid le întăresc răspun torului, de nesocotire a co mînd încrederea că acţio- înainte dc tă-
Cors,
iembric);
lectivului. Asemenea mani
LUPE
logiilor moderne de extrac Apredind nivelul şi conţi că analizăm roadele aces derea pentru introducerea festări au o influenţă deo nînd sub conducerea orga bllca); (Cultul
nelor şi organizaţiilor de
mortal
ţie şi fabricaţie, creşterea nutul muncii polilico-ideo- tora, nu ne putem declara noului în agricultură, a so sebit de negativă asupra partid, toţi factorii educa CAN : Unde ap
indicilor de utilizare a a- logice şi cuItural-educative mulţumiţi ten rezultatele iurilor şi raselor de înaltă colectivului, asupra clima ţionali îşi vor aduce o con şl iarba verde
resc); LONEA ;
din unele unirăţi. De aceea,
gregatelor, maşinilor şi in desfăşurate de organele şi trebuie să chibzuim mai productivitate. Trebuie să tului de muncă şi trebuie tribuţie tot mai eficientă picătura de pi
PETRILA
curmate cu desăvîrşire.
rul);
stalaţiilor, i'educerea efor organizaţiile de partid din mult-în alegerea şi organi întărim, de asemenea, acti Referindu-se la unele la mobilizarea oamenilor în păr şi lacr
tului valutar, creşterea judeţ, primul secretar a zarea acţiunilor, să nu iro vitatea politico-educati vă în probleme ale educaţiei ti muncii în îndeplinirea şi (Muncitoresc);
SA; Cei patru
depăşirea sarcinilor econo-
ponderii şi complexităţii subliniat faptul că aceasta sim timpul cu acţiuni for satele neeooperativ-izate, neretului, vorbitorul a re ■mieo-sociale, vorbitorul a fie (Muncite ree
CÂNI : Ghinion
produselor destinate expor se datorează în bună mă male. Să dispară definitiv unde avem mari posibili liefat necesitatea cultivării urat tuturor noi şi noi suc iembric); BRAJ
tului etc. sură gradului de pregătire asemenea practici ! Să • pre tăţi de dezvoltare a creş mai convingătoare a dra cese în activitatea ce o tace şi nu face
şic);
GURABAI
gostei faţă de muncă, izvo
Plenara a analizat o mul şi competenţă a cadrelor gătim bine, să intuim efec terii animalelor. Să facem rul principal al avuţiei po desfăşoară, precum şi tra rul alb 9 Ata
titudine de laturi ale mun care lucrează în domeniul tul lor şi în acest fel să oamenii să înţeleagă nece porului nostru. Tinerii tre diţionalul „La mulţi ani !“. lui Horamţ', (M
RAŞTIE ; Mai
la Genova (Pat
(Flacăra); GEC
Meciul secolulc
I. CU PRIVIRE LA ACTI PAGANDEI PRIN CON cultură); HA'
VITATEA POLITICO-E- îi) vederea perfecţionării activităţii FERINŢE pcntri mine
BRAZI: Un g
DUCATIVĂ PENTRU 9 Incepind din luna decem vestul sălbatic
Amjnteşte-ţi de
REALIZAREA SARCINI politico-ideoiogice şi cultural-edueative brie a.c. isc va asigura studie şa de cultură);
rea în toate cursurile învăţă-
politico-ideologic
a
LOR ECONOMICE SI A Deva — pentru a aplica iniţia mîntului tovarăşului Nicolae hilot de curse
SIMERIA : Din
expunerii
ANGAJAMENTELOR A- tiva — „Brigada înaltei pro EXTRAS DIN MASURILE ADOPTATE II. CU PRIVIRE LA MUN Ceauşescu la Sesiunea solem (Mureşul); ILL
ductivităţi" la specificul fiecă
SUMATE ÎN ÎNTRECE rei unităţi. DE PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN CA POLITICO-ORGA- nă comună consacrată sărbă seriile III—IV
GHELARI : Vis
toririi a şase decenii de Ia
REA SOCIALISTĂ — Comitetele municipale, oră DE PARTID, DIN 20 DECEMBRIE 1978 NIZATORICĂ PENTRU făurirea statului naţional uni te, seriile I-I
şeneşti şi comunale vor asigu CREŞTEREA ROLULUI tar român. rcsc).
ra ca pînă la 15 februarie 1979
9 Pînă la data de 20 mai
In industrie, construcţii, să se revadă întreaga propa gentă a manifestărilor de in • Pînă la 30 ianuarie 1979 EDUCATIV AL VIEŢII 1979, pe baza unor studii şi
disciplină, de încălcare a nor
transporturi, comerţ şi gandă vizuală şi să se refacă melor eticii şi echităţii socia se va examina la nivelul fie INTERNE DE PARTID dezbateri ce vor avea loc in
cărei unităţi economice stadiul
în spiritul sarcinilor de plan
fiecare municipiu, oraş şi co
cooperaţie pe 1979 şi al angajamentelor liste ; desfăşurării activităţii de per • Comitetele judeţean, mu mună, se va organiza la nive Vremi
luate in întrecerea socialistă. — munca- politică de masă fecţionare a cunoştinţelor pro nicipale, orăşeneşti şi comuna lul judeţului consfătuirea : „E-
Pînă la data de 15 ianuarie va Ii axată in fiecare unitate fesionale şi se vor stabili mă
• Comitetele judeţean, mu pe realizarea acestor sarcini. surile ce se impun pentru noul le de partid vor acorda o per ficicnţa invăţămîntului poli
nicipale, orăşeneşti şi comuna 1979, in unităţile economice Panourile, graficele, chemările an. In unităţile miniere se va manentă grijă conţinutului po- tico-ideologic şi propuneri pen Timpul prob;
le de partid vor asigura ca unde nu sînt vitrine ale cali vor oglindi principalele căi do continua acţiunea do policalifi Iitico-cducativ şi desfăşurării tru îmbunătăţirea actualului ziua dc 21 decer
tăţii, acestea vor fi confecţio
întreaga muncă politico-educa- nate, iar exponatele prezentate acţiune pentru îndeplinirea in care asigurîndu-se pe această adunărilor generale ale orga sistem al învâţămintului poli mea continuă s
tivă să se desfăşoare în fieca să reflecte activitatea desfăşu dicatorilor de calitate, de pro cale necesarul de cadre la nizaţiilor de partid. Membrii tico-ideologic". zească uşor şi \
re unitate pe problematica con rată pentru îmbunătăţirea cali ductivitatea muncii, folosirea meseriile de bază. comitetelor de partid vor par 9 Pe baza experienţei do- neral umedă,
cretă a îndeplinirii prevederi tăţii produselor şi a parame maşinilor şi utilajelor, întări ticipa la adunările generale alo bîndite, secţia propagandă a mult acoperit,
lor planului de stat şi angaja trilor telinieo-fuhcţionali. In rea ordinii şi disciplinei. In agricultură Organizaţiilor de bază de caro Comitetului judeţean de partid precipitaţii mai
mentelor pe 1979 şi 1980, creş întreprinderile miniere din Va răspund,’ informind operativ or va asigura extinderea organi formă de ploaie
terii eficienţei economice, a 9 Comitetele judeţean, muni • Organele şl organizaţiile ganul din care fac parte de zării informării politice a oa sufla slab la n
rentabilităţii şi sporirii, pe a- lea Jiului, Teliuc, Ghclari, Ţe- cipale şi orăşeneşti do partid de partid vor acorda o perma spre modul în care s-au dis menilor muncii, îndeosebi a ti sectorul estic,
bea se va organiza „vitrina ca
ceastă bază, a producţiei nete, lităţii" in sălile de apel. vor sprijini comitetele de nentă grijă generalizării şi spo cutat şi soluţionat problemele neretului, pe bază de între rile minime vor
In lumina sarciniior ce izvo partid şi birourile organizaţi ririi eficienţei iniţiativei „Bri supuse analizei. bări şi răspunsuri, precum şi între minus 3
răsc din documentele plena O Comitetele municipale, oră ilor de bază, consiliile oame gada agricolă (ferma) de pro • Se va asigura ca fiecare a acţiunii intitulate : „Audien iar cele maximi
relor C.C. al P.C.R. din mar şeneşti şi comunale de partid nilor muncii din întreprinderi ducţie şi educaţie socialistă". membru de partid să raporte ţa colectivă" care s-a dovedit 8 grade. In curs
In trimestrul I 1979 se va or
tie, iulie şi noiembrie 1978. vor situa în centrul atenţiei a- le industriale şi de construcţii ganiza la C.A.P. Rapoltu Mare ze, cel puţin o dată pc an, a- utilă şi eficientă în informarea al dimineţii Io-
pentru a prelua sub îndruma
Activitatea politică va avea ca plicarca sarcinilor ce izvorăsc supra modului în care îşi în politică a oamenilor muncii semnala ceaţă ţ
principal ţel mobilizarea tutu din cuvinlarca tovarăşului rea directă acele secţii, sectoa un schimb de experienţă înso deplineşte sarcinile, se pregă din diferite domenii. lei.
ror oamenilor muncii la spo Nicolae Ceauşescu la Consfă re, formaţii de lucru care in ţit de aplicaţii practice pe a- teşte din punct de vedere po Timpul proba
rirea productivităţii muncii, fo tuirea de la C.C. al P.C.R. din 1978 nu şi-au realizat în între ceastă temă. litic şi profesional, se achită zilele de 22 şi 23
losirea ia maximum a timpu septembrie 1977 şi a holârlrii gime sarcinile de plan. Se va • Comitetele comunale dc dc îndatoririle ce-i revin. IV. CU PRIVIRE LA ÎM Vremea se men
lui de lucru, ridicarea gradu Plenarei Comitetului judeţean acţiona cu mai multă consec partid vor acorda o atenţie 9 Pentru membrii de partid BUNĂTĂŢIREA MUNCII neral umedă, ct
lui de utilizare a maşinilor şi de partid din 2 octombrie a.c. venţă pentru întărirea răspun deosebită bunei organizări şi nou primiţi se va organiza pe ros. Vor cădea
-Utilajelor, economisirea ma privind creşterea responsabili derii tuturor cadrelor tehnico- desfăşurări a activităţii co riodic audierea unor expuneri, POLITICO-EDUCATI VE atit sub formă
teriilor prime şi a materiale tăţii comuniştilor, a cadrelor şi ingincreşti în conducerea acti lectivelor „Sfatul omeniei" con studierea Statutului partidului, cît şi lapoviţă !
lor, ^ndeosebi a energici elec colectivelor de muncă în în vităţii, crearea condiţiilor pen stituite pe lingă fiecare con a Codului principiilor şi nor SI CULTURAL-ARTISTI Izolat polei.
trice şi a combustibilului, re deplinirea obligaţiilor ce le tru îndeplinirea ritmică şi in siliu popular sau in cadrul u- melor muncii şi vieţii comu CE DE MASĂ
introducerea în circuitul pro revin. In acest-scop-Sc va avea tegrală a planului producţiei nităţilor. Acestea au obligaţia niştilor, ale eticii şi echităţii
ductiv a resurselor secundare, în mod deosebit în vedere ; nete şi fizice. de a discuta operativ pe toţi 9 Se va asigura o mai bună
îmbunătăţirea calităţii, reali — analiza Ia faţa locului — • Pentru realizarea planului aceia care nesocotesc îndepli socialiste, a unor documente cunoaştere şi extindere a ini
zarea în cele mai bune condi în secţii, sectoare, şantiere şi de investiţii, încă din primele nirea obligaţiilor ce le au ca dc partid, cuvintări ale tova ţiativelor „Dirigenţia muncito
ţiuni a sarcinilor de export. formaţii de lucru — a cauze zile ale anului 1979 muncă po cetăţeni ai comunei. răşului Nicolae Ceauşescu. rească", „Do vorbă cu conşti
— In primul trimestru al a- lor care determină deficienţe, litică de masă va fi orientată • In fiecaro localitate din inţa", „Brigada socialistă do Rezultatele tr.
aîului 1979 se vor organiza în refuzuri de Calitate, încălcări cu prioritate spre populariza mediul rural se va revedea pî III. CU PRIVIRE LA ÎM bună servire" şi altele caro vi 20 decembrie 19'
fiecaro întreprindere minieră ale tehnologiilor de fabricaţie, rea operativă a sarcinilor ce le nă la 15 februarie 1979 propa zează realizarea unui compor Exlr. I : 40,
din Valea Jiului schimburi de opriri accidentale etc. ; au de îndeplinit formaţiile do ganda vizuală şi se va comple BUNĂTĂŢIREA CONŢI tament moral sănătos, in con 41, 29 ;
experienţă pe tema : „Brigada — examinarea operativă a luerti, Ioturile şi şantierele. La ta cu sarcinile pe 1979. La toate cordanţă cu principiile socialis Extr. a Il-a : 4
înaltei productivităţi". Secţia aspectelor privind folosirea punctelo do lucru se vor asi gazetele de perete sc va ge NUTULUI ÎNVĂTĂMÎN- te do muncă şi do Viaţă. 38, 7.
propagandă a Comitetului ju fondurilor de producţie, de in gura panouri în care să se neraliza rubrica „Faptul zilei" TULUI POLITICO-IDEO- 9 Sub conducerea organelor Fond total de
înscrie termenul de punere în
deţean de partid va sprijini vestiţii, lichidarea oricăror for funcţiune şi maistrul răspun în cadrul căreia se vor re LOGIC, AL INFORMĂ de partid, consiliile de cduca- 359 552 lei, din <
liefa operativ aspecte concrete
comitetele do partid de la I.M. me do risipă ; zător de respectarea întocmai legate de munca şi viaţa oa la categoria I: 2
punedoara, I.M. Barza, E.M, rt discutarea operativă, exi-. a tehnologiilor de lucru, menilor. RII POLITICE SI AL PRO [Continuare în pag. a 4-a)