Page 73 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 73
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXX
VINERI,
22 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
LUCRĂRILE SESIUNII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU l-A FOST
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ÎNMÎNAT PREMIUL „SIMBA" PENTRU PACE
PE ANUL 1078
Joi dimineaţa, au fost şteşti, reprezentanţi ai oa putere de lege, emise de
reluate în plen lucrările menilor muncii, personali Consiliul de Stat.
Sesiunii a VIII-a a celei tăţi ale vieţii ştiinţifice, La primul punct de pe Joi la amiază, la Palatul rii unei largi colaborări şi dare a Premiului ,(Simba -,
1
de-a şaptea legislaturi a culturale şi artistice, zia ordinea de zi a fost vali Marii Adunări Naţionale, înţelegeri pe continentul ^ Michele Achilli, deputat,
Marii Adunări Naţionale. rişti români Şi corespon dată alegerea ca deputat s-a desfăşurat ceremonia în- african, înfăptuirii aspira membru al Direcţiunii
Ora 10,00. In aplauzele denţi ai presei străine. în circumscripţia electora mînării tovarăşului Nicolae ţiilor de progres şi prospe Partidului Socialist Italian,
puternice ale deputaţilor şi Au fost prezenţi şefi de la nr. 8 Gherla, judeţul Ceauşescu, secretar general ritate ale popoarelor din preşedintele Grupului par
invitaţilor sosesc în roton misiuni diplomatice acre Cluj, a tovarăşului Iosif al Partidului Comunist Ro- această zonă a lumii. In- lamentar de prietenie Ita
da Marii Adunări Naţio ditaţi la Bucureşti, precum Kovacs. Deputatul a depus, măn, preşedintele Republi mînarea acestei înalte dis lia—România, preşedintele
nale tovarăşul Nicolae şi un grup de parlamentari apoi, jurămîntul de credin cii Socialiste România, a tincţii este, totodată, o Forumului italian pentru
Ccauşescu, ceilalţi tovarăşi şi publicişti italieni care ţă şi devotament faţă • de 'Premiului „Simba" pentru mărturie grăitoare a imen securitate şi cooperare în
din conducerea de partid se află în ţara noastră. Republica Socialistă Româ pace pe anul 1978. sului prestigiu, a preţuirii Europa şi în Mediterana,
şi de stat. Lucrările sesiunii au fost nia. Instituit în anul 1976 de şi profundei consideraţii de Alfonso Tanga, senator,
împreună cu secretarul deschise de tovarăşul Ni In continuare, tovarăşa conducerea publicaţiei ita care se bucură pe toate membru al Consiliului Na
general al partidului, în lo colae Giosan, preşedintele Suznna Gâdea, ministrul liene „II Corriere Africa- meridianele personalita ţional al Partidului Demo
jile oficiale au luat loc to Marii Adunări Naţionale. educaţiei şi învăţămîntului, no“, împreună cu lin grup tea tovarăşului Nicblae crat Creştin, preşedintele
varăşi Elena Ceauşescu, Pe ordinea de zi a actua a prezentat, din însărcina de oameni politici de pres Ceauşescu, de luptător' neo Comisiei pentru probleme
tovarăşii Iosif Banc, Emil lei şedinţe, adoptată în u- rea Consiliului do Miniştri, tigiu din Italia, senatori, bosit pentru edificarea li le de transport şi teleco
Bobu, Cornel Burtică, Vir- nanimitate de deputaţi, sînt expunerea la proiectul Le deputaţi, reprezentanţi ai nei noi ordini economice municaţii a Senatului, Ste-
gil Cazacu, Gheorghe Cioa înscrise următoarele punc gii învăţămîntului, iar to vieţii cultural-artisticc, Pre internaţionale, a unei lumi iano Vetrano, - membru al
ră, Cina Ciobanu, Constan te : varăşul Radu Voinea, pre miul „Simba" so acordă u- mai bune şi mai drepte pe Partidului Comunist Ita
tin Dăscălescu, Ion Dincă, 1. Validarea alegerii unui şedintele Comisiei pentru nor personalităţi de seamă planeta noastră, o lume fă lian, secretar general al
Emil Drugăncscu, Janos deputat în Marea Adunare învăţământ, ştiinţă şi cultu care au contribuit prin ac ră arme şi războaie,. în ca Asociaţiei de prietenie Ita
Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Naţională şi depunerea ju- ră, a expus Raportul comi tivitatea lor deosebită la re popoarele să poată trăi lia — România, Natalia
Lupu, Paul Niculescu, rămîntului de credinţă şi siilor permanente ale dezvoltarea Africii în do în pace şi libertate, deplin Acone, director adjunct al
Gheorghe Oprea, Gheorghe devotament faţă de Repu M.A.N., care au examinat meniile politic, economic, stăpîne pe destinele lor, revistei, militantă pe tărîm
Pană, Ion Păţan, Dumitru blica Socialistă România ; şi avizat proiectul de lege. cultural şi ştiinţific, pentru pe dreptul de a-şi construi
Popescu, Gheorghe Rădu- 2. Proiectul Legii învăţă- La dezbaterea generală a merite deosebite în lupta o viaţă demnă şi prosperă. social.
lescu, Virgil Trofin, Iosif mîntului ; proiectului Legii învăţă pentru pace, pentru dezar La ceremonie au luat A fost de faţă Mario
Uglar, Ilie Vcrdeţ, Ştefan 3. Proiectul de Lege pri mîntului, au luat cuvîntul mare, pentru eliberare na parte tovarăşa Elena Bolasco, ambasadorul Ita
Voi tec. vind formarea, planifica deputaţii: Ion Iliescu, Ioan ţională. liei la Bucureşti.
rea, destinaţia şi vărsarea Anton, Elena Băviţă, Gheor Ceauşescp, alţi tovarăşi din
în 'sală se aflau, de ase beneficiilor ; Decernarea în acest an a 'conducerea de partid şi de In deschiderea ceremo
menea, membri supleanţi ghe Stoica, Dionisie Balint, prestigiosului premiu tova stat, precum şi membri ai niei, tovarăşul Nicolae
4. Proiectul Codului va
ai Comitetului Politic Exe mal ; Maria Uţă, Eduard Eisen- răşului Nicolae Ceauşescu, Biroului şi ai Secretariatu Giosan, preşedintele Marii
cutiv al C.C. al P.C.R., se burger, Ştefan Pascu, Iu- care s-a făcut, în urma u- lui Marii Adunări Naţio Adunări Naţionale, a pre
cretari ai C.C. al P.C.R., 5. Proiectele de legi pen nei largi consultări a unor nale, deputaţi. zentat tovarăşului Nicolae
membri ai Consiliului de tru aprobarea decretelor cu (Continuare în pag. a 4-a] personalităţi de seamă ale Au fost prezenţi membrii Ceauşescu pe membrii de
Stat. vieţii politice şi parlamen delegaţiei Comitetului „Sim- legaţiei învestiţi de Comi
La lucrările înaltului for ÎN INTERIORUL ZIARULUI : tare italiene, constituie încă ba“, sosită în Capitală pen tetul Premiului „Simba"
legislativ al ţării iau par o recunoaştere a activităţii tru a înmîna şefului stilu cu înalta misiune de a în
te, în calitate de invitaţi, • O măsură ce dovedeşte grijă egală fa(ă de toţi ce neobosite a şefului statului lui român înalta distincţie : mîna preşedintelui Repu
membri ai C.C. al P.C.R., tăţenii ţării român închinată cauzei pă Antonio Acone, directorul blicii Socialiste România
ai guvernului, conducători • EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR: In trei ani, pro cii, destinderii, cooperării .revistei „11 Corriere Afri prestigiosul premiu.
de instituţii centrale, or ducţia de lapte marfă a fost dublată şi securităţii în Europa şi cane", preşedintele Juriu
ganizaţii de masă şi ob în întreaga lume, promovă lui internaţional de acor (Continuare în pag. a 4-a)
Tezaurele de argint dacice
Dintre diversele categorii de podoabă, corporale sau
de obiecte arheologice des vestimentare (irbute, brăţări,
coperite In decursul anilor coliere, inele, lanţuri), cit
pe cuprinsul ţării noastre, şi vase de 'argint. Frecven
grupul ce a stîrnit cele mai ţa acestora este sporită
multe discuţii, de multe ori tocmai in zonele in care se
controversate, este acela al constată arheologic o in
bijuteriilor dacice din ar tensă locuire in epoca da
gint şi argint aurii. Realiza cică.
te printr-o remarcabilă mă Cuprinsul judeţului Hune
iestrie, ce depăşeşte limita doara s-a dovedit a fi o TIPOGRAFIA DEVA. Aspect din sala maşinilor de tipar. Fote : VIRGIL ONOIU
dintre meserie şi artă, pie zonă in care şi-au făcut a-
sele ornamentale din argint pariţia numeroase tezaure
dacice reprezintă un mijloc şi piese ornamentale din ar
care ne conduce spre dez gint ale băştinaşilor daci. Beneficiile - stimulent puternic al eficienţei muncii,
văluirea tainelpr unui filon Este suficient a aminti aici
de nepieritoare valori artis tezaurele şi piesele de ar-
tice făurite de geniul crea zint de la Cerbâi, Casteşti, ai cointeresării la o activitate deosebită
tor ai strămoşilor noştri. Hunedoara, Nădăştie, O-
Cu Onestitate, dar cu un răştie, Orăştioara de Sus, După cum este bine financiar mai bun au o eficienţă^ — beneficiul. De lă în ansamblul ei, reali
deosebit respect pentru a- Petreni, Sărăcsău, Vaidei, cunoscut, Plenara C.C. al importanţă deosebită... -ho- finit ca rezultat al în zează si face să funcţione
devărul istoric, cel care a ca argumentaţie a impor P.C.R. din 22-23 martie a.c. tărîrile adoptate de plena tregii activităţi beneficiul ze principiile autoconduce-
fost eminentul arheolog şi tanţei acestei zone in eve a adoptat importante mă ră au în primul rând scopul dă o dimensiune calitativă rii şl autogestiunii, stimu
istoric Vasiie Pârvan, folo nimentele desfăşurate în ur suri menite să asigure de a pune în concordanţă producţiei materiale, aceea lează cointeresarea şi efir
sind o argumentaţie de na mă cu peste două milenii. progresul multilateral al cadrul organizatoric de a rentabilităţii, ldeea ma cieriţa. Astfel, î’ntr-o ordi
tură arheologică şi istorică, Primele informaţii privind României socialiste, înfăp mocratic cu mecanismul e- joră rezultată din lege este ne firească de prioritate —
a demonstrat faptul că te obiectele dacice de podoa tuirea în ritm susţinut a conomieo-financiar, astfel că fiecare unitate trebuie în care interesele generale
zaurele şi obiectele desco bă realizate din metal pre Programului partidului,' a ale societăţii trebuie să
perite izolat, confecţionate ţios le găsim in paginile •obiectivelor însufleţitoare primeze — beneficiile au
din argint „sînt produsul u- scrierilor istoricilor antici. stabilite de Congresul al .NOUL MBCANISM aCONOMlCO riNANGiAR următoarea destinaţie : res
nei arte caracteristice daci Începutul l-a făcut Criton, Xl-lea şi Conferinţa Na tituirea fondurilor primite
ce". Descoperirile şi cerce medicul ce l-a însoţit pe ţională ale P.C.R. Aplica • aplicat' fer,m • corect • eficienţi de la societate pentru fi
tările ulterioare au avut da Traian în cele două campa rea lor în Viaţa economică nanţarea investiţiilor — o
rul de a confirma adevă nii militare întreprinse la şi Socială a- ţării va marca ca metodele de planificare să-şi acopere din venituri cotă până la 10 la sută ;
rul concluziilor formulate de Dunărea de Jos, care de o nouă etapă' în sporirea şi conducere să deschidă le proprii cheltuielile de constituirea fondurilor ne
marele învăţat român. scrie fapte văzute şi eveni funcţionalităţii pîrghiilor drum larg manifestării ne producţie şi alte obligaţii şi cesare dezvoltării economi
Cele 122 de tezaure de mente trăite in cursul răz politice, economice şi so îngrădite, active, a tuturor să contribuie nemijlocit' la ce a întreprinderii şi a
obiecte de argint cunoscu boaielor cu dacii intr-o lu ciale, de întărire a orîn- organelor colective pe care dezvoltarea întregii socie fondului mijloacelor cir
te in prezent, ce reprezintă crare ce, din nefericire, s-a duiriî noastre socialiste. le-am creat, a iniţiativei tăţi, cit şi la dezvoltarea culante — în limita pla
un bogat repertoriu, in con pierdut. Totuşi, in succinte în cuvîntarea la ple maselor de oameni ai sa proprie. nului, a fondurilor pentru
tinuă sporire numerică, nu le fragmente din opera lui nară, tovarăşul Nicolae muncii". In acest context, Simpla enumerare a a- construcţia de locuinţe şi
pot ilustra altceva decît ori Ceauşescu, secretarul gene Legea beneficiilor Va sta cestor destinaţii de repar Ec. STOICA STAN
ginea locală a acestor te Prof. IOAN ANDRIŢOIU ral al partidului, sublinia : tua aceste cerinţe sta tizare a beneficiilor arată contabil şef
zaure care înglobează circa Muzeul judeţean Deva „Măsurile de perfecţionare bilind cadrul general de în modul. cel mai convin Ia întreprinderea minieră
1 500 de obiecte de cele a conducerii economico-fi- planificare, constituire şi gător legătura organică Hunedoara
mai felurite tipuri, atit piese (Continuare în pag. a 3-a) nanciare, de realizare a u- repartizare a celui mai dintre economia fiecărei u-
nui mecanism economico- important indicator de nităţi şi economia naţiona (Continuare în pag a 2-a)
