Page 74 - Drumul_socialismului_1978_12

Fag. 8 mtVMVh SOCIALISMtîLlîl NE. 6î

Propaganda vizuală — sprijin concret Beneficiile — stimulent
Minerul de puternic al eficienţei muncii, ai ŢEIEI
al activităţii productive
la investiţii cointeresării 1«,C0 Teloclnctr
9,00 Teleşcoali
— Preocuparea principa­ aici. Se ţine o evidenţă partid. După cum ni şc re­ II privesc minerului „Mari io
(js.pl* fra(
te a ■ colectivului nostru exactă şi publică a rebutu­ lata, motivul principal pen­ La»zla Alexandru fruntea (Urmoro din pag. 1) De aceea, din volumul e- ducţic «
Italiene
este realizarea ritmică a rilor pe schimburi şi chiar tru care gazeta n-a fost înaltă, cu păr Împuţinat conomiilor suplimentare ce 11, W Corespoitf
deasupra d. Cu puţin timp
sarcinilor de plan, dar nu pe oameni. Astfel putem realizată ar fi acela că încă Înainte trecuse directorul pentru alte investiţii cu se vor obţine în anul viitor transmit..,
oricum, ci în condiţiile li­ spune Că „Vitrina calităţii" nu s-a găsit locul adecvat minei, aşa, ca să-i ureze caracter social, pentru ac­ . în cadrul unităţii noastre, 11.55 Telex
nei eîicienţe economice spo­ este într-adevăr o tribună al amplasării ei (? 1 ?). noroc bun şi încă. stăruie ţiuni sociale, a fondului de mai mult de 77 la sută (res­ 12,05 Includere!
lui.-
imaginea
feţei
destinse,
rite şi la parametri cali- activă a luptei pentru cali­ ” Activitatea punctului de năpădită de un ris molip­ participare a oamenilor pectiv peste 6 200 000 lei) 17.00 TelcX
itativi superiori — sublinia tate şi are o influenţă po­ informare şi documentare sitor, a celui pe care-1 am muncii Ia beneficii; vărsă- se vor realiza pe baza ri­ 17,03 Emisiune
tovarăşa Floarea Szekely, zitivă în rîndul ţesătoare­ nu este dintre cele mai bu­ Ungă mine. La un moment minte la buget.. In sfe­ dicării productivităţii mun­ mană
secretarul comitetului' de lor. ne. Încăperea în care va dat directorul s-a oprit : ra repartizării beneficiilor, cii, prin aplicarea în pro­ 19.00 Rezultatei
„Ortace, trebuie să-ţi mul-
ipartid de la Ţesătoria de Subliniem, de asemenea, funcţiona punctul există, pmiesc. 'pi-al Îndeplinit sar­ legiuitorul are în vedere vi­ ducţie a unor -măsuri teh- ÎS,OS Invăţimtij
tmătase Deva. Este deci fi­ preocuparea pentru expli­ s-a adus mobilier, o serie cinile cincinalului la zi, şi nele situaţii de excepţie, mico-organizătorice cu efi­ 18,20 lOCIl de m
resc ca întreaga noastră carea în detalii a noului de broşuri şi documente, al un plus (le (01 m! de reglement)nd într-o Ordine cienţă ridicată. Cîteva din­ 19,30 Telejurnal
activitate de propagandă mecanism economico-finan- exiştă şi o aşa-zisă colec­ galerii. Al ortaci buni, socială repartizarea. In ca­ tre acestea sînt edifica­ 19,50 „Dcmoeraj
harnici, au cui semăna".
in acţiunt
să fie concentrată în a- ciar. ţie de ziare şi reviste, dar, zul unităţilor la care bene­ toare : predarea-preluarea 20,15 Film arttf
eeastă direcţie. Rezultatele După cum ne relata to­ după felul în care se pre­ ficiile planificate nu sînt schimbului de lucru a per­ nele din I
(faune pe care le-am obţinut varăşa Lucreţia Gorea, se­ zenta în ziua vizitei noas­ bîoc-notes în măsură să acopere in­ sonalului din subteran în miori po
£tit acest an se datoresc, în cretar adjunct cu propa­ tre, putem afirma că, de tegral destinaţiile prevăzu­ abataje va aduce o creş­ «lueţie a.
japoneze;
mare măsură, faptului că ganda al comitetului de fapt, punctul de documen­ te, constituirea fondului tere a productivităţii fizice ; romanului
am reuşit să ridicăm acti-- partid, imediat după Plena­ tare nu funcţionează şi că, Minerul Laszlo Alexandru pentru acţiuni sociale trece de 6,5—7 la sută, ca ur­ vssunuri
«etatea politică de masă la pînă acum, nu reprezintă munceşte de etnd a venit ■ de pe locul cinci al ordinii mare a economiilor de •I laureat iii
aici, la Paroşcni, la ace­
Nobel pe»
8bi nivel superior celui din ra C.C. al P.C.R. din mar­ un sprijin eficient pentru laşi sector : investiţii. „Ciad de prioritate pe locul doi, timp realizate ; extinderea ră in 19SI
anii trecuţi. Am căutat să tie 1978 au fost explicate cei care urmează diferite­ să mă hotărăsc să mă fac iar constituirea fondului de metodelor de exploatare 21,10 Mi-e ţara
miner, mulţi ziceau că e
folosim cele mai eficiente le forme ale învăţămîntu- greu. Bar tot tun coborît participare a oamenilor combinate — camere, plus Program -
mijloace şi metode de in­ lui politico-ideologic. Cum, m adine. Am fost dat la muncii la beneficii — de stîlpi şi subetaje la orizon­ patriotice ■
fluenţare a conştiinţei oa­ după ştiinţa noastră, numă­ pregătiri. Aid, La ort, cind pe locul şase pe lo­ turile XII—XV de la Ex­ 21.55 Meridiane
menilor muncii, ne-am La Ţesătoria rul celor care solicită ser­ vedeam sclipind o piatră o cul trei. Plasarea aces­ ploatarea minieră Ghelari 2Î,1S Telejurnal.
luam In mină, o pipăiam şi
propus — şi cred că am şi viciile punctului de inîori numai după aia o puneam tor două destinaţii în — va conduce la o econo­
reuşit acest lucru — ca mare-documentare este des­ Jos. Aşa, din curiozitate". treptele de sus ale reparti­ mie relativă de personal
Sînt mai bine de 20 de ani
activitatea de propagandă de mătase Deva tul de mare, considerăm că de cînd Laszlo Alexandru zării beneficiilor demon­ de 40 lucrători; - îmbunătă­ RADK
să devină o permanenţă a organul de partid de la a făcut şcoala do miner — strează încă o dată grija ţirea transportului pe ver­
muncii comitetului nostru ţesătorie trebuie să ia mă­ Ieşind primul pe promoţie. deosebită ce se acordă de ticală, prin introducerea
de partid, a tuturor comu­ — Minezi mai buni ca la către partidul nostru ne­ „Skyp“-ului la puţul nr. 3, BUCUREŞTI
niştilor. la staţia de radioamplifi­ suri energice pentru intra­ noi la Paroşcni mai rar ! voilor sociale imediate ale Ghelari, se va solda cu o dioprogramttl di
Fazekaş,
Gheza
Framcîsc
care, în adunările generale rea rapidă în funcţie a a- creştere a productivităţii Radiojurnal; *,
Pornind de la cele afir­ ale oamenilor muncii, la Coloman, Mihai Ageston, oamenilor muncii, cît şi presei; 8,10 Cu
mate de secretarul comi­ gazetele de perete, cerin­ eestuia. Ion Istrato, Andrei Sân­ stimulării materiale supli­ cu 1,8 tone/post. diilor; 9,00 Boit
ilor ! De-ar fl toţi ca ci î
tetului de partid şi din ţele noului mecanism eco- Din cele constatate se Da’ mai e cîte unul de mentare pentru efortul de­ La sporirea volumului 9.05 Răspundem
lor; 10,00 Bulei
dorinţa de a populariza ex­ nomico-financiar şi ele­ poate concluziona că la nu-şi află locul. H întreb : pus. beneficiilor, împreună cu 10.05 Atlas folc
perienţa pozitivă de aici, mentele lui componente. «No, păi de ce vrei să pleci, întăresc această idee cu creşterea productivităţii Sănătatea; 10,41
omule ? De ce nu-ţi place
am mers să vedem „pe viu“ Dealtfel, în majoritatea Ţesătoria de mătase Deva munca Mă doare că-s situaţia întreprinderii mi­ muncii, vor contribui sub­ 11.00 Buletin di
stanţial şi acţiunile de e-
Avanpremierei
cum se desfăşoară munca secţiilor de producţie au propaganda vizuală este aşa î Da’ sînt şi din cel pe niere Hunedoara, care, prin conomisire a energiei elec­ 12.00 Buletin di
care unii şefi de schimb Si
de propagandă la ţesătoria fost afişate planşe care a- canalizată în direcţia şi în reped. Pe aceşti şefi de bugetul de venituri şi trice, a combustibililor şi Din comoara
de mătase, cum reflectă ea rată, pe înţelesul oameni­ sprijinul realizării sarcini­ schimb caro Si reped pe ti­ cheltuieli, şi-a repartizat a celorlalte materiale ce nostru; 12,35 K
pretative; 13,00
preocupările colectivului. lor, ce înseamnă producţia lor do producţie, al ridică­ neri îi iau la rost : „Bine, beneficiile pe anul 1979 în se consumă în procesul de 1; 15,00 Studen
Nu ne-am propus să redăm netă, cum se face partici­ omule, tu cind ai venit la următoarea ordine : 33,68 la producţie, raţionalizarea şi Radiojurnal; îx;
Paroşcni ai ştiut de toa­
toate aspectele activităţii parea oamenilor muncii la rii continue a calităţii ţesă­ te ?... Păi atunci sută la constituirea fondu­ mai buna gospodărire a lor tiato economice
de baladă; 17JW
desfăşurate de comitetul beneficii etc. Tot pe linia turilor, ea fiind expresia Şi minerul şef de briga­ lui pentru acţiuni sociale, urmînd să aducă economii Ştiri; 17,05 Soli
de partid al întreprinderii aspectelor pozitive subli­ principalelor preocupări ale dă Laszlo Alexandru pro­ 38,40 la sută pentru con­ de peste 1 888 000 lei. Nu­ zică populară;
nunţă încruntat aecste cu­
în domeniul propagandei, niem faptul că în secţii sînt vinte, fierbe înăuntru şi stituirea fondului de par­ mai la combustibil gazos, patrie; 10,00
ci ne-am oprit asupra cîtor- expuse chemări referitoare colectivului în etapa actua­ îmi place indignarea lui. ticipare a oamenilor mun­ spre exemplu, prin genera­ 20.00 Gala forma
neşti de Jazz; 2i
va laturi ale acesteia, în la reducerea consumurilor lă. D. DEM IONASCU cii la beneficii, 27,92 la su­ lizarea arzătoarelor cen­ tr-o oră; 23,00-
speţă la propaganda audio­ de materie primă, mate­ M1RCEA LEPĂDATU tă pentru constituirea fon­ trale se va reduce consu­ stop muzical no
TIMIŞOARA:
vizuală şi îa activitatea riale şi energie, la întări­ dului mijloacelor circulan­ mul cu peste 5 milioane litatea radio ; :
punctului de informare şi rea disciplinei, la grija te. Faptul că peste -62 la aia azi ; Mips
documentare. sută din cheltuielile so­ m.c. — ceea ce reprezintă anului 1978 ; 1
pentru calitate. Aceste che­ peste 1 milion lei. fermecate — ea:
Deşi în ultimul timp ni­ mări nu sînt abstracte, ciale ale unităţii (care re- • Iată, dar, cum proiectul folclor ; 18,40 M<
velul calităţii producţiei a desprinse de viaţă, dimpo­ prezintă în esenţă condiţii Legii privind formarea, larc de po Val
crescut, totuşi ridicarea trivă sînt foarte sugestive mai bune pentru copiii mi-, planificarea, destinaţia şi lui ; 19,00 Rcv
social-politică ;
calităţii ţesăturilor rămîne şi practice, bazîndu-se pe nerilor îngrijiţi în creşe şi vărsarea beneficiilor, supus blica do vise. r
problema numărul unu la aspecte concrete din între­ grădiniţe, condiţii mai bu­ azi discuţiilor generale în cîntccc ; 19,30^-î
ţesătoria deveană. Ce se prindere. ne de masă la cantine) se Marea Adunare Naţională, muzicală.
întreprinde în acest sens? Cele patru gazete de pe­ acoperă din beneficii, obli­ creează cadrul juridic per­
Notăn. in primul rînd „Vi- rete din secţii desfăşoară gă pe ■ oamenii muncii din fecţionat şi unitar, pe te­
trînf. calităţii". La aceasta, o activitate bogată. Ele unitatea noastră, benefi­ meiul căruia oamenii mun­ illiwEiyi
pe lingă faptul că apar conţin articole, caricaturi, ciari nemijlociţi ai aces­ cii, conducerile unităţilor
exemple concrete pozitive care , reflectă preocupările tor condiţii, la o activitate economice socialiste- tre­ DEVA : Ecatc:
şi negative, sînt trecute „la eficientă, în stare să con­ roiu (Patria);-.11
actuale ale colectivului. buie să acţioneze cu com­
zi“ rezultatele fiecărui om Dar, din păcate, trebuie să ducă la creşterea mijloace­ petenţă şi răspundere, în lodii (Arta);
RA : Al treile
din atelierul ţesătorie pe arătăm că nici acum în în­ lor financiâre necesare aşa fel îneît să determine seriile I-H (Fia
trecerii la autofinanţare.
linia calităţii. Cei care treprindere nu există o ga­ Intrucîţ sporirea benefi­ sporirea rentabilităţii, adi­ partea cealaltt
(Arta) ; Aurel V
realizează ţesături cu de­ zetă de perete centrală, ciilor este determinată în că a beneficiilor. Intrarea ştruetorul); PI
în vigoare a legii,- începînd
Gustul şi culoa.
fecţiuni sînt „popularizaţi" organ al comitetului de mod direct de creşterea e- cu 1 ianuarie 1979, va (Unirea):, Inaint
ficienţei activităţii, iar a- conduce în mod sigur la (7 Noienibrie);
(Republica); LU
ceasta din urmă este con­ creşterea rolului şi impor­ mortal (Cultural
diţionată nemijlocit de creş­ tanţei beneficiului în în­ t „ altă femeii
rese); VULCAN
0 măsură ce dovedeşte Ioan Rădoi, şeful atelierului furnale do 1000 mc, şi mais­ terea productivităţii mun­ făptuirea autogestiunii e- titl (Muncitoresc
c.s. HUNEDOARA — secţia a n-a furnale. Comuniştii ing.
cii, devine şi mai eviden­
conomico-financiare şi co­
Fiul Feţei Palid,
trul de schimb Ionel Mariş, do la furnalul nr. 8, urmăresc tă legătură strînsă dintre interesării colectivelor de PET5»iLa : cu
grijă egală faţă de toţi respectarea parametrilor do funcţionare ăi furnalului. beneficiu şi productivitate, oameni ai muncii. păr, şi lacfii
Foto ; N. NEGRU
(Mdncitorcse) ;‘J
Ced patru din
(Muncitoresc) ţ
cetăţenii ţării Unde apa c
iarba verde (7
în trei ani, producţia de lapte marfă a fost dublată BRAD : Aventu
bin Hood (Sti
A fost dat publicităţii De­ venit minim lunar, din pen­ GURABARZA 4
cretul Consiliului de Stat sie, de 1 750 lei. mai multă atenţie îngrijirii în acelaşi timp am urmă­ triva lui Rt>m
privind majorarea de la 1 Desigur, familiile acestor începînd din anul 1976, cu o lună de zile. In ace­ tineretului femei destinat rit întărirea spiritului de rul) 4 ORAŞTIE
la
Uţistul
G
ianuarie 1979 a pensiilor in­ oameni a căror capacitate coopez-ativa agricolă din laşi timp am livrat supli­ ordine, de disciplină şi răs­ trta); Urgia
valizilor de război mari mu­ de muncă a fost anulată de Mărtineşti se situează în mentar şi o însemnată can­ reproducţiei, aceasta fiind GEOAGIU-BĂI
tilaţi ^sau încadraţi în gradul infirmităţi căpătate po cîm- rîndul unităţilor care rişi titate de carne. Pentru de­ dealtfel şi principala mă­ pundere în muncă la fieca­ fului de puşti
I de invaliditate, precum şi pul de luptă au avut şi pînă onorează integral sarcinile păşirea producţiei de lapte sură care ne asigură creş­ re formaţie şi îngrijitor de cultură); HAŢI
a sumelor fixe pentru îngri­ acum asigurată o bază ma­ de plan care îi revin din cu peste 150 1 faţă de anul terea efectivelor numai din animale. Drept rezultat, patrie, seriile
jire. Se întrevede clar în a- terială a existenţei. Condi­ programul judeţean de anterior, vom beneficia de prăsilă proprie. furajele sînt acum gospo­ Iar); BRAZI :j 1
valului;
CAL,
ceastă măsură luată de ţiile create de statul nostru dezvoltare a zootehniei. aproape 100 000 lei venituri Cerinţele ridicării renta­ dărite cu mai multă chib­ meu, seriile I-:
partid, ca în tot ceea ce fa­ tuturor oamenilor de ,a rea­ Dîndu-ne seama că stă în băneşti suplimentare din bilităţii producţiei. în sec- zuinţă, sînt preparate şi cultură); Poliţis
ce pentru oameni, grija pro­ liza din muncă venituri ca­ tocate, se respectă raţiile curse (11 Iunie)
fundă ca fiecărui cetăţean re să permită o existenţă în­ posibilitatea noastră să stabilite şi este înlăturată Melodii, melodi
ILLA : Orcliestr.
al ţării sări fie asigurate destulată s-au răsfrînt şi a- îmbunătăţim an de an re­ (Lumina); TE
risipa. Pentru a evita de­
TJn tezaur lâ îndemâna tuturor
1
condiţiile materiale pentru o supra membrilor familiilor zultatele, ne-am preocupat •••:».»»...........................................................................................................«+»««*.•—------------------
daţi din viitor
existenţă demnă. Profund respective. Măsura de majo­ mai insistent de creşterea şi precierea calitativă a fmu­ GHELARI : Vis
umană, măsura aceasta ur­ rare a pensiei capului de fa­ ameliorarea efectivelor, de colectivelor de muncă rilor,-şirele au. fost acope­ te, seriile 1-1
mează a .fi resimţită şi de milie sporeşte sursele mate­ asigurarea din producţie rite cu paie şi folie do po­ rese).
un număr însemnat de ce­ riale ale bunăstării lor. La proprie a furajelor, de în­ KXPFRIENŢA FRUNTAŞILOR lietilenă.
tăţeni din judeţul Hunedoa­ rindu-le, aceste familii răs­ tărirea spiritului de ordi­ Exemplele oferite de în­
ra. Fio că e vorba de Avram plătesc printr-o muncă rod­ grijitorii Ioana Ciontoş, VREMI
Goleşie, mare mutilat din nică în uzine, în fabrici sau ne şi disciplină în cadrul torul zootehnic ne. obligă Gheorghe Botîrlă, Ion Ma­
Lăpugiu de Jos, de Constan­ pe ogoare, grifa partidului fermei zootehnice, .de sta­ sectorul zootehnic, o parte riş, Maria Duda.ş, Vasile
tin Sirbu, invalid de război şi statului pentru popor. bilizarea îngrijitorilor şi din acestea fiind destinate să acordăm maximă aten­ Rac şi alţii, care obţin Timpul prob
pensionar de gradul X din Alăturată majorării în pri­ modernizarea procesului- de stimulării îngrijitorilor frun­ ţie creşterii ponderii pro­ ziua do 22 decc
Densuş, de Ioan Neamţu din ma etapă din acest cincinal producţie, prin mecaniza­ taşi. Fireşte, creşterea pro­ ducţiei de lapte marfă fa­ producţii de lapte şi spo­ mea se menţim
caldă, cu cerul
Uranica sau do Nistor Lau- a retribuţiilor oamenilor rea adăpatului şi a prepa­ ducţiei de lapte, în spe­ ţă de producţia totală, ţi- ruri de creştere în greuta­ noros. Izolat .va
rean Deva, majorarea muncii, majorării pensiilor rării nutreţurilor. cial a celei marfă, este ne­ nînd seama de faptul că, te de la loturile de anima­ Vintul va sufla
pensi estei categorii de de asigurări sociale, a aloca­ La baza saltului calitativ mijlocit condiţionată de pînă acum, nu am livrat le pe care le au în primi­ la modefat,
pensionari are. pe lingă va­ ţiei de stat pentru copii, înregistrat, organizaţia de mai buna organizare a pro­ decît 60—70 la sută din re, atestă faptul că dispu­ din sectorul no:
loarea sa materială, o alta creării unui sistem de pensii ducţiei, de preocuparea cantitatea totală de lapte nem realmente de condiţii râturile minime
constînd dintr-o mare în­ pentru ţăranii cu gospodărie partid şi consiliul de- con­ ca în anul viitor, cind va prinse între m
grade, iar cele
cărcătură de umanism. Ma­ individuală din zonele ne- ducere au situat grija pen­ pentru înlocuirea din efec­ produsă, diferenţa repre- trebui să realizăm o pro­ tre 3 şi 0 gradi
jorarea de ia maximum 700 cooperativizate — ca să ci­ tru îndeplinirea prevederi­ tiv a animalelor slab pro­ zentînd-o consumul intern şi în cursul noi
la 1250 lei, ceea ce repre­ tăm doar pe cele mai re­ lor la fondul centralizat al ductive şi ameliorarea ra­ pentru viţei. ducţie de 2 300 hl lapte va semnala ce:
zintă limita minimă, rt a- cente îmbunătăţiri aduse statului, în special a pro­ sei. Deşi am realizat şi de­ Modernizarea procesului marfă, să îndeplinim ire­ polei.
Pentru zilele
cestei categorii de pensii, condiţiilor materiale de exis­ ducţiei de lapte marfă. Ca păşit planul anual la bo­ de producţie în fermă şi a- proşabil sarcinile ce revin decembrie : Vri
înseamnă, in unele cazuri, tenţă ale oamenilor — a- urmare, de la 900 hl lapte, vine cu peste 20 capete, sigurarea din producţie unităţii noastre din progra­ de răcire, cu e
mai mult decit dublarea ceastă nouă măsură se Inte­ cît am livrat în anul 1976, iar la ovine cu 70 de ca­ proprie a furajelor în can­ mul judeţean de dezvoltare noros. Pe aloci
pensiei actuale. Adăugată la grează organic programului pete, nu ne putem declara tităţile şi sortimentele ne­ a zootehniei. slab.
aceasta şi suma fixă pentru general, de ridicare a bună­ am ajuns ca în acest an să cesare au constituit pro­ La munte, v:
îngri’î'-e. sporită de la 300 stării, stabileşte un raport predăm la fondul de stat mulţumiţi în privinţa pro­ PETRU DUMITRU neral închisă,
mult acoperit. 1
1n
la 5"" i. înseamnă asigura­ mai echitabil între veniturile peste 1 900 hl, .prevederi­ centului de natalitate la bleme de o deosebită în­ inginer şef ninge slab.
rea familiei unui pensionar diferitelor categorii de oa­ le anuale pe 1978 fiind cele două specii de anima­ semnătate pe agenda de
din această categorie cu un meni. realizate înainte de termen le. Iată de ce vom acorda lucru a conducerii C.A.P. Ia C.A.P. Mărtineşti