Page 75 - Drumul_socialismului_1978_12

' Ii., I- Sj
VINERI, 22 DECEMBRIE 1978

Tezaurele de argint dacice
ZIUNE

(UtfîKwo din pag. 1) tă in cfmpia Aradului, la cu motive geometrice, ve­ vasele de argint.
‘c*. Cleiul Pecica) praz ine o adevăra­ getale şi animale, stilizate. Tezaurele de argint, ală­
fi“: „C*J tă trusă de scule găsită în Piesele din care reiese fă­
ervi“. PT0- Criton, ajunse pînă la noi turi de celelalte materiale
itudtouriîor prin intermediul altor scri­ atelierul unui meşter argin­ ră echivoc dezvoltarea la arheologice, oferă intere­
ţif judeţeni itori ai lumii vechi ce cm tar. De kt Grădiştea de care a ajuns arta prelucră­ sante date privitoare la sta­ Fruntaşii satului
Munte, Costeşii, Ardeu, Sur­ rii argintului in Dacia şi
folosit scrierile medicului is­ cea etc., provin mai multe gustul pentru frumos al da­ diul avansat de dezvoltare
toriograf, un pasaj se re­ a societăţii dacice, ta po-
prograinu- exemplare de nicovale mi­ cilor, sirii cupele de argint. ' sibilităţile de creaţie artis­
feră la fabuloasele bogăţii niaturale a căror întrebuin­ Maniera în care au fost lu­ Cine, trece prin comuna du-i pe mulţi cetăţeni de a-
capturate de romani după tică ale ei, precum şi la Brănişca şi satele aparţină­ vanlajelc creşterii animale­
lanba, ger- supunerea Daciei. ţare in arta prelucrării ar­ crate şi împodobite scoate existenţa unor diferenţieri toare poate constata, şi nu lor şi ale contractării pro­
in evidenţă modul ingenios
gintului nu mai lasă nici o
sociale în cadrul statului
ragerii loto Ecouri despre comorile îndoială. Credem că din fa­ in care meşteşugarii daci dac liber. Confecţionarea şi se miră de aceasta, că aici duselor lo-r. De menţionat
- educaţie obţinute de aştife Romei in milia uneltelor de bijutier au ştiut să îmbine elemen­ folosirea obiectelor de po­ locuiesc oameni harnici, că sătenii din Tirnava au 1$
ţara daco-gefilor răzbat fi făceau parte, pe lingă di­ tele de tradiţie moi vedre, doabă de către autohtonii gospodari destoinici, parti­ predat statului anul aces- iŞ
in istoria romană, scrisă în ferite tipuri de dălţi, şi autohtone, cu unele injluen- , daci dovedeşte faptul că ei cipanţi activi la întreaga ta aproape 100 000 Uf ti '
socialistă secolul al III-ha e.n. de că­ creuzetele de mici dimen­ ţe artistice. Prin combinarea erau înzestraţi cu un pro­ viaţă ecanomico-socială a lapte.
tre Dio Cassius. Istoricul din siuni cum sini cele de la acestor elemente relativ di­ nunţat simţ al frumosului comunei, la acţiunile edili- Simion Popa este de mg- J
: „Oeme- Niceea vorbeşte despre bo­ Baniţa, Poiana etc. tar-gospodăreşii organizate.
serie şofer. Ştie ce inseam- a
>to“. Prc- găţiile ce au fost ascunse ferite au creat noile forme •. care s-a perpetuat şi in Şi, pe zi ce trece, numă­
ră. Pro- Tezaurele de argint ale specifice ariei lor, care in­ veacurile care au urmat nă un drum neinl reţinut,JP
îLdiourlior din porunca lui Decebal geto-dacilor stau mărturie cintă ochiul prin echilibrul cuceririi Daciei de către rul celor care sporesc rin- plin de gropi şl hîrtoaspei.-M
ranixare a sub albia riului Sargetia peste secole ale existenţei proporţiei şi prin minuţiozi­ romani. durile fruntaşilor creşte me­ De aceea, revenit octre-cMţ
cititorului (identificat cu Sireiul de reu. De aceea a fast greu
tâwabata, unei arie a prelucrării ar­ tatea execuţiei ornamenta­ Arta prelucrării argintului după orele de muncă, par--1
Premiului cri). Acest episod îl găsim, gintului ce s-a născut şi ţiei. in lumea daco-geţilor este să ne oprim la cei mal iicipă in fruntea consăteni-
i; llteratu- redat figurativ, fi pe Ca- dezvoltat pc pămintul de Faţă de restul obiectelor considerată ca o veritabilă buni dintre cei mai buni. lor să! din Rovina la între* |
lumna lui Troian ca mărtu­ azi al ţării noastre. Aceas­ de argint descoperite in a- fereastră a băştinaşilor din Tovarăşul Constantin Mura-
ţinerea drumurilor şi uliţei î
frunjonsâ. rie a faptului că intr-ade­ riu, secretar al consiliului
cintece tă artă o putem caracteri­ şezărife dacice, numărul cu­ spaţiul carpato-dunărean, lor satului, la repararea sau^â
văr bogăţiile regilor daci au za ca deplin originală de­ pelor este relativ mic. Va­ larg deschisă întUnlrilor şi popular comunal, ne decla­ construirea de podeţe. Ori-st
ajuns in posesia învingători­ ră :
turale: oarece a reuşit să filtreze sele de argint - cum sint schimburilor cu civilizaţiile unde este nevoie, el dă o |
lor, Una din scenele dăl­ şi să includă în sinul său cele din tezaurul de la Sin- din Europa acelei vremi. — Dintre multe nume de mină de ajutor. Văandu-i ţ
tuite în piatra albă a Co­ — fără să-şi altereze stilis­ crăierţi — aiit de migălos Prin produsele muncii şi ta­ fruntaşi din comuna noas­ participarea, elanul, cetaje- ij
lumnei înfăţişează un grup tica — unele idei şi mode­ lucrate, erau desigur costi­ lentului lor argintarii daci tră, numesc doar trei: pe nii din Rovina îl ascultă, if
de oşteni ce însoţesc un şir le izvorite din civilizaţia sitoare şi nu puteau fi pro­ au contribuit la îmbogăţi­ Maria Ursa, deputat în sa­ urmează, convinşi fiind că
de coi de povoră ce duc celorlalte popoare antice cu curate decit de acea parte rea landului de valori artis­ tul Tlrnava, Simion Popa, tot ceea ce fac, fac pentru
samare încărcate cu obiec­ care doc o-geţii se găseau a populaţiei care avea po­ tice ce se bucură azi de o deputat in satul Rovina, şi ei, pentru satul lor.
te şi vase de metal. Deşi Lazăr Nislor din satul Furc-
6,00 Ra- într-un activ şi reciproc sibilităţi materiale mai mari. recunoaştere universală, de­ Lazăr Nistor din Furcşoa-î
teţii; 7,00 relieful respectiv nu este in schimb. Populaţia de riad întrebuin­ venind bunuri culturale ce şoora. Toţi trei• au ceva co­ ra este şi el un pricepui
Revista măsură a ne furniza ele­ Unele podoabe au un rol ţa vasele de lut, din care oglindesc o etapă din în­ mun : se evidenţiază prin
■ui meto­ mente. suficiente referitoare dragoste de muncă, ataşa­ crescător de animale. De
de ştiri; pur ornamental, altele a- unele erau frumos pictate delungatul şi anevoiosul la animalele pe care le
cultători- la dimensiunile reale şi la veau şi o utilitate practică. cu motive ornamentele ase­ drum spre progres şi lumi­ ment, iniţiativă şi prompti­ creşte în gospodăria pro­
de ştiri; conţinutul tezaurului de fa Ele sint minunai împodobite mănătoare cu cele de pe nă al întregii umanităţi. tudine in lucrările de gos­
d; 10,30 Sarmizegetusa Regia, el podărire şi înfrumuseţare, prie el livrează statului
llo-folk ; constituie însă o confirma­ mari cantităţi ,de lapte şi
liri; 11,20 dt şi in acţiunea de con­ carne. Şi, iot mai mulţi ce­
atilo-TV; re plastică a existenţei pie­ tractare şi livrare către stai tăţeni din sat ii urmează
iri; 13,05 selor de podoabă confec­ a cit mai multe produse a-
Retorului exemplul, văzind avantajele
re 'inter- ţionate din metale preţioa­ nimaliere din gospodăriile de care se bucură.
ia l la se in lumea autohtonilor populaţiei. Maria Ursa în­
lib; 16,00 nord-dunăreni în epoca sta­ săşi este una dintre cele Am înfăţişat citeva din
Coordo- tului dac liber. faptele a trei oameni obiş­
6,40 Plai mai harnice şi pricepute nuiţi, a trei fruntaşi din sa­
ilclin do Din categoria urmelor ar­ crescătoare de animale din
do mu- heologice nu lipsesc ~ nici tele comunei Brănişca, oa­
) Pentru satuj Tîrnava. Dovada : nu­ meni demni de toată stima
le serii; ustensilele cu ajutorul că­ mai in acest an a contrac­
>r româ- rora artizanii argintari din şi aprecierea concetăţeni­
O zi in­ tat şi livrat către stat 4 000 lor Iar.
ii' Non Dacia produceau piese de­ •litri lapte, ~dol viţei şi un
m. corative din argint. Din pe­
1-Actua- parc. Ca deputată, ea a MIRON ŢIC
itomâ- rimetrul centrului dacic Zi- ziarist colaborator
găre ale Obiecte de podoabă din argint, aparţinînd tezaurului de la. Sărăcsău (Colecţia Mu- acţionat in sat ccnvingin-
Izvoare rid-avo (localitate identifica­ ze-ului judeţean Deva).
rne de
ii popu-
Carasu-
sonoră
î Repu- Curat Pavel Jicărean nu e de bine. Munca noastră e Jicărean, ca şi în a mea, „De munca la mină so adus în case confortul pe
.neşti — azi, de ieri miner căutător rodnică pentru că facem e- găseşti tot confortul la ca­ leagă tot viitorul meii şi care-1 permite civilizaţia
- Viaţa de aur, ci do 17 ani. Locul forturi spre a o organiza re aspiră un om ce-şi asi­ o parte a trecutului. Am noastră. Chiar şi apă po­
circiuma său actual de muncă — ra­ mai bine.' In consecinţă gură prin muncă dreptul considerat şi consider mun­ tabilă au în case. Şi asta
ionul 290 Musariu III în toţi sintem mulţumiţi - de la o existenţă demnă. Da­ ca singurul lucru cinstit în pentru că fiecare dintre ei
cadrul I.M. Barza. Abordat ceea ce realizăm. Fiecare că munceşti, viaţa îţi oferă viaţă. De ea nu trebuie a înţeles să considere mun-' H
Duminică, 17 decembrie ca principalul şi ccl mat
rec. Orele 9,40. Magazinul frontal cu întrebarea „Ce dintre cei şase ortaci pe tot ce doreşti. Şi.mie mi-a să-ţi fie nici frică, nici ru~ . sigur izvor al bunăstării *.
1
de legumo şi fructe al credeţi, care e cel mai vi­
Complexului comercial „Bu- guros *şi mai sigur izvor al Ii asculţi pe oamenii^ a-
Teodo- ccgi“ din Hunedoara cu­ bunăstării ?■', Pavel Jică- Muncim bine — trăim bsne ceştia vorbind, fără să-şi
dii, me- noaşte o aglomeraţie greu vean conchide : caute prea mult cuvintele,
MEDOA- do descris. Gospodinele, despre muncă şi îndestu­
— Un asemenea izvor,
irămînt, cărora le-au reuşit ultime­ mai puternic şi mai stabil Doi mineri aurari despre generosul izvor al bunăstării lare şi te întăreşti în cre­
)! De le ciunpărături, fac echili­ dinţa că ceea ce ei expri­
oglinzii bristică îndreptindu-so că- munca nu poate, dar
u (Con- tro ieşire cu sacoşelo pline nici nu trebuie să fie. Eu mă sint convingeri intime,’
OŞANI : printre nenumăraţii consu­ care-i am în formaţie stau oferit, odată cu o stare şine. La noi dacă munceşti fac parte din viaţa ior şi
fericirii matori de berc. lucrez ia mină de peste 17 bine acasă. Cei mai mulţi materială bună, formarea bine ai tot ce-ţi doreşti. aceasta bucură. A munci
i tAcere Unii mai prevăzători au ani. Am venit aici din şi-au făcut case noi, (tu mea ca om, , Aş . vrea să Cîştig cam 4 500—5 000 lei bine şi a culege roade? bo­
2orsaruri imit cîte două — trei sticle, construcţii, pentru că. îna­ pe lună. Oamenii cu. caro gate reprezintă un echili­
I ; Zbor 'le ţin lingă picioare şi âis- inte de a fi minor am fost toate că unii nu sînt moţi spun că centrul de greuta­
Ut băr- timtă toate problemele mari zidar. Munca mea, ca şi decit prin adopţiune, prin te al aspiraţiilor oamenilor lucrez în • formaţie - cîştigă bru etic şi echitabil între
luncito- .ile lumii sau fac observa­ a celorlalţi ortaci nu e o faptul că trăiesc şi mun­ suferă modificări. Asigu- între 3 000 şi 4 000 lei. E un faptă şi răsplată.' Şi echi­
linionis- ţii pline de înţeles la a- cesc pe acest&- locuri de rîndu-şi prin muncă bună­ cîştig bun şi e direct legat valenţa aceasta are temei
JDNEA : dresa gospodinelor care nu­ muncă uşoară. Şi nici nu ani mulţi. Dacă ar trebui starea materială, oamenii de rezultatele activităţii solid în însăşi 'umanismul
înotul); mai cu foarte mar© greuta­ ■poate fi uşoară. Metalul noastre. Stau de vorbă cu societăţii noastre. însuşirea
îe. în te ajung la ieşire. Nimeni rar, în stare nativă, nu se să-i caracterizez, n-aş avea devin foarte receptivi la
in ochi nu se sfieşte de nimeni. găseşte cu mijloace meca­ pentru nici unul din ei alt stimulentele morale ale ac­ ei şi cînd -ei vorbesc de acestui adevăr la nivelul
iOASA : Se bea in magazin, pe hol, nizate. Dar nu socotim calificativ mai bun decit tivităţii lor. Am simţit grijile lor de acasă o fac fiecărui producător de va­
itografie la ieşire, # că sînt oameni harnici şi asta la fiecare dintre cei gîndindu-se ’ la casa cea lori materiale, transforma­
XCANI : La întrebarea noastră munca noastră mai puţin conştiincioşi. Constantin cu care lucrez. „bătrînă" pe care au stri­ rea lui in siguranţă şi con­
pede şi frumoasă. De pe urma ei Bărbăcaru, Florin Matei şi Niculai Gheaţă e miner cat-o ca să clădească în vingere este astăzi o con­
anbrie); ni se răspunde scurt : „Ce eu realizez lunar venituri locul ei alta mai mare şi stantă a valorilor etice ale
lui Ro- să le facem Poate totuşi de 4 800—5 700 lei. Media Ion Buterchi sînt trei mol­ la Barza de prin 1962. „De
î roşie); răspunde cineva Ia această doveni impămînteniţi în ţi­ atunci nu mi-am schimbat mai trainică. Aproape toţi omului nou.
I îrripo- pe brigadă e de peste 4 000 nutul moţilor crişeni. In niciodată locul de muncă“ şi-au construit case noi şi
•' (Mine- întrebare : (VALEIUU BAR- lei. Muncim bine,, cîştigăm casele lor, continuă Pavel — afirmă el cu mîndric. deşi locuiesc la sate şi-au ION CIOCLEI
trk, po- GĂU). „J
>a (Pa-
lacăra);
lea pra- ne de partid
lasa de DUMINICA, 24 DECEMBRIE 20.15 Reportaj TV
Pentru iptămîna viitoare la televiziune 20.35 imn pentru Stema Repu­
■ (Popu- 8,00 Gimnastica la domiciliu blicii
! cama- 8,15Tot înainte ! 21.45 Romănia socialistă mili­
Soţul tantă activă pentru o lu­
Casa de 9,10 Şoimii patriei lără glorie" (reluarea e- 17,55 Din . ţările socialiste 19,30Telejurnal me a păcii şi colaborării
pilot de 9,20 Film serial pentru copii : ră TV. Producţie franco- pisodului 18) 18.05 Atenţie la... neatenţie ! 20,00 întrecerea socialistă la o- 22.15 Telejurnal
„Cărţile junglei". Episo­
italiană. Ecranizare după
RERIA : dul 18 romanul lui Victor Hugo 10.50In alb şi negru „Lassie" 18.20 Melodii populare rele bilanţului. Azi, de­ 22.30 închiderea programului.
lireşul); 9,45 Pentru căminul dumnea­ 22.15 Telejurnal (reluare) 18,35 Telecronica pentru pionieri spre realizările consili­
tbulantă voastră 23.30 închiderea programului. 11.35Telex 18,50 Calitatea muncii şi cali­ ilor populare SIMBÂTĂ, 30 DECEMBRIE
: : Eva- 10,00 Viaţa satului 11.45închiderea programului tatea vieţii in 1978 20.15Anchetă TV.
Lnerul) ; 17.00 Telex 19.05 Siderurgiştii cîntă Repu­ 20.45în Maramureş taragotul *
dragos- 11.15 De strajă patriei LUNI, 25 DECEMBRIE 17,05 Teleşcoală blica are un nume propriu 13.00 Telex
îuncilo- 11,45închiderea programului 21,00 Reportaj de scriitor 13,05 Ţară scumpă Românie —
13.15 Telex 17,25Curs de limbă engleză 19.20 1001 de seri melodii populare
13,20Album duminical : mic 16,00 Telex 17.45Pagini din muzica româ­ 19.30 Telejurnal 21,20 Pagini de vitejie 13.25 Satul de azi, oraşul do
concert do prinz ® Emisiune in limba ma­ nească T9,50 întrecerea socialistă la o- 21.45Anul politic intern miine
13.30 Cint ţara şi oamenii ci ghiară 18,10Lecţii TV pentru lucrăto­ rcle bilanţului — azi, de­ 22.15 Telejurnal 13.45 Concert de prinz
13,50 Aur pentru hărnicie 16.05 Telerevista politică şi eco­ rii din agricultură spre creaţia tehnico-ştiin- 22,30închiderea programului. 14.25 Corespondenţii judeţeni
14,05Desene animate nomică 18.35Cintcc de viaţă nouă ţifică transmit...
14.30 Drumuri europene 17.05 Colcgium — emisiune de­ 19.00 întrebări şi răspunsuri 20.05 Ancheta TV. VINERI, 29 DECEMBRIE 14.40 Versuri pentru Republică
15,00Anul sportiv 1978 (retro­ spre şi pentru şcolari 19,20 1001 de seri 20.30 Telecinemateca. Ciclul : 15.00 Anul sportiv 1978
pentru spectivă în imagini), par­ 17.50 Caravana muzicală 19,30Telejurnal „Ecranizări după opere li­ 16.20 Tragert-v de amortizare I
c: Vre- tea a m-a a serialului 19.05 La mălini — lingă apa 19.50întrecerea socialistă la terare". „Invanhoe". Pre­ 9,00 Teleşcoală ; cenaclul lite­ ADAS
general „Pe gheaţă şi pe zăpadă", Moldovei orele bilanţului — azi, a- mieră pe ţară. Producţie rar teleşcoală 16.30 Agendă culturală
mult consacrat’ marilor con­ 19,20 1001 do seri gricultura a studiourilor engleze 10.00 Telecinemateca (reluare) 17.00 Documentar TV. — ritmul I
.laczlab. cursuri de patinaj artistic 19.30 Telejurnal 20,05Patrie liberă ! 22,15 Telejurnal 11,45 Telex rile civilizaţiei socialiste j
la slab şi schi 19.50 întrecerea socialistă la o- 20,15Anul 1978 sub semnul 22.30 închiderea programului 11,55 închiderea programului. 17.20 Cutezători spre viitor — I
aminînd 16.15 Caleidoscop duminical rele bilanţului — azi, ra­ noii calităţi 17.00 Telex emisiune concurs
Tempc- 16,45Premieră in largul mării portul celor ce muncesc 20,30Seară de teatru : „Marele JOI, 28 DECEMBRIE • Emisiune in limba ger­ 18.35 Antologia filmului pentru
fl cu- — documentar in industrie soldat" de Dan Tărchilă. mană copii şi tineret : „Anii de
3 şi 2 16,55Slalom printre melodii 20.05 Reportaj TV. Premieră TV. 17.05 Strîns uniţi în jurul parti­ aur ai comediei" Glovo
ime Sn- 17.15 Şah mat în... 15 minute ! 20,25 Uonian-foileton „Putere 21.55Muzică uşoară 17.00 Telex dului SJingers, David Durând,
Anii Republicii, anii pro­
mineaţa 17,30Film serial „Linia mari­ fără glorie". Episodul 18 22,15Telejurnal 17.05 Teleşcoală 17.20 gresului şi bunăstării în­ Billy Gilbert, llugli Hcr-
local se timă Oncdhi". Ultimul c- 21.15 Orizont tehnico-ştiinţific 22,30închiderea programului. 17,25 Curs de limbă germană tregului popor bert
i izolat pisod 21,35 O artă pe măsura timpu­ 17,45 La volan — emisiune pen­ 17,40 Fericire, viaţă lungă 19.30 Telejurnal
18,40Micul ecran pentru cci lui nostru (IV) tru conducătorii auto 20,10 Anchetă TV,
3 şl 24 mici 21.50 Muzică populară MIERCURI, 27 DECEMBRIE 18.00 Reportaj pe glob — itine­ 18.00 Răsună muzica 20.40 Pentru tine ţara mea — j
în curs 19,00 Telejurnal . 22.15 Telejurnal rar sovietic. Ercvan-Tbilisi. 19.00 Rezultatele tragerii loto spectacol cu public susţi- ]
raporar 22.30 închiderea programului. 9,00 Teleşcoală 18.20 Pentru timpul dv. liber 19.05 Şcoala românească pe noi nut Ia Clubul Uzinelor I
i ninge 19,15 Reportaj de scriitor. „Cu 10.00 Şoimii patriei vă' recomandăm... coordonate Republica
faţa spre viilor". Emisiu­ 10,10 Telex 19.20 1001 de seri
în ge- ne realizată la Rîmnicu- MARŢI, 26 DECEMBRIE 10,20 închiderea programului. 18,35 Din cartea naturii. „Tro­ 21.30 Film#serlal „Om bogat,
om sărac". Episodul 29
er mai Sărat de Radu cinicei 17.00 Telex feul" 19,30 Telejurnal 22.20 Telejurnal
orar va 19,35 Varietăţi 9,Ofl- Teleşcoală — matematică 17,05 Teleşcoală 19.05 Fim serial pentru copii : 20.00 întrecerea socialistă ia o- © Sport.
20,30 Film artistic; „Notre modernă 17,25 Curs de limbă rusă „Sindbad marinarul". Epi­ rele bilanţului : Azi, r* 22.40 închiderea programului.
portul comitetelor judtţîi
dame do Paris". Premie­ 10,00 Koman-foileton : „Putere 17,45 Tragerea pronoexpres sodul 18