Page 76 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 76
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 573 • VINERI, 22 DECEMBRIE 1978
Tovarăşul)] ML IE CEMISESOU Lucrările sesiunii A.S. LOTQ-PRQNOSPORT
i-a fost Inmînat Premiul „Shnba“ larii Adunări Naţionale SUCURSALA JUDEŢEANĂ HUNEDOARA
pentru pace pe anul 178 I N F O R M E A Z Ă : ■ 'v.
(Urmare din pag. 1) punerea la proiectul de •J
(Urmare din pag. 1) o bogată colecţie de timbre Lege privind formarea, pla la 1 ianuarie 1979
italiene. n lian Ploşlinaru, Stan Cazan, nificarea, destinaţia şi văr
Mulţumind pentru pre
în continuarea ceremo miul acordat, precum şi Aurora Stravache, Ştefan sarea beneficiilor. Raportul
niei au rostit un cuvînt o- pentru medalia de aur în Gheorghiţa, Aneia Spornic, comisiilor permanente ale Tradiţionala tragere
■magial, adresând calde feli- mânată, tovarăşul NICOLAE Iosif Tripşa. M.A.N., care au examinat
■ citări şefului statului ro CEAUŞESCU a rostit o cu- proiectul de Lege, a fost extraordinară LOTO a
mân, Antonio Acone, Nata- vîntare care a fost urmări După-ămiază, în conti expus de tovarăşul Ilie Şa-
liţi Acone, Stefano Vetrano, tă cu deosebit interes şi de nuarea discuţiei generale la lapa, preşedintele Comisiei
Michcle A'chilli, Atfonso plină aprobare de cei pre proiectul Legii învăţămîn- pentru industrie şi activita revelionului
Tanga. zenţi. tului, au luat cuvîntul de tea economico-financiară.
înalta distincţie a fost în- Membrii delegaţiei Comi- putaţii Laurean Tulai, Pe La dezbaterea generală SE ATRIBUIE :
. mânată tovarăşului Nicolae • tetului Premiului ,.Simba“ tre Brâncuşi, Mihai Gafi- pe marginea acestui pro
Ceauşescu de Michele A- au felicitat călduros pe ţeanu şi Alexandru Ionescu. iect de lege au luat cuvîn • Autoturisme „Dacia 1 300" şi „Skoda
ciiilli. preşedintele Republicii So- După examinarea pe arti tul deputaţii Andrei Cer-
.T ovar ă ş u J u i Nicolae • cialiste România pentru cole a proiectului de lege, vencovici, Neculai Agachi, 105 L"
Ceauşescu i-au fost înmî- • distincţia conferită. Marea Adunare Naţională a Nicu Constantin, Gheorghe • Excursii în R. D. Germană — Dane .'V
nate, de asemenea, de către Tovarăşul Nicolae adoptat apoi, în unanimita Petrică, Ferdinand Nagy, l
Alfonso Tanga, în numele Ceauşescu a fost, de ase- te,. cu amendamentele pro ltaveica Sănduleac, Anton marca sau R P. Bulgaria — Turcia <1
celor 400 000 de oameni ai ,‘menea, felicitat cu căldură puse în cadrul dezbaterilor, Peieanu, Richard Winter şi sau R. S. Cehoslovacă — R. P. Unga
Legea educaţiei şi învăţă
muncii de la căile ferate • de tovarăşii din conduce Nicolae Tănase.
şi poşta din Italia, o me rea partidului şi statului. mântului. Lucrările sesiunii vor fi ră.
dalie de aur, ea recunoaş In încheierea ceremo La punctul următor al or reluate vineri, cu discuţia • Cîştiguri în bani de valoare fixă şi
tere a meritelor, sale deo niei, tovarăşul Nicolae dinii de zi, tovarăşul Paul generală la proiectul de
sebite, precum şi macheta . Ceauşescu s-a întreţinut în- Niculescu, viceprim-minis- Lege privind formarea, pla variabilă.
unei locomotive din anul . tr-o atmosferă cordială • cu itrU al guvernului, ministrul nificarea, destinaţia şi văr SE EFECTUEAZĂ 12 EXTRAGERI
1839 şi un ,album conţinînd oaspeţii italieni. finanţelor, a prezentat ex sarea beneficiilor.
SE EXTRAG 120 DE NUMERE.
- Participarea se face pe bilete cu taxa
U.. ■ . :: i v / '•
de 5 lei, 15 lei şi 25 lei, varianta simplă.
J
Cîştigurile fazei a Ml-a se acordă din
fondul special al sistemului Loto.
Anwar El Sadat : „ISRAELUL VA SEMNA, MAI Biletele de 25 Iei participă la toate
ONU.: Rezolufie românească
DEVREME SAU MAI TÎRZ1U, cele 12 extrageri.
privind creşterea rolului TRATATUL DE PACE" Vînzarea biletelor între 22 si 31 decem
brie 1978
organizatei mondiale CAIRO 21 (Agerpres) — „Două principii esenţia
„Israelul va semna, mai le sînt indispensabile pen
devreme sau mai tîrziu, tru semnarea păcii — a a-
NAŢIUNILE UNITE 21 viitoarea sesiune a Adună tratatul de pace" — a de
(Agerpres). — Plenara A- rii Generale a O.N.U. clarat preşedintele Egiptu rătat preşedintele Egiptu
dunării Generale a O.N.U. Pe parcursul dezbaterii, lui, Anwar El Sadat, în lui : necesitatea ca soluţio
a aprobat prin consens re la care a luat cuvînţul pe cursul unei întîlniri cu un narea să fie globală şi e-
zoluţia iniţiată de Româ ste 70 de delegaţi, s-a sub grup de deputaţi şi cu xistenţa legăturii dintre
nia şi de alte 48 state din liniat cu insistenţă necesi corpul didactic al Univer retragerea israeliană din
toate regiunile geografice tatea imperioasă de a se sităţii din Mansurah, unde
ale lumii privitoare la pre angaja cu mai multă hotă- efectuează un turneu dc Sinai şi viitorul Cisiorda-
rîre procesul, pentru demo
lungirea mandatului Comi cratizarea relaţiilor inter trei zile. niei şi Gazei“.
tetului special pentru Car naţionale, pentru creşterea
ta O.N.U. şi creşterea rolu
viguroasă a rolului O.N.U.
lui organizaţiei, stabilindu-i şi al altor organisme inter ACCENTUAREA CREŞTERII ŞOMAJULUI
' ca sarcină prioritară înche naţionale, care oferă cadrul ÎN ŢĂRILE PIEŢEI COMUNE
ierea examinării propune cel mai corespunzător pen
rilor statelor. în legătură tru participarea activă a în luna octombrie s-a 5,6 la sută din totalul for
cu reglementarea pe cale tuturor statelor şi îndeo înregistrat o nouă accen ţei de muncă.
paşnică a diferendelor, ast sebi a ţărilor mici şi mij tuare a creşterii şomajului Nivelul cel mai ridicat
fel incit această temă ma locii la rezolvarea proble în ţările Pieţei comune. ai şomajului se înregistrea
joră a vieţii internaţionale melor păcii, securităţii şi Numărul „oamenilor de ză în Belgia — 8,7 la sută,
şă poată fi dezbătută la progresului. prisos a crescut într-o această ţară fiind urmată Baza judeţeană de aprovizionare
11
singură lună cu 1 la sută, de Irlanda — 8,3 lâ- sută,
tă, tirurile dc artilerie ale atingînd cifra de 6,03 mi Italia — 7 la sută, Dane tehnico-materială Hunedoara-Deva
fedainilor palestinieni împo lioane, ceea ce reprezintă marca — 6,6 la sută.
triva localităţilor" Kirvath
Chmona din Galilcea superi strada Depozitelor, nr. 5
oară — informează agenţia
France Presse — au crescut Din presa occidentală I *
în intensitate. ORGANIZEAZĂ CONCURS
0 Regele Hussein al Iorda
0 La Lisabona a fost sem
nat Programul tie aplicare a niei a conferit miercuri sea „Stress-u! concedierilor" în data de 23.XII.1978, orele 9,00, pen
ra. la Londra, cu primul mi
acordului de cooperare cul nistru al Marii Britanii, Ja
turală şi ştiinţifică intre Gu mes Callaglian, asupra ■ situa tru ocuparea postului de
vernul Republicii Socialiste ţiei din Orientul Apropiat. Intr-un articol Intitulat cusiunilor psihice (acci
România şi Guvernul Repu Anterior. în aceeaşi zi, su „Stress-ul concedierilor", dente de muncă datorate
blici Portugheze pe anii 197!)— veranul haşemit a avut o în • MERCEOLOG PRINCIPAL
1980. cotidianul francez „Le Fi- lipsei de atenţie, găsiri-'
trevedere cu regina Elisabe- garo" publică extrase din Condiţii de încadrare sî retribuire con
ta a ii-a. te, tulburări cardiace etc.)
• La 21 decembrie, statia raportul doctorului Jacques — toată această patologie 1 j
sovietică interplanetară „Vc- 0 Un nou val de atentate form Legii nr. 12/1971 şi Legii 57/1974.
nus-12“, după ce a parcurs cu bombe a zguduit miercuri Delivre, medicul uzinei si pe care noi o denumim
în 98 de zile distanţa de 240 seara Irlanda de Nord, care derurgice Chiers a Lon- psihosomatică şi care con Cei interesaţi se vor adresa , biroului
milioane kilometri, a ajuns cunoaşte o recrudescentă a way, referitor la consecin
în vecinătatea planetei Vcnus. actelor de violenţă comise stituie mai mult un stress organizare-retribuire-personal-învăţămînt, te
In aceeaşi zi, la ora 0,30 (ora de grupările extremiste. Ac ţele crizei economice asu nervos decit o boală bine
Moscovei), capsula de cobo- ţiunile teroriste puse la cale pra sănătăţii salariaţilor definită. lefon 14950, interior 140.
rire a staţiei a atins supra miercuri seara s-au soldat în unităţile afectate de ^ / _________________________ '
faţa planetei şl, timp de 110 cu rănirea a opt persoane şi şomaj. Mi-om dat seama că
minute, a transmis informa cu distrugerea a trei hoteluri. oboseala nu mai este atit V
</■ ,
ţii ştiinţifice de pe Venus. 0 Proprietarii şcolilor par De peste ,doi ani şi ju .apanajul oamenilor mun *">1
ticulare din capitala niponă mătate, se arată in raport,
• Agenţia France Prcssc au liotărit să majoreze ta oamenii muncii din uzină cii care lucrează cu forţa
relatează că joi s-au înregis xele dc şcolarizare dc la în braţelor; ci că ea afec *
trat în sudul Libanului in ceputul noului an şcolar (1 trăiesc cu teama zilei de
tense tiruri de artilerie. Ar aprilie 1979). In prezent, ta miine. Aceasta antrenea tează in prezentsub o , , Cooperativa de consun?
tileria grea israeliană şi a xele pe care le plăteşte a- ză după sine mari seche află formă, pe toţi cei
forţelor de dreapta libaneze nual un student în Japonia le, atit din punct de vede care sînt cuprinşi de sen ' îi* v oraş Praştie *■ * «
au bombardat oraşul Naba- sînt de 1,3 milioane de yeni. re ai echilibrului moral al timentul nesiguranţei in
tieh, situat la 15 Idiom etri de adică un salariu mediu anual
frontiera cu Israelul. Totoda al unui muncitor calificat. lamiliilor, cit şi al reper ce priveşte ziua de miine.
t Ws Jcivc /nv/io so acrie ce f;
Y * //? omb/anfo'p/ăcu/c
r CÎND ALPINISMUL cioare, dar populaţia a mu n * o restaurantelor
DEVINE UN VICIU rit de foame. Conchistado '*■1* rrlfac/ar ¥
rii spanioli au pus stăpîni- n \.fn/orufr’szffc”
Sute de locuitori ai ora re pe centrele care au su
şului Tokio priveau cu în pravieţuit. O pagină de is
grijorare un „alpinist" ama ce pe lingă această „înălţi este practicarea haotică a torie a fost întoarsă.
tor, in virstă de 23 de ani, me" fără s-o cucerească. agriculturii. Descoperirile e-
care escalada clădirea de Tînărul a mărturisit că face fectuate la Tikal, unul din CLUBUL MINCINOŞILOR J * * *
210 m înălţime, aparfinînd alpinism de la virsta de marile centre maya din
concernului „Sumitomo 15 ani. Guatemala, au relevat că In orăşelul elveţian Biei, .. ■soiuri infocm/ie cu efeoseb/fa
După ce escaladarea a luat mayaşii practicau monocul- s-a înfiinţat clubul mincino pricepere, precum s/ o muzică o/easâ
slirşit, temerarul alpinist a tura extensivă şi ardeau pă şilor. Potrivit statutului, cţrice
MAYAŞII NU Zn a/mOsfero /crima a unritffr/or
fost luat în primire, pe te durile pentru a extinde te elveţian poate deveni mem noastre -rin/ norocrio unui OCreab/Z
rasa clădirii, de către sec CUNOŞTEAU ECOLOGIA renurile agricole. Aceste bru al acestui club cu con inceput rie* zzo.
ţia de poliţie, care l-a obli două practici au sărăcit so diţia să aibă o fantezie bo
gat să coboare cu... liftul. Toţi specialiştii sînt de a- lul, sporind atit de mult e- gată. Deocamdată, clubul feefrnefi /oci/ri rf/fi frmpf
Întrebat la poliţie care a cord că adevăratul motiv raiiunea incit erau suficien are 13 membri, în majorita y tio reponsobi/Z ce/or c/oocZ un/Vuri)
fost motivul periculoasei în pentru care civilizaţia Maya te citeva ploi pentru a mă te avînd şi un alt hobby : - /cr reticzurc/n/u/., DocZo" Grosrie -fffS/n
cercări, el a răspuns, pur s-a stins in aproximativ tura culturile. Masivele lor tuturor le place... vînătoa- -lo resfaurern/o/„ /zvoru/ riece - - /ri-
şi simplu, că nu putea -tre 7 500 ani de dezvoltare, monumente au rămas în pi rea ! ' j |
LTS II7 p/- leu :
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA» Devo. str. Dc. Petro Grozra, m. 35. Telefoane» 11275,11585,20708. TIPARUL i Tipografia Deva, sfr. 23 Aogosl, nr. 257. m ats
