Page 77 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 77
Proletari din toate
ANUfc XXX!
SÎMBÂTĂ
23 DECEMBRIE
| JUPEIUI HUNEDOARA
ÎNCHEI LUCRĂRILOR
ADUNĂRI NAŢIONALE
Vineri dimineaţă, au con După discuţia pe artico Central al Partidului Co
tinuat lucrările sesiunii a le a proiectului de lege, munist Român şi a Consi
VllI-a a celei de-a Vil-a Marca Adunare Naţională liului Naţional al Frontului
legislaturi a Marii Adunări a adoptat, în unanimitate, Unităţii Socialiste, să fie
Naţionale. Legea privind formarea, ales în funcţia de vicepre
Deputaţii şi invitaţii au planificarea, destinaţia şi şedinte al Consiliului de
salutat cu vii şi puternice vărsarea beneficiilor. Stat deputatul Iosif Kovacs,
aplauze sosirea în sală în continuarea ordinii de profesor universitar, pro
a tovarăşului NICOLÂE zi, tovarăşul Cornel Burti rector al Universităţii „Ba-
CEAUŞESCU, a celorlalţi că, vieeprim-minislru al beş-Bolyai" din Cluj-Na-
tovarăşi din' conducerea guvernului, ministrul co poca.
partidului şi statului. merţului exterior şi coope Trecîndu-se la vot, Ma
împreună cu tovarăşul rării economice internaţio rea Adunare Naţională a
Nicolae Ceauşesctî, în lojile nale, a prezentat, din însăr ales, în unanimitate, pe to
oficiale au luat loc tovară cinarea Consiliului de Mi varăşul Iosif Kovacs în
şii Iosif Banc, Emil Bobu, niştri, proiectul Codului funcţia de vicepreşedinte
Cornel Burtică, Virgil Ca vamal. al Consiliului de Stat al Re
zacii, Glieorghe Cioară, Tovarăşul Tudor Drăga- publicii Socialiste România,
Lina Ciobanii, Constantin nu, preşedintele Comisiei în această calitate, tovară
Dăscălescu, Ion Dincă, E- constituţionale şi juridice şul Iosif Kovacs a depus
mil Drăgăncscu, Janos l'a- a M.A.N. a expus apoi Ra jurămîntul de ăredi-nţă şi
zckas, Ion Ioniţă, Petre portul comisiilor permanen devotament faţă de Repu C.S. HUNEDOARA — O.S.M. II. In fotografii;: Comunistul Ştefan Tripşa, maistru
.Lupu, Paul Niculescu, te ale M.A.N.,- care au ana blica Socialistă România. principal — Erou al Muncii Socialiste — împreună cu maistrul principat Ioan Crişau
(stingă) şi dispecerul tehnician Adrian Bucătarii, analizează graficul de alimentare cu fon
Gheorglie Oprea, Gheorghc lizat şi avizat profetul de La ultimul punct de pe tă a cuptoarelor. Foto : N. NEGRU
Pană, Ion Păţan, Dumitru lege. ordinea de zi, tovarăşul
Popescu, Glieorghe Răilil- La dezbaterea generală Silviu Curticcanu, secretar La l.M. Vulcan
lcscu, Virgil Trofin, Iosif pe marginea acestui proiect prezidenţial şi al Consiliu
Uglar, Ilie Vcrileţ, Ştefan de lege, au luat ciivîntul lui de Stat, a prezentat ex Calitate
Voi tec. deputaţii Gheorghc Dumi- punerea- la proiectele de
în sala Marii Adunări trache, Vasile Sav, Aurica legi pentru aprobarea de Un adevăr care nu necesită La dicţionarul noii ca
Naţionale se aflau, de a- Munteanu şi Glieorghe cretelor cu putere de lege ii lăţi, superioare, pe care
semenea, membrii supleanţi Trandafir. emise de Consiliul de Stat, ii scrie întreaga noastră
ai Comitetului Politic Exe După examinarea pe ar iar tovarăşa Maria Groza, explicaţii. Pentru a realiza planul naţiune, sub conducerea
v
cutiv al C.C. al P.C.R., se ticole a proiectului de le vicepreşedinte al Comisiei partidului, lumaJişUi de ia
cretari ai C.C. al P.C.H., ge, Marea Adunare Naţio constituţionale şi juridice de cărbune trebuie pregătiri! secţia I a C.S. Hunedoa
membri ai Consiliului de nală a adoptat, în unanimi a M.A.N., a expus Rapor
ra
înţeleg
aducă
să-şi
'Stat. tate, Codul vamal. tul acestei comisii cu pri partea de contribuţie, Şi,
In calitate de invitaţi, la în .continuarea lucrărilor, vire la proiectele de legi anume, tocmai la noţiu
lucrările înaltului for le la propunerea Biroului Ma supuse dezbaterii. » S-a diminuat linia de front activă... nea de calitate a produc
gislativ al ţării au luat rii Adunări Naţionale, de După discuţia pe artico • Rezervele anticipate — insuficient confirmate ţiei de fontă. Colectivul
parte membri ai C.C. al putaţii au aprobat în una le a fiecărui proiect de le • Dar cauzele... subiective? de aici înţelege că fonta
P.C.R., ai guvernului, con nimitate completarea ordi ge, forumul legislativ su
ducători de instituţii cen nii de zi a actualei sesiuni prem al ţării a adoptat, în • O hotărirc — anul 197!) să fie pregătit, mai bine cenuşie/- pe care o elabo
trale, organizaţii de, masă cu următorul nou punct: unanimitate, legile pentru rează să nu aibă nici o
şi obşteşti, reprezentanţi ai — Alegerea unui vice aprobarea decretelor cu Cu inginerul Gheorghe cărbune’,., la care noi a- pată. Fonta produsă aici
oamenilor muncii, persona preşedinte al Consiliului putere de lege emise de Dumitra?, directorul l.M. vem minusuri. Şi asta nu iormea/.ă materia primă
lităţi ale vieţii, ştiinţifice, de Stat al Republicii Socia Consiliul dc Stat. Vulcan, mai bine să nu dis poate, mulţumi. Dimpotrivă, pentru mai bine de 20 de
culturale şi artistice, zia liste România şi depune Ordinea de zi epuizîn- cuţi despre- soarta produc trebuie să ne dea de gîn-
rişti români şi corespon- rea jurămîntului de credin du-se, tovarăşul Nicolae ţiei de cărbune din acest dit,
1 denii ai presei străine. ţă şi devotament faţă de Re Giosan, preşedintele Marii an. Este total nemulţumit — Desigur, au existat
Lucrările sesiunii au fost publica Socialistă România. Adunări Naţionale, a de şi nu-ţi spune prea multe. . nişte cauze...
deschise de tovarăşul Ni în legătură cu noul punct clarat închise lucrările se — Se ştie că stăm rău, — Destul dc multe. Pri
colae Giosan, preşedintele introdus pc ordinea de zi siunii a VllI-a a celei de-a că avem restanţe mari de ma şi cea mai importantă
Marii Adunări Naţionale. a sesiunii, tovarăşul Ştefan Vil-a legislaţuri a ■ Marii la începutul anului, care a fost diminuarea, cu fie turnătorii din ţară, iar in
în continuarea discuţiei Yoitee, membru al Corni- Adunări Naţionale. în nu care decadă şi lună a li acest an colectivul n-a
generale la proiectul de telului Politic Executiv al mele Biroului Marii Adu nu fac cinste acestui colec niei de front active, ceea primii nici un reproş la
lege privind formarea, pla- C.C. al P.C.R., vicepreşe nări Naţionale, preşedintele tiv, distins nu cu mulţi ani ce s-a răsfrînt direct — calitatea fontei.
rtificarea, destinaţia şi văr dinte al Consiliului Naţio M.A.N. a adresat deputaţi în urmă de două ori cu — Cum se explică a-
sarea beneficiilor au mai nal al Frontului Unităţii lor călduroase felicitări şi „Ordinul Muncii" clasa I. DUMITRU GHEONEA ceasta ? - il întrebăm pe
luat ciivînlul deputaţii Şle- Socialiste, ,a propus' Marii urări, cu prilejul Zilei pro Şi totuşi s-a muncit, s-au tovarăşul Arcadie Schwartz,
fania Ionescu şi Adrian Adunări Naţionale, din îm- clamării Republicii şi al depus eforturi, însă eficien secretarul organizaţiei de
Stoica. puternicirea Comitetului Anului nou 1979. ţa se măsoară în tone de [Continuare în pag. a 2-al partid din- secţie.
- Aş spune că simpla:
r oamenii noştri au devenit
Pe amenajarec hidroenergetica Rîu Mare-Retezat: mult mai sensibili ia ne
voile economiei naţionale.
Prin calitatea fontei ei
Anul 1979 să reprezinte o etapă de înţeleg tripla lor calitate
de proprietari, producă
tori şi beneficiari. Un in
vîrf în construirea hidrocentralei! giner ca Nicolae Vonida,
un maistru ca Romulus U-
cenic, sau un muncitor ca
— Ce a însemnat 1978 casei vanelor sferice şi la tigat experienţă, a finali- ţ Pavel Andrăşescu sau ca
pentru constructorul şi bolta casei vanelor flutu zat unele lucrări.'. Fără Teodor Breazu nu-şi per
beneficiarul obiectivului re ; demararea lucrărilor îndoială că se putea face ) mit. să scoată pe rina fur
hidroenergetic din ~ Rete pe ăducţiunea secundara; maţi. mult. Realizările au l nalului orice fontă.
zat ? .darea în folosinţă a ate fost însă. diminuate şi ele / Cercetlnd lucrurile mai
Ne-au răspuns tovarâ- - lierelor noastre centrale calamitatea din. luna mâi 1 îndeaproape, am găsit un
şii . Nicolae. Panica, ingi- • de. ia Haţeg. de la baraj, de Reasigură- ţ fapt extrem de expresiv,
ner şef la Grupul de şan Ing. IOAN CÎMPEANU: rea cu' efective dc munci- t anume că acest mod de
tiere Rîu •Mâre-Retezat şi „Aş face cîteva comple tbri la nivelul pianului". ) a judeca şi de a acţio
Ioan Cîmpeanu, directo- tări. A PAN- \ na se întinde la scara În
, ful. I.E. Haţeg. culaţia pe u tregului colectiv. Aici se
coronamentul,
iiig. NICOLAE l’AN- includ şi cei de la încăr
TEA : „Realizările sînt care in egală măsură cu
modeste, faţă de plan, cei de la descărcarea fur
s-au acumulat , rămîneri nalului şi cauperiştii şi
în urmă. Totuşi, ca stadii . prim-topilorii, .şi. lăcătuşii,
fizice, aş nominaliza:' ter care permite intensifica lea planificată, doar la 1 şi termotehnicienii, în pri
minarea .galeriei dc de rea lucrărilor în zona cen- cheltuielile materiale ob- l mul rînd comuniştii, dar
viere şi devierea • Rîului 'trală a ba.rajului ; â fost ţinem unele realizări, i şi cei care nu lac parte
Mare, ceea ce a deschis betonat 60 ia sută clin Cauzele neîmpliniriior sînt J din rindurile organizaţiei
perspectiva începerii lu drumul ce duce. la. carie- . multe, unele ne aparţin ţ de partid. De ce ? Pentru
că aceasta a lucrat in e-
crărilor masive la viito ra dc ’anrpcamentc Neliş. direct, altele vin dinafa- i gală măsură cu toţi oa
rul baraj ; terminarea be- Dacă şantierul din Haţeg, ră. în soluţionarea tutu- / menii, i-a ajutat şi-i aju
tonării boitei centralei al G.S.C.F.I. Deva s-ar fi ror acestor probleme âm j tă în muncă, le explică cu
subterane ; intrarea pe a- mobilizat mai intens, în primit un sprijin perma- ( răbdare, ii căleşte în lu
ducţiunea principală cu 6 tregul drum putea fi ga nent din partea Comite- ? cru, in luptă.
fronturi din 8 cîte va tre ta, ceea ce ar fi uşurat tutui judeţean de partid, i Se găseşte, aşadar, aici,
bui săi deschidem aici-; mult transportul anrocâ- aici, la faţa locului". ţ sau se regăseşte din
începerea betonării pe a- mentelor la baraj. Dosi GH. I. NEGREA \
Oamenii taie drum în mu ohia muntelui. Spre cariera de plin o expresie a ceea ce
la Valea Ncliş, de unde vor aduce arocameiUe* pentru bara ducţiunea .principală ; a- încheiem , anul cu nerea- numim calitatea muncii de
jul viitoarei hidrocentrale de ta Rîu Mare.Retezat. .tacarea. lucrărilor, la bolta lizări, constructorul a câş [Continuare în pag. a 2-al 1 partid.
