Page 79 - Drumul_socialismului_1978_12

SlMBĂTÂ, 23 DECEMBRIE 1978 Pag. 3

„Politeţe" care * CAMPIONI LA.,
ABSENTE
spa- s La I.M. Lupeni se des­
ranceză face să-ţi piară graiul făşoară o activitate sus­
iz. ţinută, pe multiple planuri,
c. Rc- ! împotriva acelopa care lac
Am avut de multe ori o- — Nu opresc decît dimi­ absenţe nemotivaie. O
B V
dv. li- cazia să călătorim cu au­ neaţa (era ora 23,10). metodă este afişarea lor
ndăm... tobuzul „IKARUS" nr. — Pe indicatorul- din sta­ | pe un- panou,, la locul cel
nagazin 31 -HD-4517, ai autobazei 2 fie nu e afişat acest lucru
ini : călători din eadful I.T.A. te mai. frecventat din între­
sculin : şi apoi noi. v-am rugat fru­ prindere, Zilele trecute au
«mânia Deva; condus de- şoferul! mos. i apărut aici afişaţi, cei 45
imit de loan Ştefan. L-am urmărit — Cu ce- drepf îmi ţii v de a-bsentomani, care au
moi atent în uhimul timp,
lipsit -nemotivat de la lu­
:heafă : dumneata mie morală ? V
ehoslo- la sugestiile unor călători, Du-te la I.T.A. să-fi dea cru de 20 sau 700 de ori.
uni in­ şi am- observat că pe lingăi „Campionii", cu peste 50
ia Mos. nervozitate, şoferul respec­ autobuz special, la mine i de absenţe la activ, sfăti::
cîl vei trăi să nu mai vii-sa­
Livcr- tiv- manifestă; şi îngîrnfare,. Teodor Rus (102),. Aurei
te rogi!
lerlecht aroganţă. Totdeauna agi­
ei Su- tat, nu are răbdare să urce în- faţa acestei „politeţe"' M-unteanu (85), Petru loan
iropei). roţi călâţorii în staţii! (tra­ ne-a pierit graiul. O fi te (66), Va site Marcu (62)',
lit (Ic Părinţii sânt ia lucru,, copiii lor meşteresc i» miicroateliere.... Vasi-le Diaconu. (52) .— toţi
seul Deva,—Hunedoara- şi, staţia- facultativă, dor dacă *
Bucu- retur e- uneori foarte aglo­ sînt călători- care coboară, de la sectorul li, Csege
Bie l>i- merat); nu; opreşte: în une­ atunci, autobuzul! trebuie să Aurel (68)1 Dinu Log fii n'
icâ Conlucrarea creşă—grădiniţă, mijloc eficient de pregătire 1 (58j, Constantin Ocneanu-
â le staţii, în general' are o oprească; (55), Botta Mrkios (53) —
ca mportare n ecu vii ncioasăi Am vrut să stăm de
ai s de la sectorul V.
icâ in- a capiilor pentru învă?ănMuf preşcolar faţă. de- călători. vorbă pe: această temă cu
1
ţională Ştim că sînt şi călători: şeful autobazei 2 călători $
ui pen- cu „toane", certaţi cu re­ Deva, să-i spunem că ne UNDE SPĂLAM
Lneret : gulile: bunei-cuviinţe, îm­ face multă plăcere să că­ t AUTOTURISMELE ?
filiinii Iniţiat şi condus de dr. vită ţii desfăşurate şi la tarea la următorul schimb: te
Mari» Âitoneanu, membră schiţarea unor intenţii de ■ şi a. unor cadre din judeţ, potriva cărora trebuie să- lătorim cu conducători auto Pentru a-şi spăla pro­
în comisia socială' a Comi­ viitor.. deoarece- in unele- localităţi creăm! opinie de masă. ca Bodea, Roşea, Mănăsti­ te priile autoturisme, hune-
tetului municipal al femei­ Aceste acţiuni urmăresc această activitate în ereşe Dar cum să faci acest lu­ re, Faur şi chiar cu colegul tedorenii sî-n-t nevoiţi să ba-
«n lx>_ lor Deva, cu concursul atit evidenţierea unor re­ e deficitară (M: Faur — a- cru în favoarea- unui con­ lui Ştefan de pe 4517, Ion
Episo- ducător auto, cînd el în­ Munteanu, dar se afla în
prof. Zoe Zaharie, preşe­ zultate meritorii, obţinute sistentă şefă cu probleme
tira şi dinta. comitetului, şi al to­ deja, cit mai ales. iniţierea de ocrotirea mamei şi a suşi e. incitator ia discuţiii concediu. Vroj.am să-i suge­ I
varăşei Ana Schervan,. in- şi pregătirea cadrelor sa­ copilului pe judeţ); diversi­ neprincipiale? Astfel; îni răm să-l trimită pe Ştefan
să transporte lemne, piatră,
spector şcolar şi membră nitare ee desfăşoară acti­ ficarea materialului edu­ seara, zilei .de T5> decembrie.-
i şi <le în Comitetul judeţean al vităţi educative în erei- cativ (B. Gaură — asisten­ a.c.,» pleeînd, cu autobuzul! balast sau orice alte mate­
interna femeilor — schimbul de şe, realizarea concordanţei tă eu probleme de educa­ din autogara: la orele 22,30! riale, dor nu-oameni, fiind­
şte ’78 pe ruta Deva—Hunedoara,, că nu ştie să se poarte
experienţă între cireşele şi ţie sanitară);
grădiniţele municipiului Acţiune ’de' pionierat, s-a, adresat- eu cuvinte- şiţ cu oamenii. te tă drumul pînă la Deva',,
sau chiar mai departe. Şi
Deva, menit să pună în e- Schimb de experienţă schimbul de- experienţă; inie pe un ton deloc: politicos Poate- după apariţia a- aceasta pentru simplăl
1
videnţă rezultatele bune ţiât la Deva- îşi propune celor ce doreau să- coboa­ cestor rînduri, cu ajutorul motiv că unitatea „Auta-
ale colaborării dintre cre­ valorificare» materiafeîo'r re la stafia,- facultativă din tovarăşilor de muncă din servi-ce" din localitate nu
harnicul colectiv de la
M Ră­ şă şi grădiniţă — s-a aflat, între modul de desfăşurare dezbătute cu prilejul des­ faţa cantinei-restaurant „Si-
ii; 7,00 recent, la a doua „ediţie" al acestora în ereşe cu, ai făşurării sale- intr-o sesiu­ derurgistul". Dar- să redăm I.T.A. Deva, loan Ştefan se prestează asemenea ser­
Revista dialogul :. vicii. Deşi aici a fost con­
mdo- şi a avut loc la grădiniţa grupei, mici grădiniţă (unde ne de comunicări la sfârşi­ — Tovarăşe Ştefan,, vă va. strădui să înţeleagă că struită in acest scop o sta­
e ştiri; cuplată cu creşă nr. 7. activităţile se desfăşoară tul anului şcolar şl brga*- : ei e la dispoziţia călători­ fie nouă, mecanizată, in
radio; Desfăşurat prima dată la după programă). Adevărai- nizarea, în cinste» Zilei rugăm, să opriţi, la staţia
•; 11,00 facultativă. Sîntem mai lor şi nu invers. cadrul ei nu a fost spă­
5 Atlas creşa nr. 1 Gojdu (necupla­ tul scop al acestor acţiuni copilului, » unei expoziţii lată nici o maşină pină
scotcca tă cu grădiniţă, asistentă rămâne însă dezvoltarea eu lucrării realizate de tfiblfi călători care trebuie acum, deoarece nu cores­
•emieră conducătoare Virginia Vlă- vorbirii la copilul de creşă copii. să: coborîm-. GHEORGHE GOSTIAN
Jtin de doiu), următorul! va- ave» şi pregătirea lui pentru inr V. ROMAN. punde cerinţelor. Ba mai
ira fol- mult: de cind cu staţia
De la loc în martie, anul viitor, irarea în grădiniţă. aceasta nouă. — ajunsă
i-club ; la' grădiniţa cuplată eu Dezbaterile au . subliniat
,15 Ra- creşă. nr. 2 din cartierul reuşita activităţilor desfăv- Grigore Vlad — Rîu Băr­ Ponnta- Gir. Husari - Ce- câmpul muncii la data so­ deja in paragină — a
i Orele licitării. lost oprită şi activitatea
cţn- Bejan (directoare G. Oană). şurate, datorată şi cuplării bat.. Persoanele cărora li rişor. Cele relatate în scri­ de la instalaţia de spăla­
rtante; Activităţile demonstrati­ creşei. cu grădiniţa, ceea ce s-a, desfăcut contractul de soarea dumneavoastră- au Domnica Murg — Uroi.
l; 20,40 ve : joc didactic pentru* oferă primei avantaje în muncă • din vina lor, în- si­ fost aduse la cunoştinţa Art. 82' din Lege» 3/1977 re manuală: a maşinilor,
00 Ra- pe motiv că nu are cine
ratonul dezvoltarea vorbirii — plus (V. Vlădoiu); faptul tuaţi» in care vechime» in organelor în drept să ia precizează că ajutorul de să se ocupe de asemenea
tin de „Cine face aşa ?“ — reali­ că, aceşti copii. au. un m,> muncă se întrerupe, nu măsuri. deces se acordă numai în
stop zat prin teatru: de păpuşi re bagaj de cunoştinţe şi mai pot fi repuse. în clrep- Flore» Voicu — O'răşlie. caz de deces al pensiona­ operaţiune. Dar de acti­
(păpuşari: educatoarele M. deprinderi şi pot formula t urile pe eare le-au avut. Sînteţi în drept s» primiţi rului sau al unui membru vitatea „Au-toşervice" -ului
se ocupă oare cineva ?
Constantinescu şi E. Da- intr-o, propoziţie: răspunsul pînă la. aaea dată,, cu. ex- sporul de 5 la sută. Veţi de familie al acestuia.. Or,
vid), la grupa mare creşă (X. Todeschi — psiholog) ; 1 cepţia concediului de odilir-. soţul. dv. era beneficiar de
(conducătoare de grupă cei veniţi din- creşă se a- nă,. care se acordă; în con­ ajutor social- şi, nu de pen­ PRIN GARD;
Maria Filimon) şi educaţie dăptează mai uşor cerinţe­ diţiile prevăzute, de art. 11 sie. Pentru acest, fapt nici ' OCOLIND OCHII
Teodo- fizică la grupa micăt gră­ lor grădiniţei (V. Barbu) ; (1) din Legea nr., 26/1967; dv. nu vi! se acordă, pensie PAZEI;..
ii, me- diniţă, conducătoare educa­ în desfăşurarea activităţii- Dorica Vătămanu — Hu­ Vă răspundem de urmaş.
EDOA-
rămint, toarele L. Berbeeeanu şi lor este hotărâtoare- starea nedoara. Nu aveţi dreptul Angheluţ Obrejan- —
; Au- V. Barbu (ultima — susţi- afectivă şi. tratarea indivir la alocaţie pentru acea pe­ la întrebare Breazova. Numai adunarea . Seara; la ieşirea din
■.torul); nătoărea activităţii), mate­ duală a copiilor (G. ©ană)'. rioadă. generală, » obştii satului în ' schimb, un mic cont-roT ia
şi cu- rialele prezentate: de direc­ S-au detaşat şi cîteva Ion Milrică — Hunedoa­ > porţile şi... gardurile LV.
nirca); care domiciliaţi poate ho­
;7 No- toarea unităţii, V. Ştefan, propuneri ; planificarea trii- ra. I.. Conform pi’evederi- tărî* scutirea unui cetăţean i Că lan a demonstrat că
(Repu- şi asistenta ce coordonează mestrială a activităţilor lor art. 117 (3) din Codul 'primi şi suma restanţă din sat de efectuarea pazei T mai există lucrători, este
Zbor activitatea creşei, V. Maica, creşei în concordanţă cu muncii, organizarea timpu­ pentru 1977: • drept, tot mai puţini) care
it băr-i obşteşti,
lle I-U ppvind experienţa. dobîn programa grupei mici gră­ lui de lucru, se stabileşte Elena Novicov — Hune­ Pavel Gara — Bîrcea \ nesocotesc regulile disci-
T
„CAN : dită pe linia colaborării diniţă (experimental)';' per­ prin regulamentul de or­ doara. Conform art. 13 din MÎGă. După, datele din 1 plinei muncitoreşti. Ies mal
ircsc) ; grădimţă-creşă şi realiza- fectarea unui sistem de ac­ dine interioară al) Unităţi­ Legea 3/1977, avînd 21 de ' repede de ta lucru; oco-
:
Palide scrisoare,, aveţi dreptul la
A : A- ‘tgo.' -îndrumării şi con.trolur tivităţi de educaţie, .fizică lor. 2: Potrivit art. 11 (2); ani vechime în muncă,, a- pensie pentru munca de­ y lese tocmai de aceea
Juan lui personalului creşei, dar prin oare- să se asigure din Decretul nr. 246/1977, veţi dreptul la pensie pen­ pus» şi limită de vîrstă, nu­ 1 poarta, sar gardurile sau
CÂNI : mai ales discuţiile finale dezvoltarea psiho-motorie a 'alocaţia de stat pentru co­ tru. munca, depusă şi. limită mai la 62 ani, netotalizînd ) folosesc găurile tăcute în
şi iar- au dus la desprindere» u- pii nu se acordă cumulativ, V garduri. Unii mai scot‘ şi
ibrie) ; copiilor pentru grădiniţă db vîrstă la 57 ani, indife­ 30 de ani vechime în mun­
ai Ro- nor concluzii bilanţal actD (prof: Zoe Zaharie); invi- cu bursa. rent dacă sînteţi sau nu în că. ţ anumite obiecte. La un
• mmmm t tmamm • mmmm 0 aaar jr ow 0 mmmr i «■r / «■> # «nr 0 am / «■> 0 Mmmm 0 M ■0mmm 0. mmmm. 0. mmmm-0 mmmm • s—mmm. 0. Mmamm-M, Mm . recent control au fost gă-
•oşic) ;
■liţistul y sin în timpul unor ase­
şii/
Urgia Pornită la drum; în noul de la nivelul conducerii clu­ să ducă- ia- o... schimbare de ne aduc ia cunoştinţă că Cavai — de 3 ori, Dumi­
'-BAI : campionat, sub conducerea, bului s-au manifestat şi la optică,, de atitudine şi, im­ Jiul a pierdut finala nu la trache şi Stoichiţă — de cite te­ menea „aventuri" ■ Lu-
puşcă lui Gheorghe Ehe, redevenit începutul sezonului — boală plicit, de evoluţie. Din feri­ Rijelta,. unde a fost învinsă i kacs Arpad, Traian Bar-
1ŢEG : „principal" după un camptor .veche la Jiul. — o anumită cire, schimbările- de ia Jiul; două ori, apoi Sălăgean, Ru- ) bara, loan Tănăsescu, Ma-
e i-ii * 1 copleşitor de arbitri, ci 1» su, Stoica, Bădin, Bucurescu
D-ale nat do „secund" la fostul' siguranţă, încredere şi orgo­ cu toate rezultatele contra­ Petroşani... (O relatare de la şi Cassai — cîte o dată, • j rin Dănilescu, Gheorghe
t : So- său dascăl, Traian Ionescu, liu neacoperite- cu fapte. De dictorii ulterioare; au a- faţa; locului spune şi despre Cei mai slabi jucători (no­ I' Milăş-an,' Viorel Puşcaş,
[ (Ca- Jiul şi antrenorul său promi­ aici, o reacţie în consens a faptul că televiziunea iugo­ taţi cu 4) : P. Nicolae, Du- Sandu Ştefani. Gheorghe
ERIA : teau — la începutul campio­ jucătorilor şi- aşa Jiul reu­ dus ceva cit dh cit şi în re­ slavă- a repetat seara golu­ mitrache şi Boloş (în etapa
reşul); natului o persoană impor­ zultatele echipei, în sensul \\Velea. Au promis că va fi
bulan- şeşte abia în etapa- a IlI-a rile neregulamentare alb a Il-a, acasă, cu F.C. Baia V pentru ultima, dală...
C : E- tantă din conducerea cui­ să înscrie primele goluri; recuperării, unor puncte pier— gazdelor şi; cele frumoase, Mare), Rus» şi: Budin (eta­
nerul). bului ne spunea chiar să. pa a V-a, la F.C. Bihor), Să­ Vi
scriem în ziar — că echipa lăgean şi Dumitrache (eta­ 1 DIN NOU’ DESPRE
minerilor va ataca... fruntea Cronica turului (divizia A) pa a IX-a, 1», Sportul stu­ ’ PĂSTRAREA
clasamentului şi va cuceri denţesc), Rusu (etapa a
„Cupa Balcanică". N-am X,VII-a, la. Steaua). • Car­ * ÎNGRĂŞĂMINTELOR
scris tocmai aşa şi nici a- tonaşe galbene : 11, la 8 ju­ V CHIMICE
cum nu dăm numele acelei Jiul şi datele unei comportări cători (Bădin — de 4 ori, V
pentru
: Vre- persoane din respect pentru P. Nicolae, Cavai, Sălăgean, t Producerea şi achlziţio-
troasă, activitatea şi efortul... de­ Ciupitu, Rusu, P. Grigore, l narea îngrăşămintelor chi-
Se vor puse in slujba echipei Jiul; Bucurescu — cîte 6 dată). •
.te sla- cu. un rol mare in relativa contradictorii V mice necesare sporirii
slab la redresare, din finalul turului, Suspendări : Bădin — o eta­ \ producţiei agricole se face
sificări pă (a XV-a) pentru 3 car­ 1 cu mari cheltuieli. Se în-
nord- a comportării formaţiei. N-am tonaşe galbene. Iată, cifric,
li cu- scris şi bine am făcut ! Jiul" pentru ca abia în a IV-a, dute pe teren propriu. Nu „de mondiale", ale lui Mul- apariţia unor jucători la „e- V tilnesc însă din nou ca­
minus a început slab şi încrederea vom spune câ Petre Libar- ţescu ; pe de altă parte, Pe­ videnţiaţi" şi „marcatori", te zuri cînd banii investiţi nu
a intre tînărului său antrenor Gheor- cînd a fost condusă, de pe di, ca preşedinte de club, l îşi găsesc corespondent in
ii ridi- ghe Ene in puterea şi valoa-- margine de cuplul Gh. En'e tre Libardi a primit scuzele dar şi la, „cartonaşe galbe­ ? recolte, deoarece îngraşă-
seara — Nîcoiae Oaidă, să acumu­ Nicolae Oaidă şi Gheorghe conducerii, echipei gazdă ne", cit şi ca evoluţie a re­
ar izo- rea jucătorilor de bază — leze primele două puncte. Ene, ca antrenori, vor reuşi pentru „maniera în care a zultatelor, Jiul „ne dă" pe ) mintele sînt, lăsate să se
încredere motivată din punc­ Dar speranţa că echipa îşi să eîştige campionatul cu eîştigat"). Dar faptele sînt turul consumat o comportare 1; degradeze. Aşa s-a In-
1 şl 25 tul său de vedere, cu rezul­ Jiul în actuala formulă. Dar fapte şi iată citeva date ale contradictorie, pe măsura r ti mp lat şi- la C.A.P. Bă-
n curs tatele bune dobîndite în pri­ va reveni se stinge repede, compoziţiei şi potentelor sa­
ariabii. mul său an, de debut, la Jir pentru că în etapa a V-a este sigur că severitatea şi evoluţiei. Jiului în. turul a- 1 ci-a, unde s-au găsit de- s
a nl n. F.C. Bihor cucereşte prima competenţa lor de foşti fot­ cestui campionat. le, a conjuncturii în care te gradate 5 000 kg ingrâşâ-
ui —, nu s-a confirmat. Pro­ victorie, la un scor categoric balişti cu nume sonore, cu­ 9 17 puncte realizate Ia şi-a desfăşurat activitatea.
blema se pune astfel.: jucăr- (5—0) în dauna — cui ? — plate cu asigurarea unor golaverajul 21—23, din 7 Este clar că realizările bune 1 minte, precum şi lă C.A.P.
torii dd bază, veterani în Jiului. Clubul a sesizat că condiţii corespunzătoare, pot meciuri cîştigate, 3 egale, 7 pot fi mai multe, cu jucători J Batiz, unde în aceste zile
fotbal, nu numai: ca virslă treburile nu: merg, la nive­ aduce remontare» mior mi­ pierdute. • Golurile, cele ca Mulţescu, Ciupit» Bucu­ te era „adăpostită." sub ce-
dar şi ca valoare şi. expe­ lul- speranţelor şi... veleită­ nusuri de pînă acum, chiar 21; au fost realizate de 7 rescu; Sălăgean, chiar Bădin, i rul liber o mare. cantitate
rienţă. coenpatiţională,, nu aii ţilor sale, neacoperite cu re­ dacă finalul sezonului (două jucători (Dumitrache 5, Sălă- Cassai şi Guran, cu Stoichi- Ide îngrăşăminte chimice.
mai putut, sau antrenorul lor ' V De ce nu asiguraţi păs-
•i din zultate, reuşind să curme înfrîngeri cu 4—1, la Steaua gean şi Bucut’escu cîte 4j ţă şi- Stoica, jucători, de e-
n-a rnai reuşit să-i mobili­ Mulţescu 3, Cassai şi Gu~ chipă, cum s-au consacrat. te trarea îngrăşămintelor in
71, 32, zeze ca altă dată ? !' Mărtu­ momentul, crizei: prin schim­ şi Rijeka) nu susţin această ran cile două Stoica 1). 0 Va trebui doar ca unificarea 1 condiţii corespunzătoare,
t ; risim că din datele noastre barea conducerii. Nu spunem idee. Şi, fiindcă am adus Jucători evidenţiaţi (am no­ lor sub o singură idee de
73, 80, adevărul s-ar găsi undeva nimic rău despre fosta, coiir Vorba de Rijeka, să spunem echipă, în spiritul noii^ con­ j tovarăşi preşedinţi şi in-
68. la mijloc, Gică Ene fiind • ducere,, nu spunem nimic că date furnizate de Petre tat pe cei remarcaţi în mod te gineri' şeii din C.A.P. ?
tiguri : bine despre actuala, dar era Libardi şi Gheorghe Mul- deosebit, respectiv de la no­ duceri, să fie realizată de­ te
report scutit de unele răspunderi nevoie de . o schimbare-; era ţoscu, cărora avem, deplin ta 8 în sus),: Ciupitu — de plin.
în mod obiectiv, pentru că necesar să schimbe ceva care temei să la acordăm credit, 8 ori, Mulţescu — de 4 ori j NICOLAE STANCIU l. _____________*