Page 80 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 80
JPag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 574 $ SlMBÂTĂ, 23 DECEMBRIE 1978
o.n.u. Rezoluţii ale Adunării Generale ORAŞE 5N PERICOL comerciale dintre indienii
io BaruxeSles ou începsit
iuerdnle reuniunii ministerscsi© din Brazilia şi cei din Bo
NAŢIUNILE UNITE 22 siuni a Adunării Genera La o conferinţă naţiona- livia.
'(Agerpres). ■ — Adunarea le a O.N.U. într-o rezolu CJJ. — A.C.P. lâ privind salvarea oraşelor Studiind proprietăţile goa-
'Generală a O.N.U. a adop-' ţie eu privire la cea de-a italiene ameninţate de pro mnei, oamenii de ştiinţă au
itat două rezoluţii referitoa cincea sesiune a Conferin BRUXELLES 22 (Ager înfruntarea dintre C.E.E. cesele geologice evolutive, stabilit că este foarte bo
re la situaţia drepturilor şi ţei O.N.U. pentru Comerţ pres). .— Intr-un comen şi A.C.P. riscă ş.ă se an s-a făcut inventarul tutu gată în vitamine, săruri mi
.libertăţilor fundamentale şi Dezvoltare (UNCTAD), tariu consacrat . reuniunii gajeze în special asupra ror centrelor urbane ame nerale, uleiuri, cofeină şi
iale omului în Gliile, încăl este exprimată necesitatea ministeriale C.E.E.-A.C.P. problemelor cooperării in ninţate. Astfel, s-ct relevat alte substanţe capabile să
ecate flagrant de autorităţi ca acest organism „să re (cele 54 de ţări în curs de scufundarea treptată a orarefacă forţele organismului.
le acestei ţări. în baza u- comande măsuri de. politi dezvoltare din Africa, zona dustriale şi comerţului. Ţă şelor Veneţia şi Pisa, unde Din ea se ■pot face medica
neia din aceste, rezoluţii — că internaţională pentru a Caraibilor şi Pacificului a- rile A.C.P. doresc liberul procesul de scufundare Îna mente pentru maladiile car
recomandate de Comitetul se combate inflaţia mon sociate la Piaţa comună în schimb pc piaţa „celor intează cu 1 cm pe an, Ra- diovasculare şi aia sistemu
pentru problemele sociale, dială aşa cum se manifes baza Convenţiei de la nouă" pentru toate produ venna, unde marea înain lui nervos. Unele ţări, prin
umanitare şi culturale al tă în deprecierea unor de L'ome), ale cărei lucrări au sele lor, inclusiv cele agri tează spre oraş cu 120 tre care şi Japonia, impor
.dunării — a fost apro vize. dintre cele mai im început la Bruxelles, agen cole. Dar Piaţa comună re kmp... tă guarana braziliană pen
bată instituirea unui fond portante". De.asemenea, re ţia France Presse . scrie că fuză modificarea regulilor Italia se află într-o regiu tru a o folosi ca materie
Jvoluntar’al O.N.U. care să zoluţia cere UNCTAD să participanţii vor face o sale actuale pentru a da ne geologică unde se în primă în industria farma
"6ierc asistenţă . umanitară, examineze „efectele infla nouă- încercare pentru de curs cererii ţărilor A.C.P. registrează o scufundare ra ceutică. Băuturile răcoritoa
fluridieă şi financiară, deţi- ţiei asupra vieţii economi gajarea orientărilor precise Este de aşteptat ca „cei pidă a scoarţei terestre. Şi, re din guarana concurează,
ÎTiuţilor şi refugiaţilor, chi ce. _şi sociale din .ţările în •în vederea continuării nego 54“ să se declare răspicat aşa cum s-a relevat la con în Brazilia, cu coca cola.
lieni, precum şi familiilor curs de dezvoltare",, reco- cierilor pentru reînnoirea împotriva protecţionismului ferinţă, procesul nu se da tracii cererea de guard f
(acestora. mandînd statelor lumii să Convenţiei de la Lome ca C.E.E., relevă în încheiere torează numai naturii, ci şi pe piaţa externă este morte,
4r acorde ...o atenţie specială" re expiră în aprilie 1980. comentariul A.F.P. activităţii omeneşti; factorii autorităţile braziliene au
NAŢIUNILE UNITE 22' problemei inflaţiei mon industriali din această re luat măsuri să se extindă
bAgerpres). — Inflaţia ca. diale în cadrul negocierilor giune folosesc excesiv ape plantaţiile şi în alte reghin!
«fenomen economic şi finan- pentru înfăptuirea unei noi le freatice, golind solul. A- ale ţării.
reiar mondiai a fost evo- ordini economice interna „EGIPTUL E SINCER Şl GATA SĂ APLANEZE cesta, uscîndu-se, nu mai
î'cătă în cadrul actualei se ţionale. poate susţine greutatea ENERGIA SOLARA
TOATE OBSTACOLELE SUSCEPTIBILE construcţiilor şi se scu ÎN ECONOMIE
In R.D. Germană se fac
Protest al Libanului, la Q.M.U., SĂ ÎMPIEDICE PROGRESUL PĂCII" fundă. studii de folosire în econo
MEDICAMENTE mie a energiei solare, în
CAIRO 22 (Agerpres). —
Dayan, — vizează „menţi-
împotriva atacurilor Israelului Butr’os Ghali, ministru de . nerea ritmului dobînclit al DIN GUARANA special- în economia comu
stat la M.A.E. şi ministru . negocierilor, dovedind opi nală. Cu ajutorul unui co
' BEIRUT 22 (Agerpres). — reprezentantul Libanului la interimar de externe al E- niei publice faptul că E- In legendele triburilor de lector solar avind o supra
jţjibănul a protestat la Or- Naţiunile Unite, Ghassan giptului, a declarat, cu prţ- giptul e sincer şi gata să indieni se vorbeşte foarte faţă de 200 mp, s-a reuşit
iganizaţia Naţiunilor Unite Tueni, a relevat că, în lejul unei conferinţe dc aplaneze toate obstacolele mult despre un elixir mira încălzirea apei intr-un ba
irmpotriva atacurilor Israe cursul atacului de miercuri presă desfăşurate la Cairo, susceptibile : să împiedice culos din guarana — o spe zin descoperit din oraşul
lului, pe care le-a calificat al aviaţiei israclicno, an că întiinirea tripartită de progresul păcii". . cie de castan care creşte Freiburg. Din mai pînă în
jidrept „neprovocatc şi ne- fost ucise trei persoane, la Bruxelles are scopul „de Referindu-se la compo în bazinul Amazoanelor. septembrie, indiferent de
vjustifi.cate", rezervîndu-şi alte 16 fiind rănite. El a a încerca găsirea unei căi nentele unui acord de pa Din- vopseaua preparată din vreme, puterea colectorului
i<Jreptul de a cere convoca declarat, totodată, că ata pentru relansarea negocie ce, Butros Ghali a reali r- coafa de guarana indienii a atins între b0-100 kW.
rea unei reuniuni de ur- curile constituie o violare rilor". El a precizat că re •mat că Egiptul va rămîne îşi vopsesc corpul, încă din Temperatura medie in bazin
igenţă a Consiliului de Secu- uniunea la care vor parti ferm pe poziţiile sale în secol uf trecut coaja de a fost cu 3 grade mai ma
kitate — relatează agenţia flagrantă a suveranităţii cipa primul ministru egip ceea ce priveşte legătura guarana îndeplinind şl rolul, re decit la alte bazine de
iReuter. Libanului, a legalităţii in tean, Mustafa Khalil, se dintre Sinai, Cisiordania şi de monedă în schimburile înot descoperite.
; într-o scrisoare adresată ternaţionale şi a acordului cretarul de stat american, Gaza, cit şi calendarul au
^secretarului general al de armistiţiu libanozo-israe- Cyrus Vance, şi ministrul tonomiei palestiniene în a-
; O.N.U., Kurt Waldhcim, lian. de externe israelian, Moshe ceste teritorii.
A N U N Ţ
PROGRAMUL, B La Geneva au conti
STAŢIILOR nuat, la 22 decembrie, con flaţie, această limitare se n întreprinderea de transporturi
va traduce în termeni reali i
* DE ASISTENŢA vorbirile între Andrei Gro- printr-o comprimare a buge- ţ
tehnica a.c.r. mîko, ministrul afacerilor
IN PERIOADA externe al U,R.S.S„ si se tului federal cu aproxima- ţ auto Hunedoara
J 30 DECEMBRIE 1978 — cretarul de stat al S.U.A., tiv 15. miliarde dolari. t
Cu excepţia publica- )
■
2 IANUARIE 1979 Cyrus Vance. Ele sînt con ianuarie 1979 va da pu, jiei „Le Parisien Libere", ţ ORGANIZEAZĂ IN TRIM. I. 1979. EXA
In ziua.de 30 decem- sacrate desăvîrşiriî elaboră blicifăţii un raport. joi nu a apărut nici unul ţ MINAREA ŞOFERILOR PENTRU PROMOVAREA
’brie 1978, staţiile dc a- rii acordului privind limita ■ După o îndelungată din marile cotidiene france- 7
ţsislenţă tehnică A.C.R. rea armamentelor strategi dezbatere, parlamentul Ir ze, datorită grevei munci- 1 ÎN CATEGORII SUPERIOARE DE ÎNCADRARE.
vor lucra în program ce ofensive, relatează a- landei a aprobat joi, cu 77 torilor tipografi, convoca- ţ Unităţile deţinătoare de parc auto vor
‘normal, înlre orele 7—18. genţia TASS. voturi favorabile şi 13 îm tă de Confederaţia Gene- l
în perioada 31 decem ■ Patru focuri de armă potrivă, decizia guvernului rată a muncii în semn de / depune tabele nominale cu propuneri la
brie — 2 ianuarie. în şi nu două sau trei, cum acestei ţări de a adera Ia protest împotriva progra- j l.T.A. Hunedoara, cu sediul în Deva, str.
j,judeţe se va asigura se credea pînă în prezent, sistemul monetar vesf-eu- mului economic guverna- (
/permanenţă zilnică, în au fost trase asupra fostu ropean, care ar urma să menta! care loveşte-în in- • Horea, nr. 12—14 — pînă la data de 15 ia
tre orele 10—19, la tele lui preşedinte al S.U.A., intre în vigoare la 1 ianua tereseie unor largi pături nuarie 1979. Tabelele cu propuneri sosite
fonul 1 23 45. Fiecare fi John Kennedy, ucis la Dal- rie 1979. salariate.
lială judeţeană A.C.R. las, îit noiembrie 1963. ■ Nivelul inflaţiei ame ■ >a sfîrşitu! consultări- i după această dată nu vor fi luate. în consi
va avea de serviciu şi Aceasta este concluzia • la ricano a ajuns în prezent la lor s7.e cu liderii princî- J derare.
un automobil de asisten- care a ajuns un grup de aproximativ 9,6 la sută. palelor partide politice şi ţ
ţă tehnică rutieră, cu experţi după examinarea u- Pentru a face faţă acestei parlamentului, regele Bau- l Vor fi admişi la examen numai şoferii
posibilităţi de remorea- nei benzi magnetice înre febre inflaţioniste, preşedin douin al Belgiei l-a însăr- } posesori de permis de conducere pentru
re. Filiala municipiului gistrate în ziua asasinatu tele Jimmy Carter a hofărît cinat joi pe Willy Claes, l
Bucureşti va asigura lui fostului preşedinte. limitarea la 3 !a sută a membru al Partidului socia- ţ autovehiculele din categoriile C, D şi E cuf-
permanenţa înlre .orele Comisia de anchetă a majorării cheltuielilor fede tist, fost ministru al econo- ( mulat, cu respectarea condiţiilor actului
6—20, la telefonul 180272 Camerei Reprezentanţilor îsi rale pentru anul bugetar miei, cu misiunea de infor- 1
sau 027 ; pentru inter va încheia lucrările la 31 care începe la 1 octombrie mare în vederea constitui- ţ nostru nr. 3/1696/17. 02. 1977, trimis tu
venţia rutieră sini asi i decembrie, după care, la 2 1979. Ţinînd seama de in rii noului guvern al ţării. turor unităţilor deţinătoare de parc auto.
gurate patru maşini.
Relaţii suplimentare cu privire la con
I—----------------------------------------- —— . --------------- — ------------------------------- ----------
ţinutul tabelelor nominale şi de vechime se
înarmarea—factor de agravare a crizei mondiale primesc de la compartimentele de personal
din autobaze şi biroul pers., înv., retrib. din
Intr-o etapă istorică po fabricarea dc noi arme). au fost cheltuite pentru ţe ele se Vor epuiza nu peste l.T.A. Hunedoara.
care Adunarea Generală a Or, toate ţările din Africa luri legate de înarmare, mult timp. O lume care
O.N.U. o proclamase „de consumă anual, pentru a-şi geherîndu-se o discrepanţă pentru a supravieţui va
ceniu al dezarmării", pro acoperi necesităţile în toa dramatică între ceea ce so trebui să treăca-la o pro
ducţia de armamente, în te domeniile, jumătate din investeşte pentru ort şi ducţie şi consurfv bazate po
treţinerea şi instruirea ar această cantitate. viaţa lui şi pentru arme şi evitarea drastică a -risipei,
matelor, eforturile de per Pentru a sugera amploa moarto. Circa 500,000 do pe menajarea echilibrului I. R. A. Craiova
fecţionare a armelor şi toa rea risipei unor materiale oameni de ştiinţă şi ingl- ' mediului ambiant. O lume
te celelalte verigi : care rare în scopuri. militare, nori — respectiv aproape în care anual mor clin-..lipsă
formează lanţul exorbitant sînt ilustrative următoarele jumătate din competenţele) de hrană cirCa 25 milioane ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
al cheltuielilor militare de cifre privind Statele Unite ştiinţifice ale lumii — sint dc oameni, iar aproximativ
peste 400 miliarde dolari ale Americii :. bauxită. — şustraşi. nevoilor economi 900 milioane. dintre care
înghit anual 5—6 la sută 14 la sulă din consumul ce, paşnice şi utilizaţi în mulţi copii, suferă de foa pentru secţia piese de schimb, care
din produsul brut al tutu total al ţării, cositor — 8.3 scopul perfecţionării mij me şi malnulrjţie. O lume funcţionează în comuna Pleniţa — Dolj :
ror ţărilor lumii luate Ia la sută, crom — 7,6 la su loacelor distructive, inven în care decalajele economi
un loc, sau două treimi din tă, cupru — 13.7 ] " sută, tării unor sisteme de arme ce sînt exprimate prin ra
a
produsul brut însumat al molibden — 9,3 la sută. noi, şi mai ucigătoare. Da portul mediu de 14 la 1 în • ingineri, tehnicieni şi maiştri, în
ţărilor în care trăieşte ju 1 Cantităţi importante do tele statistice arată, că, în specialitatea prelucrarea metalelor prin aş-
mătatea cea mai săracă a prezent. în întreaga lume, favoarea ţarilor industria
omenirii. materii, prime sînt sustrase. lizate. O lume în care anal chiere.
Actuala cursă a înarmă '. din circuitul ' internaţional se află sub arme sau an fabetismul şi bolile sînt
rilor duce la o risipă de . prin suprastocările strate trenaţi în activităţi legate flageluri ce bîntuie pe vas Relaţii suplimentare la biroul personal-
de înarmare circa . 100 000 000 te întinderi alo; globului,
materii prime într-o lume gice. Tot datorită uit or' con-, dc oameni. Totodată, este unde trăieşte două - treimi
siderente „strategice"' sînt
în caro toate resursele au învăţămînt, telefon 30851, inf. 150.
devenit practic epuizabile. impuse bariere în. calea Jlovedită statistic., legătura din populaţia globului. Iar
Dimensiunile reale ale a- • comerţului internaţional cu [direct proporţională între această relalie duce inevi
cestei irosiri nu au fost de : materii prime caro ,-inţere- momentele de agravare a tabil la concluzia că goana
terminate.' Se apreciază în . sează şi industria militară. şomajului iii ţările occiden înarmărilor afectează, direct
să că în 'fiecare an- se In ' perioada postbelică,' tale . şi accelerarea . cursei — desigur în proporţii di
consumă, pentru transpor identificată drept - începutul înarmărilor. ferite, dar întotdeauna. în
turile militare, deplasarea 'noii revoluţii tehnico-ştiin- . Toate aceste aspecte tre mod negativ — economiile
echipamentelor şi efective ■ ţifice. în care au "apărut buie puse. în relaţie directă şi nivelul de viaţă al tutu
lor. pentru manevrele mi posibilităţi imense pentru cu realităţile _ şi nevoile ror statelor, mari şi mici,
litare etc. circa 700—750 rezolvarea unor probleme lumii în care trăim! O lu bogate şi sărace, nucleare
milioane barili hidrocarburi vitale ale omenirii, circa 40 me care ştie astăzi că re săR uenucleare.
(fără a lua în consideraţie la sută din resursele alo sursele sale nu sînt neli ”' r %
cantităţile utilizate pentru cate ' cercelării-dezvoltăl-il mitate .şi că unele dintre ' P. PETRA ‘
h m
REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA» Deva, str. Dr. Polru -Groza, nr. 35. Telefoane j 11275, 11585, 20708. '*** TIPARUL» Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 257,
2
; *'■ i. .. • . .A Y - ■*.
