Page 85 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 85
Prâîetarî din toate ţâtâb,
w
îl! âaWIrtNM
■NB. 6:576
MARŢI,
26 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani 4
. ÎN PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR
tu planul am!
Continuitate pe linia valorificării
îndeplinit
superioare a metalului MUNICIPIUL DEVA
Prin materializarea
fermă a propriilor pro
ci-en tul ui scoaterii de me grame de sporire a rod
Peste plan 16 000 tone ţagle de relaminare. tal; în intrarea. în’. produc niciei muncii în majo
Consumul de metal a fost redus cu peste 2 kg pe ţie curentă- a originalului ritatea unităţilor econo
tona de laminate. laminor de bile (primul de mice deveue, nivelul
Consumul de cilindri de laminor — mai mic cu acest gen din ţară, conce planificat at productivi
40 tone. put şi realizat cu forţe pror tăţii muncii pe ansam
Economii la preţul de cost in valoare de peste 5 prii), precum şi în pune blul industriei munici
milioane lei. rea în funcţiune — în per piului a fost depăşit, în
spectiva anului 1979 — a perioada trecută din a-
maşinii de sudat ţagle cap cest an, cu 10 600 lei pe
Acestea sînt realizările sublinia că in cazul nostru la-cap; prin intermediul fiecare lucrător. Pro
colectivului de muneţi de nu ridică probleme latura acestora vom valorifica su ducţiile suplimentare
la laminorul de semifabri cantitativă a planului pro perior -resursele secundare obţinute pe această ca
cate al Combinatului side ducţiei de laminate în de materii prime, scurtătu le lună de lună s-au
rurgic Hunedoara, confor 1979'— afirma tovarăşul rile de ţagle, cu influenţe concretizat în ultimă in
me cu angajamentele- lua inginer Petru Pârvu, şeful directe asupra nivelului stanţă în îndeplinirea
te pe 1978, realizări care laminorului de semifabrU* producţiei fizice şi al valo înainte de termen a pla
se identifică cu baza ma cate. Tocmai de aceea , e- rii producţiei nete. nului revenit municipiu
:
terială de pe care lamina- forturilo colectivului sînt Şeful secţiei amintise lui Deva pe anul 1978.
torii abordează problema direcţionate prioritar spre printre altele că, în ansam Pe baza continuităţii a-
tica activităţii de produc crearea condiţiilor practice blul pregătirii producţiei a- cestui înalt ritm de
ţie din cel de-al patrulea de ridicare continuă a gra- , nului 1979, în prim-plan se muncă, pînă la finele li
an al actualului cincinal. O dului de valorificare a me află, de asemenea, îmbună nului se estimează rea
primă interpretare a lor, talului. în acest context, tăţirea muncii în sectorul lizarea unei producţii
în lumina cerinţelor majo în paralel cu îmbunătăţi- • întreţinerii utilajelor şi in industriale suplimentare
re ale noului mecanism e~ rea tehnologiei de lucru la stalaţiilor din secţie, in a- în valoare de peste 82
eon o rnico-f i n an c ia r, eviden ceastă ordine de idei, mais milioane lei, evidenţiată
linia de laminare a oţelu
ţiază faptul că în centrul lui, avem în vedere perfec trul mecanic principal Ioan în 210 milioane kWh e-
preocupărilor s-au situat ţionarea activităţii ia cele Barbu arăta : nergie electrică, 180 to
eforturile pentru valorifi două maşini de polizat ţa- — Este bine ştiut că de ne concentrat de mine
carea superioară a metalu glele pătrate destinate la continuitatea funcţionării reuri, alte bunuri. -
lui obiectiv principal- sf minării în sîrmă, prin or laminorului,- a fluxului- de f
-
pentru anul 1979,. pe oare ganizarea unei exigente în laminare şi- de ritmul nor I.M.M.R. SIMERIA
l-am desprins din discu treţineri •electromecanice- şi mal al acestuia depinde nu Anul 1978 a fost pen
ţiile purtate p-e această o mai. corectă, utilizare a numai nivelul producţiei tru colectivul întreprin
temă cu cadre competente lor. Ne punem totodată realizate, ci şi calitatea ei. derii noastre — spunea
din secţie. mari şi certe speranţe de In virtutea acestei idei a „MINERITUL AZI“ tovarăşul Iosif Rădic,
* — De la bun început aş ridicare evidentă a coefi- acţionat colectivul nostru Lucrare de artă monumentală (mozaic) 11,30x9,15 secretarul comitetului de
de la întreţinere, la recen m: Liceul Vulcan. Realizată după proiectul artiştilor partid, preşedintele con
ta reparaţie mijlocie făcută Elena Bianu şi Iosif Tellmann. -j siliului oamenilor mun
la toate utilajele liniei de cii — un an bogat în
lN r ZIARUL DE AZI laminare — eaje, foarfeci, realizări. In luna trecu
căi cu role etc. — repa ORIENTARE , ALEEA FRUNTAŞILOR tă am îndeplinit planul
PROFESIONALĂ
In inoiJUa minei BoiţR-Ha-
Dezvoltarea ecpnomic.o-soeială a comunei raţie efectuată în termen Uni»» de uv«*j minier Criş- ţeg a apărut o frumoasă alee, pe primii trei ani ai
actualului cincinal, iar
cunoaşte o nouă ascendenţă şi la un înalt grad de ca vior » fo«l î-aadA unei reuşite de-a lungul căreia minerii ză zilele acestea am rapor
litate, ceea ce asigură pen
aleea
Este
V* tru 1979 condiţii optime de acţiuni, de orientare şcolari şi bovesc adeseori. mnnoă. Aici, , tat realizarea planulurşi
fruntaşilor
în
profesională, organizată do In
Un adevăr care trebuie înţelt
puri-Surduc : Animalele ,sînt funcţionare a acestora. In spectoratul şcolar judeţean şi zdnbcsc chipurile crier mai a angajamentelor pe a-
oasa corpului didactic Deva.
deotoittici mineri, aflaţi mereu
podarului ' continuare] fiecare .utilaj VJsţita a fost realizată -eu «de în fruntea întrecerii socialiste. cest an, cu însemnate
vii ctaeei a VIM-a de la Şcoa Ioan Vlăiconi II, Aurel Tăşa depăşiri la toţi indicate-'
! • Spori : Primul concurs pe patinoarul -artificial din SABIN IONESCU la generală nr. 2 Crişclor — hi, Dumitru Gbiitra, . OtviSş
Hunedoara ; Deschiderea sezonului competiţiontfl de Ia care au participat şi diri Iosif,. Aurel Păran, Ioan Roşu, (Continuare în pag. a 2-a)
v schi în Parîng ; Handbal (Continuare în pag. a 2-a) guiţii claselor a VlII-a din Dorel Ucbu stnt doar ciţiva
toate şcolile comunei.
dintre ri.
___________________________________ I
ZIARUL NOSTRU
LANSEAZĂ
TNCEPTND
DIN ACEST NUMĂR
i un oraş nu-şi
Resursele nu mai cresc, consumul da! poate permite
Este ştiut că numai un procent <le 2 transportată, înmagazinată şi distribuită risipa de apă
la sută din rezervele de apă ale plane prin inii de km de conducte la consu
tei sînt de apă potabilă. Poluarea indus mator, apare de-a dreptul un act in ' Călaniil, cu o populaţie
trială a rîurilor şi fluviilor diminuează conştient. Asigurarea unui debit de 1 evaluată pînă' în 1980 /la
simţitor această rezervă. Perspectiva 1/sec, adusă la robinetul din casa noas circa 13 000 locuitori, cu un
1 rezervelor de apă nu se între tră, necesită o investiţie de 240 000 Iei! fond locativ actual de 2 097
vede, în schimb se ştie cu certitudine Realizează risipitorul de apă imaginea de apartamente şi perspec
că populaţia consumatoare este în conti financiară a risipei ? Dacă stă să medi tiva de a ajunge la 3 000
nuă creştere. Este apa o valoare? Fără teze la cele ce am spus pînă aici, nu are un. sistem de captare
discuţie. ■ Care este situaţia rezervelor de se poate să nu-şi dea seama. prin'puţuri,~cu un debit ă-
apă in judeţul Hunedoara ? Ne infor Acţiunea ziarului noslru, pe care in siigurăt de 360 me/oră, -a-
mează despre aceasta, tovarăşul inginer tenţionăm. s-o desfăşurăm pe parcursul dică' ’ 100 1/scc.undă sau
Pavel Bora, directorul Oficiului de gos unei perioade mai îndelungate, cu spri 560 'litri'apă pe om' şi ai,
podărirea apelor. jinul furnizorilor de apă — unităţile la nivelul. populaţiei .din
Totalul rezervelor de apă — de supra G.I.G.C.L. — îşi propune să determine 1980.’ Raportat la ceea ce
faţă şi. subterane — la noi în judeţ se Un consum raţional de apă, fără risipă. este asigurat în celelalte o-
ridică, intr-un an mediu, la •llf)2 000 000 Canalele risipei sînt cunoscute : instala raşe ale'judeţului,’ Călăiiul
mc. Intr-un an slab în precipitaţii -— cum ţiile defecte (între care cţsle din casele are o situaţie de oraş. fa
a fost 1978 — rezerva de apă potabilă noastre deţin ponderea) şi consumatorii vorizat. Şi totuşi, riu 'de
este apreciată la 2 172 000 000 inc. industriali" care consumă în procesele mult, în zilele cîrid tempe-,
Eşalonarea necesarului, total de apă tehnologice apa potabilă, consum nemo natura scădea , mult sub
potabilă şi industrială ‘ prezintă pînă în tivat în nici un ;fel. Ea este, dacă vreţi, zero grade şi infiltraţia în
anul 2 000 următorul tablou exprimat o . chemare la realitate pentru nepăsă puţuri era mică, E.G.C.L. a
în debit pe secundă : 1980 — 61 mc sec, torii în 'ale căror case sau unităţi se fost obligată să întrerupă
1985 — 93 mc/sec ; 1990 — 96 mc/sec ; scurg zilnic în canal zeci de mii de litri continuitatea regimului de
;
2000 — 108 mc/sec. Un an sărac în pre de apă potabilă nefolosilă. furnizare' a apei.
■ însoţiţi de factori de la
cipitaţii înseamnă, oricine poate calcula, Pe parcursul acţiunii vom aborda, cu E.G.C.L. Călan, am făcut
un debit de aproape 69 mc/sccundă. sprijinul specialiştilor şi al cetăţenilor, un scurt sondaj la cîţiva
Dacă astfel stau lucrurile în ceea ce toata gama de aspecte care condiţionea
l.c. Orăştie, sectorul scul'iirie. Strungarul Xlisie Susan a consumatori din cartierul
califieat pe Mircea Lăscoi, <lar şi in continuare îi împărtă priveşte apa în general, risipa de apă ză un consum raţional de apă potabilă. ION CIOCLEI
şeşte <îin experienţa sa. potabilă, care trebuie captată, tratată, Aşadar, un prim aspect.
Foto : VIRGlt ONOIU (Continuare în pag. a 2-«)
