Page 86 - Drumul_socialismului_1978_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NE

economic ■ ca

a

9,00 Tel ROI
va cunoaşte Gu planul Continuitate pe linia valorificării NO<l
10.00
ten
10.50 In
o nouă ascendenţă anual îndeplinit superioare a metalului 11.35 Tel-
„La
(Urmare din pag. 1) 11.45 lui Inc
(Urmare din pag. 1); rentă a acestei maşini am de funcţionare a instalaţii­ 17.00 Tel-
'Ampla participare a interes gospodăresc, s-a reuşit acum să asigurăm lor tehnologice de ridicat 17.05 Tel<
«naşelor largi de cetăţeni reuşit să se faeă economii rii. Astfel, la producţia important a fost. repartizat întregul necesar de aseme­ şi transportat — menţiona 17,25 Cui
la elaborarea şi adoptarea importante şi comuna să globală avem o depăşire în „custodia" — din punct nea lagăre, la toate uti­ tovarăşul Titus Bodrean — 17.45 Pag
roit
planului economico-social aibă un buget excedentar. de 9,5 milioane lei, la de vedere tehnic, al respec­ lajele de bază. se află în stadiu de exe­ 18,10 Lee
în profil teritorial şi a bu­ Anul acesta, datorită bunei producţia marfă de 5,2 tării N.T.S. şi P.S.I. — u- După cum ne relata su­ cuţie trei linii aeriene de crăi
. ră
getului local pe 1979, dez­ gospodăriri, acest excedent milioane lei, iar Ia pro­ nuia din lucrătorii noştri dorul electric Ţitus Bo- sudură, care vor permite 18.35 Cini
baterile • care au avut loc este de peste 400 mii lei. ducţia netă de aproape care răspunde în mod ex­ drean — secretar adjunct intervenţii prompte în ori­ 19.00 Intr
In adunările populare să­ In anul 1979, prin sporirea 4 milioane lei. Produc­ pres de verificările şi in­ în biroul organizaţiei de ce punct al traveilor, unde 19,20 1001
teşti şi - din cadrul unită­ veniturilor şi reducerea ţia fizică este depăşită tervenţiile ce se impun. Cît partid din secţie — în mod macaralele şi liniile lor de 19.30 Tel< Intr
19.50
ţilor economice au eviden­ cheltuielilor se prelimină a cu 264 vagoane R.P. In priveşte' înlăturarea ■ unora asemănător a acţionat şi rulare impun aceasta. orei
ţiat- preocuparea şi răspun­ se vărsa la bugetul muni­ unităţi echivalente. Am din greutăţile întîmpiţjate colectivul de electricieni Sigur că un asemenea agri
derea de care dau dovadă cipiului ' Deva aproape 800 obţinut, de asemenea, un pînă nu demult în apro- de aici, r-idicînd substan­ mod responsabil de pregă­ 20.05 Pati
patr
locuitorii comunei Şoi­ mii lei. beneficiu suplimentar j vizionarea cu piese de re- ţial calitatea lucrărilor de tire a producţiei anului 20.15 Anu
muş iii înfăptuirea po­ Anul 1979 va marca pen­ de peste 7 milioane lei. ; zervă, colectivul nostru a întreţinere — partea elec­ 1979 oferă certe garanţii noii
liticii partidului de dez­ tru comuna Şoimuş un salt Aceasta ca urmare a realizat aiei în secţie o ma­ trică pregătind din timp pentru o activitate calita­ 20.30 Scai
■ rele
voltare armonioasă a tu­ calitativ atît în ce priveş­ sporirii productivităţii şină pentru turnarea cen­ piesele de schimb, ansam- tiv superioară în viitorul Tirt
turor localităţilor, pentru te autogospodărirea, cît şi muncii cu aproape 4 la trifugă a compoziţiei lagă­ blele şi subansamblele de apropiat, aşa cum dealtfel 21,55 Muz
lichidarea deosebirilor esen­ autofinanţarea, prin obţi­ sută faţă de sarcina relor de alunecare de lă rezervă necesare. Pentru sînt şi cerinţele dezvoltării 22.15 T« V In
22.30
ţiale dintre sat şi oraş, de nerea unor importante ve­ planificată şi a reducerii utilaje. Prin utilizarea cu­ crearea condiţiilor optime noastre continue. lui
ridicare a nivelului de nituri bugetare. Acest salt cheltuielilor la 1000 Iei
.viaţă al celor ce muncesc. se va realiza prin creşte­ producţie marfă cu 16
Atît în cadrul adunărilor, rea producţiilor agricole Iei. Consumul de metal
cit- şi în recenta sesiune a vegetale şi animaliere, a l-am redus cu peste 60
consiliului popular comu­ depăşirii prevederilor de tone, iar de energie c-
BUCUR
nal, s-a subliniat că tot plan la producţia industria­ lectrică cu 428 000 kWh. dioprogra
ceea ce s-a realizat pînă lă şi finalizarea obiective­ SECTORUL IV Radiojurn
acum şi se va înfăptui în lor de investiţii,- reducerea AL I.M. LUPENI presei; 8,
viitor la Şoimuş este ope­ consumurilor şi a cheltuie­ Sporeşte zilnic dlilor; 9,0
ra întregii obştii şi în fo­ lilor materiale de produc­ PLUSUL DE CĂRBUNE 9.05 Răspi
lor; 10,00
losul ei. ţie; Pentru dezvoltarea e- 10,20 Al
In-, anul care se încheie, conomieă a comunei vor fi In hotărîrea unanimă lolk; 10,4
Buletin d
Sa. Şoimuş s-au obţinut re­ alocate investiţii totale ca­ de a recupera cît mai muzica p
zultate' bune în domeniul re 'însumează aproape 4 mult din restanţele acu­ Buletin d<
economic, social-culturai,. milioane lei, din care peste mulate de la începutul nanţo —
pe tărîm edilitar-gospodă- 3 milioane din fondurile anului, minerii de la rice ’IS ;
15,00 Club
tresc, în ridicarea nivelului statului. Unităţile economi­ sectorul IV al LM. Lu- Radiojurn
doi trai al populaţiei. Cu ce din comună au prevăzut peni şi-au mobilizat toa­ nato ccoi
toate condiţiile climatice- să realizeze anul viitor o te forţele, reuşind să înregistrai
.mai nefavorabile, au fost producţie industrială de extragă zilnic însemnate ră; 17,00
17.05 Te a
«■obţinute' producţii agricole peste 400 milioane lei (ci­ cantităţi de cărbune trla mea ;
vegetale şi animale satisfă­ ment, var, carne de pasăre, peste plan. Numai de Ia gărelor; ]
cătoarei. a sporit şeptclul ape minerale) şi o produc­ începutul acestei luni, 18.15 Cine
anului IV
(.cooperativelor agricole. A- ţie netă de 150 milioane lei. din abatajele sectorului — reporta
«•-ceiasta a permis să se livre- Ca urmare a sporirii pro­ IV au fost extrase su­ 20.15 Rom
szd la fondul de stat de la ducţiei agricole se vor livra plimentar peste 4 500 to­ dustrial c
Memoria
<C.A.P. şi« de la gospodării!*, la fondul de stat peste 500 ne de cărbune. Rezulta­ nesc ; 21,0
^populaţiei peste 400 torop- tone cereale, aproape 1 000 te bune înregistrează 21.05 Cade
O zi intr
«de grîu şi orz, 170 tone po- tone sfeclă de zahăr, 440 îndeosebi formaţiile de Non stop
.vrumb^ 774,7 tone sfeclă de tone cartofi, 114 tone fruc­ la toate cele 4 complexe
Aspect de la lucrările de montaj al cajelor de la laminorul de semifabricate nr. Z ce
Mahăr, mai mult de 5 200 te, aproape 260 tone de car­ mecanizate. se află. In construcţie. Foto : VIRGIL ONOIU TCMIŞO.
’jhi lapte, 153 tone carne şi ne şi peste 7 000 lil lapte, tualltatca
vista şlag
aalte- produse; Desigur, re­ precum şi alte produse. lumea ar
zultatele puteau fi şi. mai Importante fonduri — a- Vizitînd ferma zootehni­ în cînd şi- ceva concentrate. anul trecut, este considerat calitate şi de aceea nici vocale şl
umări:* dacă conducerile li­ proape 2 milioane lei — că a cooperativei agricole Programul de lucru în de contabila şefă a unită­ producţia de lapte nu este muzici po
Colocviu <
mitaţilor agi'icolc socialiste, sînt destinate dezvoltării din Cîmpuri-Surduc, pen­ fermă este afişat doar ca ţii, Aurica Burza, ca un prea mare" — spunea con­ rii anului
«cadrele de specialişti şi învăţămîntului şi culturii, tru oricine este uşor să-şi să fie, deoarece nu este res­ succes deosebit. Compara­ tabila şefă. Cu toate aces­ rctrospect
consiliul popular manifes- ocrotirii sănătăţii. Pentru dea seama ce fel de oameni pectat de nimeni. Deşi sînt tiv cu planul, unitatea în­ tea, în proiectul planului semnificat
munca şi
itau mai multă preocupare. satisfacerea cerinţelor popu­ gospodăresc această unita­ cuprinse cîte două ore zil­ registrează însă o restanţă de producţie şi financiar lor, elevii
Acţionînd în spiritul do­ laţiei vor fi desfăcute prin te şi cui i-a fost încredin­ nic pentru ţesălat, nimeni de peste 20 000 litri, ceea pentru anul 1979, s-a pre­ din judeţ;
cumentelor Plenarei C.C. ăl' comerţul cooperatist măr­ ţată sarcina să se ocupe de nu efectuează această ope­ ce reprezintă nu mai puţin văzut din nou un deficit de Caraş-Sev-
ra.
SP.C.R. din martie a.c. ş*; furi. în valoare de peste 14 creşterea animalelor. De la raţiune. Ba mai mult, pen­ de 25 la sută din producţia 400 tone suculente şi fi­
tal' indicaţiilor tovarăşului milioane lei ; se vor extin­ primul pas în fermă se tru a face haz de necaz, în contractată pe anul 1978 (?). broase, fără a se stabili şi
JiNicoiae Ceauşescu, secreta- de şi diversifica .prestaţiile poate vedea că aici dezor­ programul de după-amiază Efectivul matcă s-a reali- sursele de acoperire (!). Ce LC*N
mil. general al partidului, , de servicii. Planul pe anul dinea şi risipa existente în să mai vorbim despre ren­
•consiliul popular a obţinut 1979, penultimul an al ac­ depozitul de furaje fac casă tabilitatea sectorului zoo­
a-rexultate bune şi pe linia tualului cincinal, va fi în­ bună cu lipsa de interes şi Un adevăr care trebuie înţeles tehnic al C.A.P. Cîmpuri- DEVA :
lautogospodăririi şi autofi- cheiat — aşa cum şi-au ex­ preocupare din partea con­ Surduc, dacă se ţine sea­ res (Patr
în zbor
manţării. Prin sporirea sur­ primat hotărîrea toţi ce­ ducerii. C.A.P;.-pentru întro­ şt la C. A. P. Cîmpuri-Surduc ma de faptul că numai nu cîştigi
âselor de venituri şi mobi-li- tăţenii comunei — eu re­ narea unui spirit ferm de cheltuielile cu retribuţia DOARA:
szarea maselor la realizarea zultate bune în toate do­ disciplină şi răspundere în muncii în acest sector se căra); P(
curse (Al
•eu forţe proprii a unor o- meniile vieţii economice şi muncă în acest sector, care ridică undeva la 80 la sută preună <{
I&ective şi lucrări de larg sociale. N. BADIU ar trebui să contribuie ho- Animalele sînt oglinda din totalul veniturilor ob­ TROŞANJ
tărîtor la redresarea activi­ ţinute din livrarea produ­ (Unirea);
pede şi i
tăţii economico-fina-nciare selor fermei ? iembric);
Din scrisorile cetăţenilor a unităţii. Să nu mai amin­ muncii (Repu-'J.
Regăsirea într-o mai ma­
tim despre situaţia adăpos­ re măsură în anul 1979 a tima „iu
,Uncle se pof schimba în Deva turilor, unde prea puţin se (Cultural)
la juninci s-a prevăzut îna­ zat în. proporţie de 27 la efortului propriu al coope­ citoresc);
capsulele pentru autoslfon?" vede intervenţia gospodari­ inte adăpatul şi apoi fura­ sută (40 de capete) pe sea­ ratorilor’ în ansamblul ac­ inte de
lor pentru a le pregăti în jarea (!). ma cumpărărilor, ceea ce ţiunilor pentru redresarea rcsc); LC
scopul 'iernării' animalelor. atestă existenţa unor seri­ economico - financiară a
In magazinele comerţu­ mentul 130, întrebînd la Oglinda activităţii consi­ Inginera . şefă a C.A.P.,-, tal (Mim
lui de stat se vînd auto- toate- magazinele -de spe­ liului de conducere (pre­ Dana Nichita, ne spunea oase deficienţe în organiza­ C.A.P. se impune ca o ce­ Cianura
sifoane. Şi oamenii le cialitate unde pot găsi a- că : „Intr-adevăr, la grajdul rea reproducţiei. Acest lu­ rinţă de maximă însemnă­ ploaie (IVI
cumpără. Abia după a- ceste capsule cu acid car­ şedinte Mircga Negru) o pentru vaci cu lapte avem cru este demonstrat şi de tate. Tată de ce este nece­ NOASA :
ceea încep necazurile. A- bonic, fără de care auto- reprezintă însă starea de oameni necorespunzători nerealizarea planului de sar ca adunarea generală albe (Mu
ceasta, deoarece în Deva sifonul devine obiect de întreţinere a animalelor. (dinafara unităţii — n.n.), fătări la bovine. Nici vi- a cooperatorilor care va a- Pledoarie
nu se ştie unde şi cînd decor, mi s-a spus „La Chiar şi exemplarele din indisciplinaţi, care vin şi ţelele pentru reproducţie proba planul de producţie (Steaua i
se găsesc capsule pentru noi nu“. Expediem, între­ loturile numite de ochii lu­ pleacă de la program după nu se bucură de o îngrijire şi financiar pe anul viitor New-Yorl
autosifoane. Mai mulţi ce­ barea pusă de cititori, mii ale preşedintelui şi in­ bunul lor plac. Vom căuta corespunzătoare, paiele fiind să dezbată cu răspundere riile 1-11
tăţeni s-au adresat ziaru­ Direcţiei comerciale a ju­ ginerului şef arată de de­ să-i schimbăm". Rău este un sortiment de bază în şi exigenţă măsurile ce tre­ bărbaţilor
lui cu întrebarea: unde deţului pentru ca, din parte că este o contradic­ însă că nu se acţionează furajarea lor. buie întreprinse în vederea GIU-BAl
se pot schimba în Deva răspunsul său, cetăţenii ţie flagrantă între raţiile operativ şi cu insistenţă în Ca şi în an-ul trecut, ba­ îndeplinirii exemplare a sa de cu
capsulele pentru autosi- Devei să ştie ia care uni­ afişate pe hîrtie şi cele ca­ acest scop. lanţa furajeră este deficita­ sarcinilor ce revin unităţii Ultimul j
fon. „Da noi, în cartierul tăţi comerciale pot să re' se întocmesc în realita­ ră, trebuind ca unitatea să din programul judeţean de seriile
Bejan, ne scrie Mihai A- schimbe capsulele pentru te, care constau din coceni Raptul că unitatea livrea­ procure circa 50 tone fî- dezvoltare a zootehniei. BRAZI ;
xente, bloc 66, aparta­ autosifoane. şi paie netocate, foarte pu­ ză în acest an cu 10 000 li­ nuri. „Fînurile pe care le CALAN :
ţin fin şi siloz, iar din cînd tri lapte mai. mult decît în cumpărăm sînt de slabă N. TÎRCOB
lantă (C:
SIMBRIA
(Mureşul)
f (Urmară din pag. 1) nu, şeful E.G.C.L. Călan, ne rios (Ltu
Oraşul nou şi iată ce am Nici un oraş nu-şi poate permite risipa de apa spune că au fost inventa­ Atac împ
riate toate apartamentele
constatat: proprietate de stat din oraş (Minerul)
«La apartamentul 1 din îneît zi şi noapte se scurg 'blocul în folosinţă. Andrei Kovacs. Poate. Ne­ sită în canal; în 7—8 se­ şi s-au depistat 185 cu de­
blocul 3, de pe strada U- în canal sute de litri de Pc strada Florilor, la a- glijenţa âre multe feţe. cunde, un litru de apă. fecţiuni la instalaţiile inte­
mirii: apă. Starea instalaţiilor nu partamentul 6 din blocul Vizităm şi o unitate de „Clienţii strică instalaţiile", rioare, -în care e necesară VRE
1
— Soţul meu, ne spune: i se poate imputa în nici 28, încercăm' să strîngem alimentaţie publică, bufetul se lamentează responsabilul intervenţia proprietarului
Timpul
gospodina Lucia Floca, nu un caz proprietarului de Ion Pană. La robinetul din de fond locativ. Dintre a- 20 deccmbi
lasă niciodată robinetele să fond locativ aşa cum vrea bucătărie, în schimb, folo­ cestea, s-au făcut reme­ general cal­
curgă. De cîte ori se scur­ să ne. facă să credem gos­ eOfSSUM RATTBINAt sit în exclusivitate de per- dieri la 152. Socotim că ac­ mul! nor
ge apă, el lo repară, iar podina de la apartamen­ sonalul localului, apa curge ţiunea trebuie continuată precipitaţii
dacă nu o poate face el, tul 2. ca şi la chiuveta de la gru­ pînă cînd toţi locatarii nu sub formă
tul va sul
chemăm pe cei de la Apartamentul 14, din blo­ pul sanitar, iar responsa­ vor mai sta nepăsători la sectorul su
E.G.C.L. cul 11, de pe strada Inde­ robinetul din baie, care „Şuri-ariul". Robinetul re­ bilul ocăi'ăşte de mama fo­ un robinet care picură sau rile vor fi
—3 şi 2 gi
La apartamentul 2 din pendenţei e locuit de fami­ curge. 11 strîngem semni­ zervorului de la WC îm­ cului pe „neglijenta" cai'e cur-ge la ei în casă, arun- între 3 şi
blocul 1, de pe strada Flo­ lia lui Vasile Pavel. Titu­ ficativ şi nu mai curge. „A proaşcă în evantai apă. La a uitat să strîngă bine ro­ cînd în canal bănuţ cu bă­ Ceaţă loc
rilor, în schimb, instalaţiile larul de contract nu-i me­ venit nepotul în vizită pe chiuveta de la grupul sa- binetul. nuţ. Izolat polei
La munte
din baie, folosite de fami­ seriaş, dar toate instalaţii­ la noi, s-a folosit de chiu­ nitar, încercăm zadarnic să Iată deci un prim tablou Viitoarea localizare a ac­ mult închis
lia lui Adalbert Senely, le din casă etanşează de vetă şi nu l-a strîns" — se strîngem robinetul. Apa al risipei de apă potabilă. ţiunii noastre — oraşul coperit. Te
sînt într-.un hal fără hal, gar’câ ieri ar fi fost dat scuză gospodina, soţia lui curge izvor. Curge nefolo­ Subinginerul Ion Spătăeea- Brad. ge. Ceaţă f