Page 9 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 9
Froiefari din toate tarile, uniji-vă!
ANUL XXX
I II NR. 6 557
DUMINICA,
3 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Orientare consecventă O îndatorire patriotică Depunerea jurămintului militar
a fiecărui cetăţean
şi fermă spre edificarea de către tinerii contingentului
Economisirea
societăţii socialiste energiei electrice recent încorporat
şi comuniste pe pămlnful tăţile Ministerului Apărării muncă înfăptuirii neabătute
Sîmbătă dimineaţa, în uni
a politicii intense şi externe
Naţionale şi ale ' Ministeru a partidului, transpunerii c»
României deţul nostru ar înlocui în locuinţa sa doar UN depunerea jurămintului mi fermitate în viaţă a sarcini
lui de Interne a avut Ioc
® Dacă FIECARE ABONAT CASNIC din ju
lor pusa în faţa armatei. Şi
litar de către tinerii contin
BEC DE 100 W cu ALTUL DE 60 W, s-ar eco gentului recent încorporat. cu acest prilej, militarii ar
matei noastre şi-au reînnoit
După întoarcerea delega majore desprinse din expu nomisi, într-un an, aproape 12 000 000 kWh Eveniment cu semnificaţii- cu înflăcărare angajamentul
ţiei române, în frunte cu se nerea rostită de secretarul ENERGIE ELECTRICĂ. ostăşeşti majore, actul de de a rîdioa necontenit ni
cretarul general al partidu general al partidului, pre punerii jurămîntuloi a avut velul de pregătire de luptă
lui, preşedintele Republicii, şedintele Republicii, tovară loc în atmosfera entuziastă şi politică a unităţilor şi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şul Nicolae Ceauşescu, la în care poporul nostru a a- marilor unităţi, de a întări
de la Consfătuirea Comite Sesiunea solemnă comună In luna noiembrie 1978, în judeţul nostru ordinea şi disciplina, vigi
tului Politic Consultativ al ce a avut loc vineri, 1 de niversat împlinirea a 60 de
Tratatului de ia Varşovia, cembrie, în Capitală. s-a depăşit consumul de curent electric pentru ani de la formarea statului lenţa revoluţionară, de a e~
care a avut loc la Mosco Sintetizînd voinţa partidu iluminatul casnic cu : naţional unitar român, în cli xecuta fără şovăire ordinele
va, partidul nostru, întreaga lui, cuvîntul şi vrerea unani matul de profundă vibraţie comandantului suprem d
naţiune română au partici mă a întregului nostru po patriotică în care clasa forţelor noastre armate, to
pat în modul cel mai activ por, Hotărîrea sesiunii so muncitoare, ţărănimea, inte varăşul Nicolae Ceauşescu,
la un adevărat colocviu po lemne subliniază că expune lectualitatea, armata, în de a-şi face cu credinţă, o-
litic de largă reverberaţie. rea tovarăşului Nicolae treaga suflare ' românească noore şî demnitate datoria
A fost şî rămîne un adevă Ceauşescu face o analiză îşi exprimă deplina aproba sacră faţă de patrie, de a
rat plebiscit naţional — ca profundă a factorilor obiec re, faţă de activitatea şi apăra cu fermitate cuceririle
expresie elocventă a perfec tivi şi a condiţiilor econo poziţia tovarăşului Nicolae revoluţionare ale naţiunii
ţionării continue a democra mice, sociale şi politice, in Ceauşescu, a delegaţiei ţării noastre, munca sa paşnică,
ţiei noastre socialiste — în terne şi internaţionale, în noastre la recenta Consfă libertatea, independenţa, su
care poporul român s-a ex care s-a desfăşurat lupta tuire a Comitetului Politic veranitatea şi integritatea te
primat în mod clar şi hotărîi eroică a poporului nostru Consultativ al Tratatului de ritorială ale patriei dragi —
asupra unor probleme fun pentru realizarea sfatului la Varşovia. Republica Socialistă Româ
damentale ale existenţei sa naţional unitar, pentru împli Cei mai tineri ostaşi ai ţă nia.
le, ale lumii în care trăieşte nirea aspiraţiilor sale legiti rii, asemenea tuturor fiilor La solemnităţi au partici
şi fenomenelor ce o definesc. me de a se constitui într-o României socialiste aflaţi pat membri ai consiliilor de
Infîlnirile tovarăşului Nicolae naţiune liberă, de-sine-stătă- conducere ale Ministerului
Ceauşescu cu oamenii mun toare. De asemenea, ea pu sub drapel, şi-au exprimat Apărării Naţionale şi Minis
cii, cu reprezentanţii forţe ne puternic în lumină trans devotamentul neţărmurit fa terului de Interne, generali
lor noastre armate şi oi Mi formările petrecute în socie Cu această cantitate TEAU PRODUCE : ţă de patrie, partid şi popor,
nisterului de Interne, Plenara tatea românească în cele de curent electric risi © 1 420 TONE OTEL faţă de tovarăşul Nicolae şi ofiţeri superiori, activişti
C.C. al P.C.R., Sesiunea so şase decenii care au trecut pit, UZINA DE PREPA ELECTRIC, sau' Ceauşescu, secretarul gene de partid, şi de sfat, vete
lemnă comună a Comitetu de Ia Unire, istoricele înfăp ral ol Partidului Comunist rani din războiul antifascist,
lui Central al partidului, tuiri revoluţionare din anii RARE A MINEREURI © 1 420 000 MP DE Român, preşedintele Republi membri ai gărzilor patrio
Consiliului Naţional al Fron socialismului, modul în care LOR DIN ZAM, PUTEA ŢESĂTURI LINĂ, cii Socialiste România, co tice şi ai formaţiunilor de
tului Unităţii Socialiste şi au fost soluţionate proble sau mandantul suprem al forţe pregătire a tineretului pen
Marii Adunări Naţionale de mele fundamentale ale na FUNCŢIONA 1 AN, lor noastre armate, hotărîrea tru apărarea patriei, pionieri,
dicată sărbătoririi împlinirii ţiunii noastre, obiectivele I.M. ŢEBEA UN TRI © 9 460 TONE CI nestrămutată de a-şi con părinţi ai ostaşilor.
a 60 de ani de la formarea centrale, actuale şi de per MESTRU SAU SE PU MENT. sacra întreaga putere de (Agerpres)
statului .naţional unitar ro spectivă ale politicii interne
mân, documentele date pu şi externe a partidului şi
blicităţii, marele număr de sfatului nostru şi sarcinile în
telegrame adresate condu tregului popor în lupta pen
cerii partidului, tovarăşului tru accelerarea mersului îna
Nicolae Ceauşescu de către inte ol României.
organizaţii de partid, de Din expunerea tovarăşului
masă şi obşteşti, colective de Nicolae Ceauşescu, din ho-
oameni ai muncii din toate tărîrile Plenarei C.C. al
domeniile de activitate s-au P.C.R. şi ale Sesiunii solemne,
constituit într-un singur gînd din gîndurile şi sentimentele
şi o singură voinţă de uni exprimate de oamenii mun
tate şi coeziune în jurul cii în telegramele adresate
partidului pentru înfăptuirea conducerii partidului se de
neabătută a hofărîrilor Con gajă cu o mare forţă hoîă-
gresului al Xl-lea şi Confe rîrea fermă, neabătută a în
rinţei Naţionale ale partidu tregii naţiuni române de a-şi
lui de făurire a societăţii so consacra întreaga energie şî
cialiste multilateral dezvolta capacitate creatoare operei
te şi înaintare spre comu vaste, constructive, de făuri
nism! re a socialismului şi comu
In legătură cu evenimente nismului — singura cale de
le anterioare Sesiunii solem prosperitate şi progres, sin
ne, ziarul nostru a mai scris. gura condiţie de a depăşi
Ne vom opri în comentariul
de azi doar asupra unor idei [Continuare în pag. a 2-a) Paturile de răcire ale laminorului de semifabricate de la C.S. Hunedoara. Foto : VIRG1E ONOIU
. In curtea minei, un grup
pinarea luminii, zîmbesc in Htm/11 TERIBILI DE Li şi nici ultimii. Dacă ştii ce \ AZI SE DESCHIDE
de bărbaţi, ieşiţi in întâm
i
vrei, nimic nu-i greu.
O
brigadă.
Un
colectiv
i
faţa ochiului mohorit al ţi ce adună in focarul exis- 1 Festivalul
nui aparat fotografic. In - De mai bine de cinci sebite. Fie că este vorba Pop, şeful „teribililor", mi tenţei sale întreaga lumină )
grup, unul voinic de stat, ani — îmi spunea ing. Corola de loan Opriş, loan Cos- s-a vorbit in termeni elo- şi întreaga forţă a hărni- l filmului la sate
cu o faţă deschisă in zrm- Schreter, directorul minei, ma, Gawila Tamba sau Ni- gioşi: „un miner foarte cier, inteligent şi demn in ? Azi începe tradiţionalul fes
bet, se apără, ducînd mina culae Roşea, liecare in bun", „organizator exce năzuinţele sale. O brigadă ) tival al filmului la sate, ajuna
la ochi, de piezişa ,,înţe băieţii aceştia sini de ne schimbul lui se străduieşte lent", „primul la locul de cu un climat favorabil, bine l la cea dc-a 22-a ediţie (3 de
pătură" a razelor solare. întrecut. In fiecare lună, să nu „cedeze" competiţia muncă", „ultimul fa pleca sudată, e ca o familie ca- . cembrie 1978 — 31 ianuarie
Un fapt în aparenţă banal. deşi nu ies din ritm, ou re", „nu se ştie să li vorbit re se educă prin muncă şi i 1979).
Inscriindu-se în contextul ge
Peste citeva ore, într-o ra rezultate frumoase in mun vreodată aspru cu ortacii este la rîndut ei educată, y neral al Festivalului naţional
mă lustruită, la panoul evi că, depăşirile trecrrrd de săi". „Cintarca României" festivalul
denţiaţilor s-a adăugat 15-20 la sută. Şi încă ceva. ÎNSEMNĂRI Acea imagine „culeasă" i filmului se integrează în acti
vitatea politico-educativă des
într-o zi de noiembrie, din >
încă un buchet de chipuri. Pe abatajul lui Troian Pop — Omogenitate - ride făşurată de consiliile comuna
Această imagine mi s-a în s-au economisit peste 3 500 DE SCRIITOR brigadierul Traion Pop. în curtea minei Uricani, îmi 1 le pentru educaţie politică şl
tipărit şi mie, undeva in posturi productive. Colecti ceputul a lost greu. Şi în place să cred că are va- ^ cultură socialistă, oferind pu
blicului din mediul rural posi
suflet. Nu pentru că ar li vul brigăzii s-a situat chiar brigada noastră e co in /oare de simbol. Pentru că t bilitatea receptării mesajului
lost ceva nemaivăzut. Nu. şi Înaintea celor conduse gospodăria omului. O iei de „teribilii", acel chip colec- .' educativ al celor mai recente
Ceea ce m-a surprins este cu ortacii. împreună ros la sapă şi greblă, pină a- tiv oglindeşte ca o picătu- \ şi reprezentative creaţii din
de Constantin Sorescu şi cinematografia noastră naţio-
făptui că pe aceşti bărbaţi Gheorghe Scorpie. tuiesc treburile la ort şi Jungi la tractor. Aşa e şi ră de rouă demnitatea mi- ţ naiă.
îi cunoaşte toată lumea de nu-şi dezmint calitatea de cu noi. Ne-am ordonat aerului. O demnitate în i In cadrul festivalului vor fi
la Uricani. Nu „din vede Teribilii, acei băieţi de „teribili". Oriunde s-ar afla, pi unea diipă volumul de muncă şî în viaţa trăită, o i prezentate filme ca : „Pentru
patrie", „Vlad Ţepeş", „Ecatc-
re", ci ca pe nişte oameni spre care se vorbeşte adia sint mîndri unii de alţii, de lucru. Că vom îndeplini biografie simplă, dar împle- J rina Teoidorolu", „Aurel Vlai-
harnici, destoinici, sau cum fa Uricani, ambiţioşii, care brigada din care fac par sarcinile pe patru am oi tită din bulgări de diamant, ţ cu“, „Revanşa", care evocă e-
zic unii, ca pa nişte „băieţi ştiu să ţină fa bunul lor re te, Pe dţiva dintre ei i-am cincinalului, in februarie tape şi momente ale istoriei
noastre, precum şi alte peli
teribili". nume, nu fac isprăvi deo cunoscut. Despre Troian 1979, nu sintem noi primii DUMITRU DEM IONAŞCU J cule privind problematica eti
cii omului societăţii noastre
socialiste.
