Page 90 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 90
I- FSBFECTÎONABEA ACTIVITĂŢII -^330
= r| IP EL
COHSÎUII.OR FOPÎÎLAKE _
0,0,1 Tulesc
Un bilanţ rodnic, care va 10,00 Şoimii
Telex
10,10
$ Punerea în funcţiune ia termen a obiectivelor în 1979 implică 10,20 închid
lui
-
fi amplificat In arsul viitor eforturi deosebite, o mobilizare mai activă a beneficiarului, 17,00 Telex
Teleşc
17.05
17,25
Curs
Deţinător al locului doi pe ţiunile de muncă patriotică 17,45 Tragci
17,55
Din ţa
ţară în 1977 şi distins cu hunedorenii au realizat în a- constructorului şi furnizorilor de utilaje 13.05 Atenţi
Ordinul Muncii clasa a ll-a cest an lucrări în valoare ţie !
18,20
în întrecerea patriotică din totală de peste 48,6 milioa (Urmare din pag. 1) re, utilajele care necesită nizaţiilor de partid de la mina ui'gentarca montării 18,35 Melodi
Te lecţ
tre consiliile populare muni ne lei. In esenţă, aceste ac un timp mai îndelungat la constructor şi beneficiar în celor peste 1 500 tone de ii ieri
cipale cu peste 80 000 de lo ţiuni au vizat — alături de fel şi fel de intervenţii montaj. coordonarea întregii activi construcţii metalice, care 18.50 Caii tai
cuitori, municipiul Hunedoa participarea la noile con pentru a le... scoate din Este nevoie însă şi de o tăţi din şantier. Nici folo încurcă accesul^la unele 19.05 litatea
Sideru
ra s-a înscris ferm şi în a- strucţii sociai-culturale, de plan". mai bună coordonare a ac sirea forţei umane şi a ce puncte de lucru. Conduce public.
cest an pe coordonatele dez spre care aminteam la înce — 1979 va fi un an de tivităţii de pe platformă, lei mecanizate nu a fost rea centi-alei şi cea a I.V. 39,20 1001 <1
voltării realizărilor obţinute put — reparaţii şi întreţi punere în funcţiune a u- în senul ca toţi factorii im destul de eficientă. La rîn- Călan să conducă mai în- 19,30 Teleju
întrea
19.50
în ampla activitate de bună neri de drumuri, amenajări nor obiective. Cum acţio plicaţi să acţioneze prompt dul său, M.I.M. nu a re deapx-oape activitatea de a- orele
gospodărire şi înfrumuseţa şi extinderi de spaţii verzi, naţi pentru a respecta ter şi cu răspundere la rezol zolvat de la începutul anu chiziţionare, depozitare, con despre
re, vizînd un loc fruntaş şi taluzări de maluri, îndiguiri, menele ? varea problemelor care se lui, ci abia în luna aceas servare şi montare a utila 20,05 ştiinţif
Xnclie
în viitor. Aşa se face că si plantări de arbori şi flori Ing. DUMITRU BUCUR: ivesc". ta, problema asigurării că jelor aduse. Să le fie- lim 20,30 Telecii
luetele moderne şi multifunc (adevărate filtre vii pentru „Vom ajuta constructorul CONSTANTIN PURCI- rămizilor refractare şi a do pede tuturor că pînă la ..Ecran
ţionale ale noilor edificii so- hrana de ozon a cetăţii o- cu mai mulţi muncitori din LEANU, instructor al Co cumentaţiilor tehnice pen punex-e în funcţiune a ca literar»
Produc
cial-culturale au coborîf trep ţelului), modernizări de străzi întreprinderea noastră, ca mitetului judeţean de tru secţiile chimice de la pacităţilor mai sînt de lor en
tat de pe planşetele proiec (cum este cazul străzilor Sar- re vor participa la finali partid, pe platformă : „1978 U.C.C. montat peste 30 mii tone pe ţar
taţilor pe- terenul realităţii. mizegelusa, Brâncuşi, Brădet, zarea- obiectivelor şi care a reprezentat un moment- Un aport slab şi-a adus utilaje şi instalaţii tehno Teleju
închid-
în acest context se înscrie Victor Babeş, Merilor etc.]. In vor rămîne apoi să le ex cheie în conturarea stadii şi secţia din Hunedoara a logice. De asemenea, M.I.M., lui.
faptul că, deşi s-au ivit u- acest sens se impune a a- ploateze. Avem confirmări lor fizice de pe platformă. I.U.G.C. Galaţi, care a cau C.I.S. Hunedoara şi I.V. Că
nele greutăţi pe parcurs, minti pe cîţiva din cei mai de la furnizorii de utilaje Merită cuvinte de aprecie zat întreruperi în activita lan să se preocupe cu mai
planul construcţiilor de lo activi deputaţi — Sabin Faur, din ţară şi din străinătate re muncitorii, maiştrii, teh tea curentă de construcţii- multă insistenţă şi răspun
cuinţe în 1978 va fi reali Victor Zaharia, Nicolae la- că vor onora la termen toa nicienii, inginerii de la montaj. O răspundere ma dere pentru asigurai'ea fox--
zat integral — pînă la sfîr- cob, Rozalia Barabaş, Gheor- te contractele. Vom conlu I.C.S. Hunedoara, care au re revine şi G.S.M.C. „Vul ţei de muncă de specialita
BUCURE^
şitul' acestei luni punîndu-se ghe Şchiopu, precum şi pe cra mai strîns cu cei care fost şi sînt mereu la dato can" Bucureşti, în fina te, pentru viitoarele capa di o pro gram
ia dispoziţia familiilor hune- cetăţenii Amalia Dăniiă, Ion contribuie la ridicarea obi rie. în condiţiile cînd au lizarea lucrărilor de la cităţi de producţie. Radiojurnal
dorene toate cele 483 apar Presăcaru, Ştefan ionescu, ectivelor siderurgice de pe lucrat aproape aceiaşi oa C.E.T. 3". Finalizarea la termen, presei; 8,10
tamente prevăzute. Lucrările Elena Dam ian. platformă. Unele subarx- meni, ei realizează un vo în multe comandamente confox-m planulţxi de stat, diilor ; 9,00
9.05 Răspun
din această sferă urmează în Tn altă ordine de idei aş samble şi repere le vom lum de lucrări aproape du s-au stabilit măsuri con a obiectivelor siderurgice lor ; 10,00
fapt calea celorlalte obiec vrea să subliniez şi faptul face singuri". blu la total investiţii crete pentru impulsionarea de pe platforma Călanului 10.05 Disc r.
tive de investiţii industriale că relaţia „funcţionai-raţio- Ing. GHEORGHE LA- faţă de anul trecut. Ou activităţii în şantier, clar solicită o conlucrare mai 10.30 Din 1
11.00 Bulcli
şi sociai-culturale, al căror nal-estetic" şi-a găsit o largă ZAR : „I.C.S. Hunedoara va toate acestea încheiem a- aceste măsuri nu se finali strînsă, permanentă între Microfonul
pian -anual a fost realizat aplicabilitate în preocupările face o concentrare mai ma nul cu nerealizări, din cau zează întotdeauna. Condu C.I.S. Hunedoara, I.V. Că Avanpremic
integral. Au fost ostfel pre- edilitar-gospodăreşti ale mu re de forţe pe platforma za utilajelor nemontate, cerea tehnică a LV. Călan lan şi I.C.S. Hunedoara, un 12.00 Bulcli
idata sau puse în funcţiun* nicipiului nostru. Astfel, prin Călanului, dar şi un efort neexecutării lucrărilor în să dovedească mai multă sprijin mai concx-et şi con Rezonanţe -
dorice .’78 :
întreprinderea de tricotaje, acţiunea conjugată a mai de organizare, de stimulare regie proprie de către be preocupare pentru a cleter- tinuu al M.I.M. românesc
şcoala cu 16 săli de clasă multor întreprinderi şi cu a iniţiativelor muncitoreşti, neficiar, nerealizărilor de 13.00 De la
5rx microraio-nul 6 nord, noua sprijinul larg al cetăţenilor care să conducă la adop la alţi constructori care Clubul im
extindere a Institutului de în acsef an am modernizat tarea unor soluţii de exe acţionează aici. Sînt şi alte Radiojurnal
subinaineri, Fabrica de pîinp, artera principală de intrare cuţie mai rapidă, mai efi cauze care au determinat pe urmele materialelor publicate nate econoa
tcompfexul meşteşugăresc din în municipiul Hunedoara pe cientă a unor lucrări. Soli aceste nerealizări,. Este vor CHir . • Ă . e- Ll âi . ' : tru line, ţ;
fnicroraionul nr. 7. De ase o lungime de 3 km, urmînd cităm să ni se livreze la ba şi de insuficienta impli Buletin de
menea, lucrările prevăzute ca în 1979 această acţiune timp materialele refracta- care a comitetelor şi orga- limbii romi
[pentru acest an la noul ci- să fie continuată şi pe por Se vor recupera preţi ai cîn
mematograf din microraionii! ţiunea de cca. 2 km, care 17,40 EvanU
17 —• construit prin contribu- a mai rămas pînă- la Bu rămînerile în urmă Orele serii ;
ţţiq populaţiei — au fost e- levardul Decebal. Totodată, dră, ţară di
rxecutate integral. Totodată, pornind de la ideea perfec legislativ 19
me-am pregătit temeinic şi ţionării iluminatului public în Tn ziqrul „Drumul socia Pentru îmbunătăţirea ac ţc sonore ;
{pentru realizarea sarcinilor condiţiile economisirii ener lismului" nr. 6 518 a apă tivităţii acestui şantier au oră ; 23,00-
«fin 1979, în sensul că am giei electrice, în principalele rut articolul „Rămînerile în fost luate o serie de mă inuzical noi
tasigufat deja amplasamente locuri cu trafic intens din urmă nu se recuperează ri- suri, printre care : dotarea TIMIŞOAJ
le, documentaţiile şi finanfă- municipiu au fost amplasate dicînd din umeri şi arătînd şantierului cu o staţie de tualilalca r;
triie pentru un volum de in- becuri cu vapori de soaiu — cu degetul spre vinovaţi", betoane seniiauţomâtă tip da cinteci
frvestiţii sociai-culturale în va- în locul celor cu vapori de faţă de care conducerea ELBA, de mare productivi 18.30 Ebaisii
flqare de 80 milioane lei, mercur — mult mai eficiente T.C. Deva ne răşpunde : tate ; mijloacele de trans tc : au cuv
^frontul de lucru pentru iocu- şi mai raţionale. Este edifi — „Intr-adevăr, rezulta port şi utilajele au fost ac recoltelor
iinţeie prevăzute a fi date în cator dacă amintesc că pe tele înregistrate pe şantie tivizate, în sensul asigură 18,10 Mclodi
folosinţă în anul viitor, fiind lîngă dublarea fluxului lumi rul nr. 3 — Haţeg, în acest rii transporturilor necesare „Poemele 1
iinfegral atacat. nos, noile becuri au doar 250 an, sînt nesatisfăcâtoare. La realizării, programelor de tal susţinut
Tn lumina sarcinilor reieşi W faţă de 400 W cît au ve aceqstă situaţie au concu lucru ale şantierului ; a fost viu Stan cui
te din documentele Confe chile becuri. rat mai mulţi factori, atît delegat un inginer princi Ritmuri per
rinţei pe ţară a preşedinţilor Folosind şi pe mai departe din cadrul unităţii, cit şi pal din cadrul trustului dvs.
rconsiliilor populare, sub ţn- cu aceeaşi chibzuinţă fon din afară. S-au întîmpinat pentru a sprijini şi im
-drumarea Comitetului munici durile alocate din bugetul greutăţi legate de asigura pulsiona activitatea aces
pal de partid, consiliul popu- statului, dar mai ales antre- rea condiţiilor de atacare tui şantier; s-a deschis o
>Jar a întreprins o largă şi nînd — conform indicaţiilor a lucrărilor (exproprierile carieră de nisip în zona
[permanentă activitate de an partidului — masele largi ale s-au făcut pentru cele 309 şantierului; a fost prelu
trenare a tuturor locuitorilor locuitorilor la realizarea o- apartamente cu mare în- crat articolul respectiv cu DEVA: Tr
(Patria) ; U:
ila vasta muncă de construc biectiveior de mai bună gos tîrziere). De asemenea, am tot personalul muncitor al zbor 0$ Cir
ţii, de mai bună gospodărire podărire şi înfrumuseţare a întîmpinat greutăţi în asi şantierului ; s-au revizuit cîştigă (Art
şi înfrumuseţare a munici municipiului nostru, socotim gurarea cu mijloace de graficele de execuţie a o- RA : Zbor i
piului, în ideea că — în ca- că avem toate condiţiile prac transport şi utilaje. biectivelor, în paralel cu Albul
— seriil
izul specific al Hunedoarei —■ tice, inclusiv hofărîrea fermă La aceste greutăţi s-au măsurile ce s-au preconizat impreur...
■optimizarea condiţiilor de şi unitară a locuitorilor, pen adăugat, aşa cum bine au pentru lucrul pe timp fri <Q VETROŞAN
ă (Unii
rviaţă, crearea unui oraş a- tru a ridica 'Hunedoara şi fost relatate în ziar, une guros. e‘ limpede
ifrăgător, curat, recreativ, in din punct de vedere urba le deficienţe interne ale Considerăm că prin mă (7 Noiembr
fluenţează pozitiv asupra re nistic la înaltul prestigiu cîş- şantierului şi -trustului, lip surile luate activitatea a- Jim (Repub
zultatelor muncii bărbăteşti tîgat pe frontul muncii. sa unor materiale, a for cestui colectiv de muncă Ultima esc:
sen (Cultui
din combinatul siderurgic, VIOREL RĂCEANU ţei de muncă calificate, a se va îmbunătăţi simţitor, (Muncitores
din celelalte unităţi şi de pe prim-vicepreşedinte unor utilaje grele, precum se va recupera o parte înainte de
şantiere. Dovada concretă a al Comitetului executiv întreprinderea „PJafax" Orăştie. Operatorul chimist lacob şi o seamă de aspecte de resc) ; LON.
oicestei mobilizări de masă o al Consiliului popular Rusan lucrează la coloana do distilare fracţionată in vid a indisciplină. din rămînerile în urmă". în depărtai
uleiurilor volatile.. El se evidenţiază lună de lună prin hăr
(Minerul) ;
constituie faptul că, prin ac municipal Hunedoara nicie şi conştiinciozitate în muncă. monistul (n
NINOASA :
i—'—• *—• —* — albe (Muik
CÂNI: Cu
Un important factor care tare desfăşurate în unita evidenţiindu-se cu însuşiri ridicat de recoltă, a avut o Clopotiva, Răduleşti, Rîu S-au însămînţat hibrizi din lacrimi în
asigură creşterea rapidă a tea noastră. valoroase ea: bună rezis bună iernare, rezistenţă la Bărbat, Sarmizegetusa şi al tre cei mai valoroşi ca pro bric) ; BR
New-York
producţiei de cereale este în cadrul culturilor com tenţă la iernare, la căde cădere şi la boli, dovedin- tele, la secară s-au obţinut ducţie şi precocitate la (Steaua roş
utilizarea în cultură a u- parative de concurs orga re, calitatea bobului etc. du-se superior soiurilor de în mod constant producţii C.A.P. Sîntămăria-Oxlea, ZA : Arip
nor soiuri cu însuşiri mor- nizate în cîmpurile experi Pentru a înmulţi creaţiile grîu şi' secară aflate în ex ridicate, superioare cantita Sarmizegetusa, Beriu, Căs- cior (Minei
New-York,
fofiziologice şi de calitate mentale din cadrul staţiu respective, ele au fost di perimentare. începînd cu tiv producţiilor de grîu de tău, Nucşoax-a, Sîntandrei, riile I-II (l
superioare, cu capacitate de nii, s-au evidenţiat unele fuzate în toamna acestui actualul an agricol s-a tre toamnă. Ga urmare a aces Orăştie şi Geoagiu. Dintx-c bărbaţilor (
a valorifica cu eficienţă creaţii prin sporuri însem an în producţie. Soiul Doi cut la verificarea ei în tor rezultate, s-a trecut în rezultatele obţinute, evi GIU-BAl :
tinent (Cas
sporită îngrăşămintele, cu denţiem producţia obţinută I-IAŢEG : IVI
o bună adaptare la condi la C.A.P. Sarinizegetusa, Iar) ; BRA:
ţiile de climă şi sol, cu o O pîrghîe importantă în sporirea producţiei de cereaie unde s-au recoltat, în me Unchiul To
Orchestra e
constantă mai mare a re die, cîte 6 700 kg porumb de cultură
ştiuleţi la ha la hibridul Gluma (Mi
coltei. în cuvîntarea rosti
Zilei recoltei, secretarul ge Folosirea seminţelor din soiurile cele mai productive
tă cu prilejul sărbătoririi HD 99, cultivat pe o supra Dantelăreas
LIUC : Ata»
faţă de 4 ha.
Rommel (IV
neral al partidului, tovară Prin organizarea de lo
turi demonstrative în uni
şul Nicolae Ceauşescu, a tăţi, care sînt amplasate în
subliniat necesitatea reali nate de recoltă. Dintre ele na s-a însămînţat la C.A.P. condiţii de producţie la toamna anului 1977 la în diferite zone pedoclimatice,
zării unei revoluţii în cer amintim cîteva exemple la Vaidei, . iar linia - Lovrin Staţiunea de cercetare şi mulţirea rapidă a soiului specialiştii pot şi trebuie
cetarea agricolă, în aplica cultura griului, unde s-au 26-1 la C.A.P. Beriu, folo- producţie pomicolă Geoa- de secară Bucovina 1, în- să aducă o contribuţie pro Timpul p
rea tehnologiilor înaintate remarcat în acest an liniile sindu-se norme reduse la giu şi în cadrul C.A.P. Rîu sămînţîndu-se cu normă prie la generalizarea în ziua de 27 <
Lovx-in 32 şi T 1-75, care însămînţare. Bărbat, pe suprafeţe mai redusă pe 1,8 ha la C.A.P.
pe scară largă în produc Dineu Mic. De pe acest lot producţie a unor soiuri şi md în gem
-
ţie. în acest context a fost au produs mai mult decît De asemenea, o bună restrînse, folosind norme s-au obţinut la recoltare hibrizi apx eciaţi prin nive cu cerul scl
r
semnala
reduse la însămînţare.
martorul-Bezostaia 1 (la ca
formulată cerinţa de a asi re s-au obţinut 28,9 q/ha) comportare a avut linia 5 400 leg secară, revenind lul şi calitatea x-ecoltei, la ales sub fc
gura seminţe mai bune, de eu 43,5 şi respectiv, 33,2 T.F. 2-76 (triticale hibrid Rezultatele din cîmpurile 3 000 kg boabe la ba. Ca înfăptui rea exemplară a Vîntul va s‘
(mare productivitate, rezis între grîu şi secară), crea experimentale, confirmate urmax-e, s-a. trecut la ex sarcinilor stabilite de Con derat cu ir
porare din ;
procente. Soiul Doina (F ţie recentă a Institutului de şi de producţia din nume
tente la condiţiile climei roase C.A.P., evidenţiază tinderea în cultuiă a aces gresul al Xl-lca al partidu ra noaptea
din ţara noastră, din dife 80-73) şi linia Lovrin 26-1 cercetări pentru cereale şi tui soi de secară. lui privind sporirea produc —2 şi 3 gra
s-au remarcat şi în acest plante tehnice FundUlea. superioritatea culturii de ţiei de cereale. tre 4 şi 9
rite zone. Pe linia contri an prin producţii ridicate. De la acest hibrid s-a ob secară comparativ cu griul în unele C.A.P. s-au ox-- va semnala
buţiei la rezolvarea proble Astfel, la soiul Doina s-au ţinut un spor de recoltă de toamnă, în special în zo ganizat loturi demonstrati Ing. ŞT. HOMORODEAN polei.
La munte
mei amintite prezentăm cî- recoltat, în medie, la ha de 11,6 q/ha faţă de Bezos- nele ecologice favorabi ve cu cei mai valoroşi hi Staţiunea de cercetare cu cerul rm
teva din preocupările şi re- 38,50 q, iar la linia Lovrin taia 1. Evidenţiem că linia le culturii de secară. Astfel, brizi de pox'umb, remarcaţi şi producţie pomicolă Se vor sc
jrtabc.
Bultatele muncii de cerce 26-1 s-au realizat 36,30 q/ha, ŢJF. 2-76, pe lingă nivelul în cadrul C.A.P. Ostrov, în cadx-ul experimentărilor. Geoagiu