Page 94 - Drumul_socialismului_1978_12

DRUMUL SOCIALISMULU

VIATA DE PARTID FĂRĂ r

TELEVIZIUNE... i O ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ A TUTUROR \
\
Bllăîîa pentru calitate se duce in ...Dimineaţă aspră de de­
17.00 Telc
cembrie. Pe platforma side­ S COLECTIVELOR DE OAMENI Al MUNCII ( 17.05 Tele
rurgică de ia Călan, ia S S 17,25 Curt
permanenţă şi pe toate fronturile muncii furnalul 3 de mare capa­ \ i 17.45 La
nă
citate, mentorii conduşi de
maistrul
principal
Kallos
Avpad au Început o lucrare ECONOMISIREA peni
auto
Creşterea calităţii pro.- • calitate se face în perma­ bază problema calităţii a deosebit <le grea Şi «le com­ 18.00 Rep<
plexă : ridicarea primului
ducţiei — cerinţă funda­ nenţă, pe toate schimburi­ fost dezbătută cu insisten­ tronson al grinzii sehipului. nera
— ’I
mentală în actuala etapă le, în acelaşi timp secţiile ţă. - Macaragiii I.conţin Oprea, 18.20 Pent
de dezvoltare a economiei au fost învestite cu atribu­ — De exemplu ? Ion Niţn şi I4viu Jttrqan ţin ENERGIEI ELECTRICE ber,
în cîrligele macaralelor, l.ă
1
noastre socialiste — consta , ţii de „control de calitate *, — în adunările schimbu­ zeci de metri înălţime, co­ 18,35 Din
„Tro
tuie, cum este şi firesc, o- realizîndu-se în acest fel rilor A şi B din orizontul losul de metal. Mentorii din 15.05 Film
biectivul centrai al muncii relaţii directe între „furni­ IX al E.M. Ghelari, ale echipele cunoscuţilor Valen­ pii :
tin Beczc şi Gheorghe Ana-
rul“,
organizatorice şi politice zor" (S.M. Teliuc, D.M. schimburilor A şi B de la 13.30 Telc,
desfăşurată de comitetele Ghelari) şi „beneficiar" (U- mina centrală Teliuc şi în 20.00 Intrt
de partid din toate între­ zina de preparare Teliuc) multe altele. De aici au orclt
desp
prinderile. pe fluxul extracţie-prepara- pornit o serie de iniţiative silii!
Pe această temă am pur­ re, pe linia C.T.C. Indica­ („Nici un vagonet de mine­ 20.15 Anei
tat o discuţie cu tovarăşul torul calitate a devenit, una reu rebutat din cauza ste­ mun
Stan Stoica, secretarul cu dintre sarcinile permanente rilului vizibil", „Eu produc, tolie, caro au mai ridicat 20.45 tiner In B
probleme economice al co­ ale maiştrilor şi şefilor de cu controlez, eu răspund") mari furnale in ţară, acţio­ tul i
mitetului de partid al în­ secţii. S-a trecut, de ase­ care au fost preluate în nează energic, in tăcere, dar priu
cu o siguranţă milimetrică,
treprinderii miniere Hune­ menea, la aplicarea unor toate sectoarele, Roadele a- încet, încet, grinda urcă 23.00 Rep<
21.20 Pagi
doara şi preşedintele comi­ scheme optime de plasare cestor măsuri şi iniţiative spre locul ei, acolo sus, cînu
siei pentru calitate şi efi­ şi puşcare a găurilor de au început să' se vadă- Pe unde o aşteaptă alţi sudori, din
lăcătuşi, imontori pentru a
cienţă economică a consi­ mină, care duc la diminua- • cele 11 luni care au trecut o fixă definitiv. \\ 21.45 pere Anul
liului oamenilor muncii. rea procentului de steril. arp realizat planul produc­ — Cu ani în urmă, cînd 22.15 Tele,
— De la început subli­ Comisia pentru* calitate şi e- ţiei nete în proporţie de făceam asemenea lucrări, 22.30 Inch
spectaculoase pe vremea a-
niez că îmbunătăţirea ca­ f icienţă economică a C.O.M. 107,6 la sută, iar ]§ pro ceea, la marile furnale de lui.
r
lităţii minereului extras şi are sarcina să studieze şi ducţia fizică ne-am depăşit ia Hunedoara, la Galaţi, ve­
îmbogăţirea în metal a con­ să găsească noi căi şi mo­ nea- televiziunea, fotorepor­
teri, ziarişti. Erau premiere
centratului ' constituie ob'iec- dalităţi", atît pe linie teh­ sarcinile, dînd peste 3 000 atunci. Toţi se minunau.
tone minereu de fier peste
tfvd majore ale comitetului nologică, cit şi organizator plan. în această perioadă Vedeţi, acum lucram numai
nostru de partid. Preopupa- rică, menite să ducă la am reuşit să depăşim pla­ noi. Lumea s-a obişnuit cu BUCUR
asemenea lucrări.
irea pentru creşterea caUtăr îmbunătăţirea calităţii pro­ nul şi la îmbogăţirea în Am notat vorbele, meşte­ dioprogra
Radio juri
ţii este canalizată pe în­ ducţiei. metal a concentratului de rului Kallos. Pe caro le CETĂŢENI! Ştiţi cît valorează economia unui sin­ { presei; 8
treaga structură organiza­ — Analizele şi planurile fier, sporind in acest fel completăm : la ridicarea gur bec ? Dacă fiecare am reduce în locuinţa noastră ţ diilor ; 9,'
grinzii sehipului furnalului
torică de partid, sindicalei cţe măsuri şîot bune, îşi au calitatea acestuia. 3 <le la Călan, montorii au consumul de energie electrică doar cu UN SINGUR ţ 9.05 Răsp
U.T.C. In acest fel reuşţm şi acestea rostul tor, dar, aplicat o tehnologie, nouă — lor ; 10,(N
10.05 Rad
să acţionăm permanent la după cum afirmaţi chiar O contribuţie deosfebită schip sistem pod, iniţiată şi BEC DE 100 W TIMP DE 3 ORE PE ZI, la nivelul a- ^ lor; 10,35
verificată de el, o tehnolo­
toate, nivelurile şi cu tpate dumneavoastră mai devre­ la obţinerea acestor rezul­ gie care a scurtat nniţt du­ bonaţilor judeţului s-ar economisi : | gărului r
forţele pentru îmbunătăţi­ me, creşterea calităţii pro­ tate şi-au adus-o brigăzile rata lucrării. Autorii noii tlas folcl
de ştiri ;
rea calităţii producţiei. ducţiei depinde în cea mai conduse, de Ioan Z. Pop, metode : Kallos Arpăd, Va­ • 38 000 kWh PE ZI # 1140 000 kWh INTR-O \ prin cînl
lentin Beczc, Gheorghe A-
— Măi concret, la ce vă mare parte de felul în care, naţojie, Petru Mită, Bereţkl j Avanprer
referiţi cînd spuneţi „la oamenii îşi fac datoria. Ce Ştefan Năstaşe şi Ioan Mai- Ludovic, Dumitru MSţu, Kiss LUNA • 13 680 000 kWh INTR-UN AN. 12.00 Bu!
Rczonanţ
toate nivelurile" ? ne puteţi şp,unş. despre ac­ can din Teliuc şi cele ale Alexandru, Pop Ernil, Va- Cu această energie electrică economisită şe poate, ţ dorice
sîfe Carp, Mihai Ciotirlă,
— Am pornit de la fap­ tivitatea politică desfăşura­ lui, Vicţoic BraşojV»§mi şi Gheorglie dSUcftăţă tova­ românesc
tul că lupta pentru calita­ tă în întreprindere, în Dumitru . Pînzaru de la răşii lor uŞ nţuncă. O me­ asigura consumul, în cele mai bune condiţii de con- i De la 1
jurnal ; 1
te începe în subteran, în scopul nemijlocit al întări­ E.M. Ghelari. todă despre care nu se face fort, în 11 400 apartamente, pe timp de un an întreg! j „Reşiţa";
nici un fel de vilvă.
abatajele minei - şi ea con­ rii răspunderii oamenilor, economie
tinuă în toate comparti­ al creşterii exigenţei lor MIRCEA LEPĂDATEI GH. I. NEGREA măiestre
ştiri ; 17,
mentele întreprinderii. De privind îmbunătăţirea con­ GOSPODARII BUNI 17,30 Inst
aceea, organizaţiile de ba­ tinuă a calităţii minereu­ 18.00 Ore:
ză au sarcini permanente lui extras 7 ECONOMISESC mindră,
în această direcţie, prinse —. Concomitent cu, iuăşu- ENERGIA ELECTRICA Reflexele
«lente soi
în planurile de muncă tri­ rite tehnico-organizatorice tr-o oră
mestriale. Pe de altă par­ folosim numeroase căi me­ Cele mai multe unităţi co­ stop mus
TTMIŞG
te, am repartizat unui nu­ nite să ducă la întărirea merciale aparţinătoare I.C.S. litatca r;
măr de comunişti, din fie­ disciplinei la fiecare loc de mărfuri industriale Hunedoara de mu;
care secţie şi sector, res­ muncă" să mobilizeze între­ au realizai, anul acesta însem­ „Poemele
nate economii la energia elec­
ponsabilităţi concrete pe gul personal muncitor la trică şl la gaze naturale. Ast­ tal susţii
viu Stăn
linia calităţii producţiei. în lupta pentru îmbunătăţirea fel, magazinele conduse de ordonate
şedinţele comitetului de continuă a calităţii produc­ Gheorghe Roşea, Vasilo Plcşa, niri în c
partid, ale C.O.M., proble­ ţiei. Am organizat schim­ Rozajia Ştuguleţ, Dorica Papuc, al cin
prioritare
ma calităţii minereului buri de experienţă între şe­ raportează economisirea a 10 000 Radioma;
kWh energie electrică şi a pe­
este analizată în mod re­ fii de brigăzi, minerii şi ste 130 metri cubi dc gaze na­
gulat. preparatorii din Ghelari şi turale.
— Aceste analize în Teliuc, unde au fost folo­
consiliul oamenilor muncii site materiale demonstrati­ ALŢII O RISIPESC!
şi în şedinţele comitetului vei planşe, grafice etc. De Noaptea, în schimbul III, nu
de partid au dus, desigur, cîte ori a fost necesar s-au se lucrează la baza nr. 1 din DEVf
Ia măsuri tehnico-organiza- organizat discuţii cu mem­ Hunedoara. Dar peste 100 de na —
becuri ard inutil, făcind o ma­
Poliţist
torice ? brii brigăzilor în faţa „vi­ re risipă. (Arta) :
— Bineînţeles. în primul trinelor calităţii". Avem a- Becuri arzînd fără rost am mortal
irînd a fost reorganizat bi­ semenea vitrine în fiecare văzut şi la garajul C.S. Hune­ Bim, i
riile I-
roul C.T.C. al întreprinde­ sector al întreprinderii. Am doara, la gaterul combinatului, fără v
1,0
rii, colectivului de aici dîn- editat foi volante cu tema­ Ia depozitul de lingouri la PETRC
Ifuming, la tunelul de dezgheţ
du-i-se, printr-un regula­ tică precisă, referitoare la ăi depozitului Băi ţa. Şi încă o tomă
hîrt* ' •
ment, atribuţii şi sarcini calitate. în adunările ge­ Sus, în Retezat, unde 6C ridică un mare baraj, constructorii sînt înzestraţi cu utila­ subliniere : în multe locuri sin>; iei<w.t!<
precise. Controlul tehnic de nerale ale organizaţiilor de je moderne, do maro capacitatg. Foto ; yiRGIL ONOIU becuri do puteri mari. publica
şi culo
ral) ; A
tal (Mi
!
AM AJUNS NO! rajarea se face înainte de-e- ' Cheam
PREA DEVREME? Cînd programul este o formalitate, vacuarea gunoiului de grajd, lumino
că îngrijitorii nu poartă hala­ TRIL,A
citous*
Aceasta a fost întrebarea te în timpul mulsului, că sfe­ treilea
pe care ne-am pus-o atunci, laptele nu curge, ci picură cla se administrează netoca­ r-n (i
CÂNI :
cînd, la orele 5,45, într-onul tă (tocătoarea este defectă lacrimi
din grajdurile pentru vaci cu de mai multe săptămîni — brie) ;
lapte ale C.A.P. Tîmpa acti­ pe Lucreţia Moldovan, Lucre- DE CE DĂ LAPTE NUMAI n.n.), că alături de -vaci „con­ New-Y
(Şleau;
vitatea nu începuse. Prezenţa ţia Bozeşan, David şi Elisa- Marţi, 26 decembrie a.c., am întreprins un raid la fer­ O VACĂ DIN ZECE? vieţuiesc" în armonie căţei, ZA : /
noastră, la această oră, a beta Baiaşi şi Emilia Precup. mele zootehnice ale C.A.P. Tîmpa, Băcia, Streisîngeorgiu Această situaţie am întîl- pisici, găini şi chiar o Da­ (Miner
constituit semnalul de alarmă Deşi era ora 6, alţi îngriji­ şi Vîlcele, pentru a consemna nţodul cum este organi­ nit-o la CrA.P. Vîlcele, unde cia „1300", atestă o insufi­ tcmbrii
(Flăcăi
pentru mobilizarea îngrijito­ tori nu-şi făcuseră încă apa­ zată şi se desfăşoară activitatea, cum sînt respectate în prezent se mulg mai pu­ cientă preocupare a conduce­ Al şap
rilor la lucru. Culmea, pri­ riţia (!). Cei prezenţi nu ştiau programele de lucru, dimineaţa şi seara, în acest impor­ ţin de 30 de vaci din peste rilor C.A.P. şi fermei pentru de cui
ma îngrijitoare - care şi-a fă­ cine din partea conducerii tant sector de producţie. 280 existente, producţia zil­ întronarea unui spirit ferm triarha
cut aparifia în grajd a fost C.A.P. trebuia să participe la nică de lapte fiind de numai de ordine şi disciplină în ac­ Vacant
CALAI
Maria Strună, cea care, cum programul de grajd; După 35 litri (?). O asemenea stare tivitatea sectorului zootehnic. lantă
aveam să aflăm mai tîrziu, graficul afişat la sediu, era Raid prin ferme zootehnice de fapte reliefează existenţa După-amiază am reconsti­ Piesă j
de obicei nu se numără prin­ de serviciu tehniciană Reghi- unor serioase deficienţe în tuit traseul la aceleaşi ferme, pianint
nie);
tre cei didtîj. Conform pro­ na Pop, care ne-a spus că ia ale unor C.Â.P. îngrijirea şi furajarea anima­ canstatînd o mai bună pre­ (Mureş
gramului, din partea consi­ zilnic parte la activitatea din lelor,. în organizarea repro­ zenţă şi activitate la grajduri. re>asa (
Un on
liului de conducere tovarăşa zootehnie, dar nu cu atribu­ ducţiei si a selecţiei, precum Dar şi seara, ca şi diminea­ rese). -
Lucrejia Olaru trebuia să a- ţii din partea consiliului de şi în activitatea specialiştilor ţa, în nici una din ferme
sigure buna desfăşurare a conducere, nefiind membră în LA ÎNTÎMPLARE, lipsa de la program a pre­ clin unitate şi de la circum­ n-am semnalat prezenţa vreu­
activităţii în ziua respectivă. acest organ. Nu mai poate DUPĂ CUNOŞTINŢELE S| şedintelui (care de două luni scripţia sanifar-veterinară. nui medic veterinar de cir­
Ea n-a fost însă prezentă nici mira pe nimeni de ce fura­ INSPIRAŢIILE PROPRII' şi-a dat demisia — n.n,), a Menţionăm că mulţi îngri­ cumscripţie, a cadrelor de la
dimineaja, nici după-amiaza. jarea se face după placul Cea mai mare surpriză inginerului şef (al treilea jitori de animale, îndeosebi consiliile intercooperatiste sau
Preşedinta Viorica Marcu şi îngrijitorilor, de ce nu sînt ne-a fost oferită la C.A.P. schimbat în acest an — n.n.), cooperatorii localnici de la de la consiliile populare.
inginera şefă Maria Bacîu respectate regu|ile de igienă ’ Streisîngeorgiu, unde nu exis­ a specialiştilor de la cir­ grajdurile din Vîlcele, dove­ Supunem atenţiei factorilor
au motivat absenţa prin fap­ a mulsului, de ce unitatea are tă program de lucru, îngriji­ cumscripţia veterinară, a con­ desc răspundere şi interes în de răspundere din C.A.P. şi
tul că tovarăşa Olaru este o restanţă de peste 50 000 I torii desfăşurîndu-şi activita­ tabilului şef, care evită să muncă, se preocupă de cură­ fermele zootehnice, consiliilor
pensionară, ceea ce denotă lapte la fondul de stat. tea după propriul orar, la treacă pe la grajduri. Colac ţenia corporală a animalelor intercooperatiste, serviciului
că repartizarea membrilor Situaţia, aşa cum se pre­ întîmplare, după priceperea peste pupăză, aici s-au şi a adăposturilor. Eforturile de specialitate din cadrul
consiliului de conducere la fiecăruia. Nici. un îngrijitor schimbat în acest an, la u- lor, mai ales ale vîrstnicilor Direcţiei agricole judeţene şi
programul de grajd este o zintă, este cunoscută şi la nu cunoaşte sarcinile de pro­ nele loturi de animale, cîte Gherasim Colcer, Lazăr Po- organelor- locale de partid
simplă formalitate. 'Este ex­ comitetul comunal de partid, ducţie, furajarea se face du­ cinci, rînduri de îngrijitori, povici, Ion Dănil Gruia şi ale şi de stat aspectele sernna-
plicabil, deci, de ce lucrul tovarăşul Traian Cîrsfoiu, pri­ pă ochi, cu nutreţurile ce se acum ca îngrijitori aflîndu-se îngrijitoarelor Marioara Be- late, cu convingerea că mă­
în fermă n-a început la ora marul comunei, confirmînd mai găsesc, deoarece fînurile proaspeţi „promovaţi" şi doi tea şi Silvia Regaci, nu pot surile ce se impun îşi vor Timpul
stabilită (5,301, de ce cură­ sînt pe terminate, deşi iarna şoferi. Unul dintre ei, Nicolae acoperi deficitul din balan­ demonstra în cel mai. scurt 28 elecem
ţenia corporală a animalelor constatările noastre cu con­ de-abia a început (!). La a- Alemain, a venit la lucru de- ţa furajeră şi celelalte nea­ timp eficienţa în îmbunătăţi­ menţine
cu cerul
şi igiena adăposturilor recla­ statări asemănătoare desprin­ ceeaşi unitate dezordinea şi abia la ora 6,30, „motivînd" junsuri semnalate. La grajdul rea activităţii de producţie în Vor căd
mă o serioasă îmbunătăţire, se din controlul efectuat de indisciplina sînt la ele acasă. că s-a trezit mai tîrziu. din Băţăiar, unde sînt adă­ zootehnie. slabe iz
o respectare riguroasă a pro­ organele comunale. Sperăm Conducerea treburilor în Este lesne de înţeles de ce postite vacile cu lapte, se sufla si
Temperat
gramului stabilit. zootehnie este lăsată doar în în această conjunctură reali­ impune mai multă ordine în Raid realizat de noaptea îi
fn grajdurile C.A.P. Băcla că aceste constatări vor fi seama brigadierei Viorica zările la fondul de stat — gospodărirea furajelor şi res­ NICOLAE BADIU, iar ziua i
am întîlnit o parte din îngri­ urmate de măsuri pentru îm­ Anghel care, cu toate străda­ lapte şi corne •— sînt cu pectarea tehnologiei de lu­ NICOLAE TÎRCOB, Dimineaţr
jitori, între care îi amintim bunătăţirea activităţii. niile sale, nu poate substitui mult sub prevederile planului. cru în fermă. Faptul că fu­ NICOLAE STANCID produce i