Page 95 - Drumul_socialismului_1978_12

vR. 6 578 ® JOI, 28 DECEMBRIE 1978
Pag.

RĂSPLATĂ
/IZi'JWE BINEMERITATĂ
Pentru rezultate deo­
sebite in donarea onorifi­
Documentând un articol noastră nu-ţi trebuie decît de un caz ieşit din comun, că de sînge şi in activita­
limbă germa- I privind modul cum e folosii voinţă de a munci pentru unic in acest oraş, un caz tea de . „Cruce roşie",
n — emisiune şi întreţinut fondul locativ a-ţi putea asigura familia in care s-a încercat mult şi s-au conferit recent, mai
nu
jnducătorii ceva ce i proprietate de stat din o- împotriva oricăror privaţiuni. s-a reuşit nimic. In a- multor activişti pe acest
roşul Colan, am pătruns şi Cea mai bună dovadă e că ceastă situaţie pasul cel târlm, prin decret prezi­
pe glob. Iti-
âetic : Erevan I în apartamentul 1 din blocul familia respectivă locuieşte mai grabnic ce se cere fă­ denţial, diferite ordine şi
1, de pe strada Florilor,
medalii. între aceştia se
intr-un apartament construit cut este salvarea copiilor
impui dv. li- dă fior muncii educative cartierul Oraşul nou. Ceea de stat pentru oamenii de efectele nocive ale aces­ numără şi tovarăşul Du­
recomandăm...
ea naturii : ce ne-a intim pin at de la in­ muncii, aşa cum au primit' tei „griji părinteşti". Dacă mitru D. Receonui tehni­
trare în acest apartament — în folosinţă mii de oameni s-a încercai totul şi nu s-a cian la l.M. Barza, dona­
al pentru co- Era seara târziu cînd am pe care tinereţea n-a lăsat lo c uit de familia lui Io an din Colan. Aci e vorba de tor onorific de sînge frun­
dbad marina- ajuns la Aninoasa. în drep­ să se vadă oboseala unei reuşit, să nu se uite că în
îodul 18 Faur — nu mal cere comen­ viciu, fără nici un fel de fri- cazuri similare legea pre­ taş pe judeţ. Lui i s-a
1 tul clubului muncitoresc zile de muncă intense, se tarii şi anchete, ci inte-rven- nă, viciul care carenţează vede măsuri pină la decă­ conierit Ordinul „Meritul
l socialistă la am auzit cîntec coral. Am îmbujorează de emoţie. „E fie urgentă. Un apartament evoluţia unor copii şi o face derea din drepturile părin­ Sanitar", clasa o lll-a.
rnţului. Azi, „mers“ pe urmele lui. în firesc să mă ocup. Am lu­
Mizările con- adus intr-un hal de distru­ la o vkstă la care organis­ teşti. Statul nostru nu i-a Este o răsplată binemeri­
pulare sala mare, aproape 100 de crat şi lucrez multe ore, e gere greu de imaginat, in mul Iar e plăpînd ca flo­ lăsat niciodată pe copii să tată a acestei lapte de
TV : Patria copii. O tînără întorcea din adevărat, dar tot această uşa căruia ne-au îniimpi- rile. Cine se complace in­ sufere şi dacă se intervine înalt umanism.
oastre, patria cînd în cînd privirea spre muncă îmi dă şi putere.
loastre Copiii sînt foarte talentaţi nat patru capii, dintre care tr-un „mod de viaţă" ase­ urgent şi copiii „familiei"
iureş -tarago- o altă tînără, aflată la pian, cel mai mare nu avea încă mănător celui in care se Faur se vor putea bucura
n nume pru­ aştepta tonul şi, sub baghe­ şi receptivi, mai trebuie să' virsta şcolii. Ferestrele abia complac soţii Faur, cine-şi mai eficient de grija sa.
ta ei, cîntecele înfloreau pe lucrăm însă pentru dicţie,
de scriitor lăsau să scape puţină lumi­ supune copiii la a trăi in­ Pentru că e vorba de un
> vitejie — buzele copiilor : „Sub lim­ frazare, omogenizare". nă incit in apartament mai tr-un asemenea mediu alte­ caz ieşit din comun, soco­
i sclectiuni pedele cer“, „Pionierii — Nu vă ştiam şi regi­ rat de lene, viciu, lipsă de tim că biroul executiv al
opere ' României", „Vitează Româ­ zor, tovarăşe Trifa. De cînd mult orbecăi decît vezi, în
tnâneşti nie", „Iubeşte-ţi patria", talentul acesta în realizarea miezul zilei. In bucătărie — respect faţă de sine, nu ştim consiliului popular orăşe­
tie intern apă. Şi cei patru copilaşi dacă mai merită să se bucu­ nesc trebuie să se ocupe de CERTATI CU ELEMENTARE
l „Cîntăm libertatea", „Mîn- unor asemenea montaje li- îşi petrec în această atmo­ re de zîmbetul Copiilor. ,el, in sensul prevederilor REGULI DE COMERŢ
i programu- dru-i jocul românesc". în terar-muzicale, coregrafice? Insoţitoarea noastră în legii, astlel incit copiii res­
sală, începură să apară pă­ Profesorul Teodor Trifa, sferă majoritatea zilei! documentarea respectivă, pectivi să poată primi la Pentru că d.e mai multe
rinţi, bunici, veniţi în în­ fiu al Aninoasei, unul din Nu e vorba de doi părinţi şefa compartimentului fond timp ajutorul şi educaţia ori vinzătoarea Florica
tâmpinarea copiilor. „Eu ce cei 7 fraţi Trifa, care la fără posibilităţi materiale locativ de la E.G.C.L. Co­ necesară. Donisă, de la magazinul
să vă spun — mărturiseşte anii copilăriei n-a cunoscut pentru că în societatea ton, ne spunea că e vorba ION CIOCLEI de produse de panificaţie
bunica Amaliei Hdszerl — nici o bucurie din cele pe din Complexul, de pe stra­
1: 6,oo Ra- de cînd cu festivalul, sînt care le trăiesc azi elevii da Lenin din Deva şi-a
limineţii; 7,00 tot pe la club, pe la şcoa­ ■săi, reproşează: „Ei, şi dum­ permis să facă servire
8,00 Revista lă. Acum, Amalia e şi în preferenţială, a fost sanc­
.trierai melo- neavoastră, mă luaţi cu ta­ P R O G R A M U L ţionată de conducerea.
letin de ştiri; formaţia corală. „Lasă-mă, lentul. Facem ce trebuie să
i ascultători- bunică — mi-a zis — sînt I.C.S. alimentara cu „a-
etin de ştiri; aşa frumoase cîntecele". facem. Pe care dintre noi unităţilor comerciale, sanitare şi de prestări servicii pentru zilele de vertisment".
azinul femei- ne-ar putea lăsa de-o parte Pentru refuzul de a ii
:preţi ai şla- Cum să n-o las !“. festivalul ? E greu, dar ce 31 decembrie 1978, 1 şi 2 ianuarie 1979 primit drept plată a măr-
esc ; 10,45 A- — Vă mulţumesc, copii.
11.00 Buletin se face uşor ? Mai cer şi eu lii solicitate suma cores­
>5 Republicii, Astăzi a fost mult mai bi­ cîte o idee, mă mai consult 31 DECEMBRIE 1978 1 IANUARIE 1979 UNITĂŢILE PRESTATOARE punzătoare în ■ monedă
ştire ; 11,20 ne. Ne întâlnim mîine, la o- cu colegii. Şi-apoi, pe copii Atelierele foto — intre ore­ măruntă, vinzătoarea Ma­
Radie-Tv. ; rele 11,00, încheie repetiţia UNITĂŢILE COMERCIALE UNITĂŢILE COMERCIALE le 13—19.
ie ştiri ; 12,05 dirijorul corului, prof. E- i-aţi văzut. Sînt numai su­ Autoservite Deva — intre na lotcă de la chioşcul
estivaluri fol- flet !“. Magazinele alimentare cu Cele de alimentaţie publică orele 8—13. alimentar de la sectorul I
L2,35 Şlagărul milia Mărcoi, program în două. schimburi vor avea program prelungit Unităţile de coafură, cos­ Săcărîmb al minei Certei
decenii; 13,00 —: Dacă sîntem majorita­ Nu numai copiii sînt vor Ii deschise în 31 decern» pină la ora 2, a zilei de 2 metică, frizerie — de la ore­
10.00 Radio- suflet! Ci şi dumneata, pro­ brie, între orele 7—18 ; cele ianuarie. le 8 la 13. a fost sancţionată cu
sorul uzinelor tea aici, nu facem un fesore Trifa, şi Emilia, şi cu un schimb, între orele Halele şi pieţele agroaii- Atelierele radio-tv. şi uz „mustrare".
Coordonate „şnur" şi la montajul lite­ 7— 16 ; magazinele do desfa­ mentare — de la 7—10. casnic — între orele 8—14, cu Refuzul de a servi cu
.6,40 Arcuşuri rar ? Cei trei-patru colegi Magdalena Farago (ai vă­ cere a cărnii vor funcţiona Celelalte magazine nu au efectiv redus.
a Buletin de zut-o cum a venit cu fiica între orele 7—18, iar cele de program. şerveţel pe un consuma­
inia publică; care lipsesc stau aproape — cunoscătoare a pianului desfacere a pîinii şi laptelui, ACTIVITATEA tor, a costat-o pe Va/eria
se solistice ; Ii aducem într-o clipă. Vă între orele 7—13. UNITĂŢILE PRESTATOARE DE ASISTENŢA MEDICALA Oneţiu de la bufetul „Ra­
ii; 20,00 Ţară rugăm, tovarăşe profesor. — ca să ajute repetiţia la Magazinele nealimentare vor Staţia autoservire Deva va pid" din Orăştie diminua­
Iragă ; 20,30 cor ? Şi doar se putea o- fi deschise intre orele 9—17, asigura depanări intre orele Programul de activitate al
îlui; 20,40 Ca- Teodor Trifa, profesorul, dihni, pentru că şi forma­ iar magazinul universal „Ul- 8—19. unităţilor de asistenţă medi­ rea cu 10 la sută a retri­
22.00 O zi în- acceptă propunerea elevi­ ţia pe care a iniţiat-o şi o pia“ din Deva, între orele Unităţile de reparaţii ra- cală va fi în 31 decembrie buţiei pe o lună.
10—5,00 Non lor şi bucuria îi inundă ddo-tv. şi de obiecte de uz cel obişnuit.
loctum. conduce : „O floare pentru 8— 18. casnic vor lucra cu efectiv Pentru zilele dc 1 şi 2 ia­ RĂZBUNAREA
: 18,00 Actua- .chipul. Pe scenă, în jocul tatăl meu, minerul", i-a dat Unităţile de alimentaţie pu­ redus, intre orele 8—14. nuarie 1979, spitalele, ca şi VĂRULUI
18.1.0 Melodii dc lumini, înfloreşte, prin serviciile do urgenţă, vor
uş< :ă; 18,30 vers, cînt şi mişcare „Stră­ multe ore de lucru). Suflet ? blică in, care se organizează 2 IANUARIE 1979 funcţiona normal, în trei Certat fiind cu verişoa-
nii J — reci- Da ! Fără acest suflet, şcoa­ revelioane au program pre­ ture. ra sa, minora M.F. din
i actorul Sil­ bun pământ, iubirea mea la din Aninoasa n-ar fi ur­ lungit pină în 1 ianuarie,- UNITĂŢILE COMERCIALE Circumscripţiile sanitare te­
it; 19,00 Co­ dintâi". Un imn de iubire ora 6. Magazinele alimentare cu ritoriale vor asigura asisten­ Căstău-Beriu, ce şi-a zis
mico : Împli­ de vatră, de neam, de cat pe primele locuri for­ orice fel do program, precum ţă prin gardă la domiciliu,’ cu Ion FurduJ, „bunul" său
ni treilea an maţiile artistice cu care s-a Halele şi pieţele vor func­ şi cele de desfacere a căr­ cadre medii sau medici, a- verişor ? la să-i iac eu
ui, sarcini partid. Un imn care, prin ţiona intre orele 7—18. nunţînd prin circumscripţie
?9; 19,30—20,00 fiecare vers. redat cu simţire, întrecut la faza municipală UNITĂŢILE DE PRESTĂRI nii, pîinii şi laptelui, vor fi locul sau telefonul unde poa­ verişoarel mele o bucurie
deschise între erele 7—10.
de
persoana
te
fi
găsită
trăit, ne înfiora inimile. As­ a „Cîntării Roriiâniei". El SERVICII PENTRU POPU- Magazinele nealimentare nu gardă. să mă ţină minte. Şi a
cultam prinşi de emoţie, e acel ceva ce dă fior, edu­ ŢIE : au program. Telefoanele serviciilor de trintit o reclamaţie cum că
eram în gînd şi crez ală­ că şi îndeamnă la mai mult Toate unităţile prestatoare Unităţile de alimentaţie pu­ urgenţă : Deva — 11313 ; Hu­ lata ar fi fugit de acasă
turi de copii, ne uneam vo­ şi mai bine. lucrează în program normal. blică funcţionează după pro­ nedoara — 11313 ; Petroşani cu suma de 5 000 lei. Cer­
— 41313.
gramul obişnuit.
cile cu ei: „Pentru partid LUCIA L1CIU cetată redamaţia, a ieşit
lui Macken- cu inimile noastre/ Clădim la iveală „lucrătura",
-H (Patria) ; azi ţării bolţi înalte, albas- . drept pentru care i-am
de curse tre/ Un cer din gândul ce­ dedicat şi noi lui Ion Fur-
lOARA: Zbor dui aceste nnduri, ca să-l
■a) ; Albul lor cc n-au în rnînă cer/
eagră — se- Dar au. mândria muncii, cunoască mai bine consă­
); Urmăriţi mândria de miner". tenii.
nstractorul) ;
Oraşul Fan- Tîrziu, după ce- copiii şi TOT DESPRE PĂSTRAREA
; Zmeul de părinţii şi bunicii au- ple­ ÎNGRĂŞĂMINTELOR
MI (7 No cat spre case, am rărftţs a- CHIMICE
VA..0U (Re
3NI : Gustul colo, în sala clubului, cu Un mod „original" de
icirii (Cultu- patru dascăli. Emiîia Mărcoi
: Zbor raor- a venit la şcoala din Ani­ păstrare a îngrăşămintelor
e) ; LQNTU : chimice am intUnit la
t depărtarea noasa doar în urmă cu C.A.P. Vilcele. Pentru a le
ierul) ; PE- trei luni. „M-am, reîntors, „feri" de ochii organelor
nisfiul (Mun- unde m-am născut" — se
NOASA : Al agricole, tovarăşii din
nt — seriile „scuză" şi chipu-i frumos, O „Uaţegană 0 în interpretarea ansamblului folcloric „Haţegana". Foto : VIRGIL ONOIU conducerea unităţii au
sc) ; URI-
le în păr şi găsit soluţia de a ascun­
i (7 Noiem- de sacii in spatele graj­
Netv-York, Activitatea şcolară mică im­ ccea, recomandăm structurarea dului de la brigada din
seriile I-1I pune, prin particularităţile sa­ Caracterul atractiv al lecţiilor de lecţiilor utilizînd cu precădere Băţălar, unde îngrăşămin-
GURABAR- le, un anumit mod de a rezol­ jocul. Jocurile pot cuprinde a-
sau picior va din punct do vedere pe­ proapc toate deprinderile pre­ tele chimice sînt „adăpos­
iŞTIE ; Sep- dagogic sarcinile lecţiilor de educaţie îizică îu ciclul primar — văzute în programă la clasele tite" sub ceruJ liber. Con­
i); Corsarul educaţie fizică. Obţinerea unor I—IV, realizînd atit funcţia de sideră oare cooperatorii
1AGIU-BAI : rezultate bune in practicarea cunoaştere, cit şi pe cea for­
itinent (Casa excrciţiilor fizice, in decursul mativă. Alături de jocurile de din Vilcele că această me­
[AŢEG: Ma­ întregii vieţi, depinde dc felul cheia succesului în stimularea mişcare pot fi utilizate eficient todă de „fertilizare" se va.
ur) ; BRAZI: cum reuşeşte învăţătorul să-i exerciţiile sub formă de joc regăsi şi• în recolte mai
ihiul Toma ; atragă pe elevi spre lecţiile de eu aparate şi obiecte, dc exem­
»stra ambu- educaţie fizică în primele clase, şi formarea dragostei pentru sport plu mingi mici dc gimnastică, bune ?
le cultură) ; de modul in caro reuşeşte să panglici, eşarfe ele. Tonusul e-
ită pentru o le formeze şi plăcerea pentru motiv care se obţine prin joc
icâ (11 Iu- practicarea, organizată a exer­ educative, cu ajutorul jocurilor lor în mod arid, în forme stric­ dine şi disciplină. Elevul prac­ îndepărtează plictiseala şi ii
l : Gluma ciţiului fizic în lecţiile dc edu­ de mişcare, ai parcursurilor a- te şi rigide. Este necesar ca ticant creează buna dispoziţie conferă lecţiei un caracter in­ Speranfele nafafiet
: Dantelă- caţie fizică, de căile folosite in plicativc, întrecerii şi unor lecţia să sc desfăşoare intr-un înlocuind comenzile dure cu teresant şi atractiv.
; GHELARI: dezvoltarea interesului lor pen­ jocuri sportive adaptate la po­ climat de bună dispoziţie. explicaţii scurte şi clare şi cu Desfăşurarea lecţiilor in aer
(Muncito- tru această activitate. sibilităţile elevilor. Sc urmăreş­ In cadrul practicii pedagogi­ demonstraţii adecvate, folosind liber ajută la realizarea cu hunedorene se
Cele mai importante cerinţo te producerea reflexului de ce pe care am îndrumat-o in jocuri de atenţie, care pretind multă eficienţă a obiectivelor
de ordin pedagogic, care duc control, a tonusului dc ati­ decursul anilor, am pornit de îndeplinirea anumitor sarcini. care privesc formarea unor de­ afirmă în...
la sporirea randamentului lec­ tudine, formarea unei ţinute la ipoteza că atractivitatca este Activitatea liberă şi plină de prinderi motrice utilitare (mers
EXPRES ţiilor de educaţie fizică, sc sta­ corecte, conducerea conştientă o condiţie fundamentală in voioşie face ca efortul pro­ in echilibru, sărituri, escala­
bilesc în funcţie de trăsăturile a mişcărilor proprii (ale seg­ creşterea funcţiei formative a voace satisfacţie şi plăcere. Ca dări, căţărări). Se pot utiliza „Cupa speranţelor"
caracteristice acestei perioade mentelor şi ale întregului in lecţiilor do educaţie fizică. In urmare, creşte capacitatea do parcursuri aplicative şi ştafete
agerii din de vîrstă şi de obiectivele şi cuprinzînd : sărituri, mers şi Ea Cluj-Nap.oca s-a des­
i8 : sarcinile educaţiei fizico în alergare, escaladări, aruncări la făşurat, între 21—23 de­
31, 41, 23, ciclul primar. Educaţia fizică ţintă etc., valorificindu-se con­
trebuie să le satisfacă elevilor diţiile naturale. cembrie a.c., competiţia de
3, 3G, 39, 19, setea de cunoaştere şi nevoia Tribuna profesorului de sport Formele noi de activitate, in înot rezervată copiilbr şl
do mişcare, să le dezvolte pu­ aceste condiţii, care exprimă şi juniorilor, dotată cu „Cupa
;uri : 958 392 terea de Înţelegere. Nevoia do capacitatea de creativitate şi
mişcare, care domină întreaga inventivitate a învăţătorului sînt speranţelor". Notăm cu sa„
viaţă umană, puternică Ia in­ ansamble), dezvoltarea spiritu­ aceastâ idee, in ciclul primar lucru şi de efort, iar producti­ originale şi atrăgătoare nen- tisfacţie că micii înotători
trarea copilului în şcoală, este lui de observaţie şi de orien­ am folosit următoarele proce­ vitatea. lecţiei sporeşte prin : tru copii. In plus, dat. fiind
stăvilită de încadrarea lui în tare, a creativităţii şi iniţiati­ dee : crearea unei ambianţe de timpul efectiv dc lucru ; viteza mediul în care se desfăşoară, ce... cresc în bazinul acope­
disciplina şcolară, de cerinţele vei ele. Pe baza tuturor aces­ bună dispoziţie ; imprimarea însuşirii ; corectitudinea exe­ contribuie la călirea organis­ rit hunedorean se afirmă,
activităţii didactice. tor considerente apreciem ce­ caracterului do joc şi întrece­ cuţiei. mului si implicit la întărirea deja. în competiţii oficiale.
caracterului
Imprimarea
de
Lecţia de educaţie fizică tre­ rinţa de a-i conferi lecţiei de re activităţilor din lecţie ; des­ joc şi întrecere mijloacelor fo­ sănătăţii. In ultimul timp in : Astfel, Samuel Weber a o-
abil pentru buie. să-i ofere, elevului o com­ educaţie fizică un caracter a- făşurarea unor lecţii in aer li­ losite în lecţie, jocul răspund şcoală multe lecţii se desfă­ cupa-t locurile 1 la 50 m
ber. Crearea ambianţei do bu­
tracliv, atit prin conţinut, cit,
Vremea se pensaţie din acest punct de mai ales, prin organizare. în­ nă dispoziţie este absolut ne­ unor necesităţi vitale ale copi­ şoară în aer liber, chiar în- a-
ieral caldă, vedere, să-i dea posibilitatea deosebi la această virată, in cesară pentru a mobiliza ele­ lului prin două elemente spe­ notimpurile mai pu(.in favora­ spate, stabilind un nou re­
uit noros. să se mişte, dar nu oricum, ci primii ani de şcoală, elevii tre­ vii, delerminîndu-i să execute cifice : mişcarea şi plăcerea. bile. Recomandăm deci creş­ cord republican cu 37,3 şi
: şi burniţe înţr-un mod organizat, folosi­ buie să înveţe „în mod plăcut", atit exerciţiile uşoare, cit şi pe Datorită lor/ el constituie pun­ terea numărului acestor lecţii, la 100 m spate, precum şi
Vintul va tor, să-i creeze condiţii să-şi cclo grele, adică atit coca ce tea de legătură între activită­ după care capacitatea dc mun­
sud-vest. consume energia fizică. Frîna- să fie atraşi spre activitate pe ţile libere şi cele obligatorii. că si dc efort intelectual a e- locul 3 la 100 m craul şi
ii cuprinsă rea dinamismului si zburdălni­ baza unor motivaţii afective, le place, cit şi ceea ce nu ie Temele lecţiei, încadrate in levl'Jor înregistrează totdeauna 100 m delfin. în acelaşi
place. Interesul elevilor trebuie
şi 2 grade, ciei copiilor constituie o maro la care se va adăuga, treptat, să găsească un cadru afecliv- joc, solicitînd întrecerea, îi indici superiori. concurs. Eugenia Marc a o-
şi 8 grade, greşeală pedagogică. Sarcinile motivaţia intelectuală. Cerinţe­ emoţional favorabil încă din mobilizează intens pe elevii de
leara se va generale ăie educaţiei fizice le şi conţinutul programei nu momentul începerii lecţiei, ca­ virată mică şi ic sporeşte in­ Prof. STELIAN POPESCU cupat locul 2 la 200 m del­
leală. şcolare în ciclul primar prevăd Liceul pedagogic Deva fin.
realizarea cerinţelor instructiv- trebuie să li se prezinte elevi- dru corelat cu cerinţele de or- teresul pentru activitate. De a-