Page 10 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
(Urmare din pag. t) ze deja la parametrii -pro
Prilej de înălţare creşterea operativităţii în Preocupări, iiiţiative, rezol late iectaţi — inginerul Petru
şeful
laminorului
Părvu,
aprovizionarea cu asemenea de semifabricate, ne spunea IŢELE’
sufletească valoroasă materie primă. că se va realiza o reducere
Această acţiune — care a in marele combinat hunedorean a consumului de metal de
căpătat de acum un carac cca. 1 kg pe tona de lami 3,00 Teleşeoa.
Zilele trecute am înche De un viu interes s-a ter permanent în cadrul 10.00 Teleclnc;
11,55 Telex
iat o etapă a învăţămîntu- bucurat dezbaterea temei tona de oţel-lingou. Sub în acelaşi oadru al pre nate produse. Totodată, re- IZ,05 închideri
3 ui politico-ideologic în car ou privire ia formarea sta oţelăriei electrice nr. 1 •— conducerea tovarăşului in ocupărilor se înscrie şi noua ferindu-se la Laminorul de 17.00 Telex
evidenţiază eforturile con
tierul Dacia din Deva, or tului naţional român uni giner Silviu Samoilescu — maşină de sudat ţagle cap bile — de care aminteam 17.05 Emisiun
ganizat de Frontul Unităţii tar, de la care act s-au îm jugate ale specialiştilor din directorul uzinei nr. 4 — la cap — prin topire in mai sus — interlocutorul 13.00 mană Rezultat'
Socialiste, cu pensionarii şi plinit de curind 60 de ani. secţie şi ale oţelarilor con un colectiv de ingineri, teh termediară — care va va nostru afirma că preţul u- 19.05 La voia
femeile casnice. A fost un prilej de evocare duşi de Traian Iov, Ale nicieni şi muncitori — din lorifica superior scurtături nei tone de bile realizate pentru
auto
Noi cursanţii apreciem a principalelor momente xandru Bucur, Miihai Co rîndiul cărora îi amintim pe le de ţagle, prin transfor din resurse secundare este 19,20 ioni de
abnegaţia cu care propa ale istoriei multimilenare a tea, Ioan Mara, Mihai A- lăcătuşul specialist Ion Ilie, marea lor . în lungimi fixe de peste trei ori mai mare 19,30 Telejuri.
decît al unei tone de semi
gandistul, tovarăşa Emilia poporului nostru. Partici vram, Nicolae Doroftei, lăcătuşul Martin Ilcş, sub- şi reintroducerea, în aceas fabricate. 19,50 Prim pi
Vasllc, :
Cristuţ, se străduieşte să panţii la dezbatere au sub Gheorghe Obîrşan şi ale ingdnerul Aurel Itu, ingi tă formă, în circuitul pro nci Uit
folosească învăţământul po liniat cu convingere faptul altora ca ei, pentru care e- nerii Vasile Lupa, Gheor ductiv, la liniile finisoare Dacă ne-am rezuma şi zău
litico-idéologie pentru a a- că întregul nostru ■ popor ficienţa a-devenit scop pri ghe Stelian — a conceput de laminare. Fundaţiile noii numai la aceste- cîteva as .20,10 Film u
de seari
juta cursanţii să-şi însu urmează cu fermitate cu mordial al activităţii pe şi realizat, în regie proprie, maşini au fost terminate şi, pecte surprinse din ampla O prodv
filme 5'
şească orientările şi , con vântul partidului, al secre care o desfăşoară. primul laminor de bile din sub îndrumarea lăcătuşului activitate a siderurgiştilor 21,90 Muzică
Pe cît de consecvente, pe
cepţia partidului'asupra is tarului său general, tovară atît de valoroase sînt, de ţară, cu ajutorul căruia specialist Cristea Nicolae, hunedoreni desfăşurată in 21.15 Revista
este valorificată o bună
s-a trecut la montarea uti
toriei neamului nostru, pre şul Nicolae Ceauşescu, spre asemenea, căutările şi rea parte din resursele secun lajului mecanic şi electric domeniul utilizării intense că tv.
a resurselor secundare de
cum şi asupra problemelor prosperitatea naţiunii noas lizările laminatoriloi: hune- dare - de metal. - Astfel, la — în totalitate de prove metal, se pot. constata cu 22.15 Telejur)
majore ale făuririi socie tre, pentru asigurarea pă doreni pe tărîmul valorifi sfîrşitul anului trecut. a nienţă românească. Prin uşurinţă eforturile cotidie
tăţii socialiste multilateral cii, colaborării şi înţelege cării superioare a resurse fost asimilată producţia de punerea îp funcţiune a a- ne pe care le face acest
dezvoltate şi a comunismu rii între popoarele lumii. lor materiale secundare, bile în diametru de 40 mm, ceştei instalaţii, al cărei colectiv — Erou al Muncii KAP
lui ' pe pămîntul României, care, în ultimă instanţă, in urmînd ca în 1979 să fie proiect este realizat de in
şă înţeleagă problemele ce VALER1A ZÂVOIAN fluenţează puternic creşte asimilate şi bilele de 60 şi ginerul Gheorghe Stoichiţa Socialiste — pentru ridica
'definesc fizionomia lumii învoţotocne pensionară rea coeficientului de scoa 80 mm în diametru, pentru — caro pînă în trimestrul rea neîntreruptă a eficien PROGRAM
de azi. Deva tere de laminate finite din cate există deja solicitări. III 1979 va trebui să lucre ţei muncii sale. diop-rogramt
Rad pjurnal,
rutier. Sp«
Unde sînt maşinile întreprinderii, presei; 8,10
WMy.. cliitor; 9,00 1
llliip 9.05 Răspunc
• £ tovarăşe director ? lor; 10,00 £
10.05 Atlas 1
Inspectoratul judeţean de ierea acţiunii de control. ţean de coritrdl auto. Avem Ştiinţa şi ’
control auito a organizat un Fiecărui şofer în parte i numérele exacte ale tutu folk;
raid prin judeţ, - pentru a s-a întocmit proees-verbal ror maşinilor, ştim precis IV
identifica autovehiculele ca de - contravenţie, care,' în ale cui' sînt, aşa că vom -TV; z*,.
re se abat de la traseele soţit de • o adresă lămuri acţiona férm pentru a apli-. 12.05 Din ca
stabilite în foile de parcurs, toare, a fost expediat uni ca prevederile legale. Este lui nostru ;
fac curse clandestine, sînt tăţilor deţinătoare, pentru însă mai mult decît curios 3 ; 15,00 Stl
parcate în alte locuri decît a Lua măsurile care se im că unii 'conducători de u- Radiojurnal;
în cele stabilite, consumă pun împotriva vinovaţilor nităţi-economice nu ne dau te economic
ilegal mari cantităţi de car şi a pune capăt în viitor concursul ■ pentru a pune baladă; 1
buranţi, în condiţiile cînd unor asemenea curse păgu capăt neregulilor şi pagu ştiri; 17,05 £
se acţionează -pe -toate căi bitoare. belor din propriile, unităţi ! populară; 3
le pentru economisirea ben Ce. măsuri au fost lua Ba. mai mult, încearcă, şi trie; 18,00 C
zinei şi motorinei, • pen te ? Nici una ! Conducerile uneori reuşesc, să-i ascun Viers de do
tru prevenirea oricăror for unităţilor citate, ale căror dă pe vinovaţi. 20,15 Scmni
me de risipă. Au fost de autovehicule, - mai multe .La cele spuse de tova denţe sono:
pistate ,.dintr-uh foc“ 40 sau mai puţine, au fost gă răşul inginer Munteanu se intr-o oră ;
Xn cadrul atelierului de reparaţii electrice al Centrului mecanic din lila lucrează şi de autovehicule, aparţinînd site în neregulă, nici n-au impune doar o întrebare stop muzic;
tovarăşele Angela Gabor şi Mincrva Miloş, două bobinatoare care dovedesc multă pricepere în ordine : 13 — I.M. Hu răspuns la adresele repeta conducătorilor unităţilor vi
şl hărnicie in muncă. lată-le, lucrînd la bobinarea unui motor. TIMIŞOA1
Foto: VIRGIL ONOIU nedoara, 5 -— I. I. cărnii te ale Inspectoratului jude zate : unde circulă maşi litatca radi
-- Deva, 3 — Cooperativei de ţean de control auto. nile întreprinderilor pe ca uq.oară ; li
r c o n s u m Brad, 3 Mergînd mai departe pe re le conduceţi, tovarăşi di mccate — t
U.M.T.C.F. Deva, 2 — firul lucrurilor şi făcînd le rectori ? Cu o completare : clor; 18,40
! 0 sarcină economică de mare însemnătate I.C.M.M. Petroşani, 2. — gătură ou această tăcere, în viitor, autovehiculele tradâ ; 19,0c
S.M.A. Simeria, cîte una — ani zice chiar ou încerca găsite în neregulă pe dru social-poll tl
C.S. Hunedoara, S.M.A. Că-
0 înaltă îndatorire patriotică lan, I.C.I.T.B. Orăştie, Coo rea de a-i' acoperi pe' vi murile judeţului vor fi a- cerea mun
novaţi, se pot trage cîteva
dunate tóate la un loc, iar
perativei de consum Orăş concluzii. Unii şoferi au conducătorii unităţilor de prcsle a d-
liste ; 19,15
tie, I.Ii'.F. Deva, l.P.I.L.F. fost trimişi chiar de supe ţinătoare — invitaţi să le
ECONOMISIREA ENERGIEI ELECTRICE I Haţeg, Grupului de şantie riorii lor în curse clandes recunoască şi să le... ia a- co ; 19,30—;
cală.
4 re Rîu Mare-Retezat, O.I.F. tine, li s-a ordonat să fa casă. După achitarea sanc
că anumite servicii,, altfel
ţiunii de rigoare, fireşte.
CETĂŢENI ! © 121 500 TONT OTEL; I Deva, Direcţiei judeţene de spus, li s-a îngăduit să în Dacă noua metodă ce se
poştă şi telecomunicaţii' De
© 567 000 TONE ÎNGRAŞĂ- ? va, întreprinderii de sere calce legea. Acum, odată preconizează pentru preve
Dacă la nivelul ţârii am reduce MINTE CHIMICE COMPLEXE; Sînitandrei, I.G.C.L. Petro depistaţi; cei în cauză a-u nirea risipei de carburanţi I C I N
S o singură oră pe zi consumul cas- & 486 000 TONE PASTE FĂI- } şani, S.U.T. Teliuc. Nume lot- interesul să-i' acopere, poate însemnă un avertis
rele maşinilor nu le mai
DEVA: C
\ nic de energie electrică, am eco- NOASE. î notăm deoarece conduceri să-i ascundă. ment, luaţi-o ca atare... meni (Puţi
— Va fi imposibil însă
ţ nomisi energia cu care s-ar putea Să acţionăm cu toată tăria îm- \ le acestor unităţi le cunosc •— sublinia tovarăşul ingi G. IGNAT, tigrul Mal;
notă 2 (Ai
ţ produce : potriva risipei de energie electrică! ţ I întrucît le-au fost comu ner Romulus Munteanu, şe GH. BOGDANESCU RA: Aurul
nicate imediat după înche ful ■ Inspectoratului ju-de- căpitan de miliţie seriile I-Zl
toarcerea t
popotamul
bărbat, alţi
Zăpada căzută in ultimele ţionează permanent, în for buifi de aceste organe. Va Io alte întreprinderi. I-II (Consi
zile a alertat organele de maţii complexe, în fiecare di trebui deci ca de la nivelul Trebuie să menţionăm că Un tezaur Îâ îndemâna tuturor TROŞANI:
nă (Unirea
drumuri şi siguranţă a circu mineaţă, pentru curăţirea consiliilor populare, canto dacă pe toate drumurile hu- I-II (7 No
laţiei, pentru preîntâmpinarea drumurilor de zăpadă şi ad nierii să fie dirijaţi şi folo nedorene s-ar acţiona aşa Mi : coleotivelor de muncă — seriile
înzăpeziţilor, a blocărilor tro ministrarea materialelor anti siţi exclusiv pentru munca la cum lucrează formaţia dis LUPENI:
roiu (Cu
ficului rutier şi, în consecin- derapante. întreaga activitate drumuri, să fie prezenţi la trictului Toteşti — şef de ; EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR de Bei.Ar'
! â, a perturbării fransportu- şi toate forţele umane şi me punctele care reclamă acţiu district Costea Bolduş —, pe VULC/
rea ..
nea lor cu stringenţă, la îm-
tronsonul Haţeg — intersec
canice ole direcţiei şi sub
ui de mărfuri şi de călători.
Trebuie spus din capul locu unităţilor sale sînt concentra prăşti erea materialului anti ţie Simeria, circuloţia nu va LOI :
(Muierul);
lui că, datorită pregătirilor te la aceste acţiuni de des derapant. cunoaşte nici o perîurbaţie ! Fertilizarea, densitatea mn escapi
existente anterior ninsorii şi zăpezire. Se acţionează cu La Secţia de întreţinere, re La Serviciul circulaţiei al (Muneltore
îngheţului, pînă ieri nu s-a energie' pe tronsoanele Hu paraţii drumuri şi siguranţa Inspectoratului judeţean de şi lucrările de întreţinere - Cu stele S
semnalat pe nici un tronson nedoara — Ghelari, Hune- circulaţiei, ing. Lourenţiu interne am adresat întreba în ochi (1
de pe drumurile judeţului blo rea : „Cum caracterizaţi e- RICANI: C
carea circulaţiei. Este un fapt forturile şi modul de acţiune factori care decid soarta icmbric); I
hun, care evidenţiază preo Pe drumurile judeţului ■— ole organelor de drumuri fulul de' >
cupările principalelor orga pentru asigurarea desfăşură recoltei de porumb şie) ; OE
ne de drumuri — Direcţia |U- rii normale a circulaţiei ?" Ne melodii (I
deţeană de drumuri şi po acţiuni permanente pentru răspunde It. col. Gheorghe (Urmare tlin pag. 1) centralizat al statului, iar periculoasS
duri (care răspunde de sta Mihai, şeful serviciului : costurile de producţie pe (Flacăra) ;
rea căilor rutiere pe 556 — In general bine. Este praşile mecanice şi două tona de produs nu au de Poliţistul,
{cm drumuri judeţene şi I 034 asigurarea circulaţiei . însă necesar ca pe drumurile manuale care au fost apli păşit 600 lei, ceea ce ne-a (Casa de c
km drumuri comunale) şi judeţene cantonierii să fie cate (nu am folosit erbici- asigurat o rentabilitate ri Aventurile
Secţia de întreţinere, repara mereu prezenţi. Consiliile de), au avut un rol hotă dicată la cultura porumbu (Popular);
ţi) drumuri şi siguranţa^ cir normale! populare să-i dirijeze şi să le râtor asupra recoltei, cul lui. aurul şi ar
culaţiei (care acţionează pe ceară să-şi facă datoria. Va tura fiind curată de buru Aventurile
377 km şosele în judeţul nos trebui ca în continuare, orga ieni pînă la recoltare. Pe baza experienţei do (Casa ele t
tru) — pentru asigurarea bu ; doara — Toplifa, Hunedoa Stelea, şeful secţiei, face nele de drumuri să vegheze bândite, ne-am propus ca Nickleby (
nei desfăşurări a traficului ra — Câlan, cele moi grele. muncă de dispecerat, solici la mersul timpului şi să ac Cu multă atenţie s-au e- în anul 1979 să extindem RIA : D
rutier. Doar în zona Orăştiei, dota tările se ţin lanţ din diferite ţioneze moi hotărît şi mai o- fectuat şi celelalte lucrări cu 50 la sută suprafaţa des (Mureşul);
Concret, aceste preocupări rea tehnică mai slabă şi e- zone din raza de acţiune a perativ, nu aşa cum s-a în- cuprinse în tehnologie, fă tinată culturii porumbului. — seriile
înseamnă asigurarea mate fectivele de oameni mai re secţiei. La Vîrfuri, pe şoseaua tîmplot cu outogrederul Sec ră a face vreun rabat la Spre deosebire de tehnolo GHELARI
rialelor antiderapante (nisip,, duse vor crea probleme în Brad — Oradea, circulaţia ţiei de drumuri naţionale, de calitate. In cultura mare gia aplicată în acest an, în din noapte
zgură, sare); concentrate în cazul căderii unor ninsori a- s-a îngreunat; de la Buceş, la Livadia, care a stat de aim avut semănaţi doi hi devizul stabilit pentru anul
principalele puncte critice — bundente. primarul reclamă o aluneca fect două zile, lăsînd un brizi, respectiv HD 215 şi viitor am prevăzut să fa
curbe, pante, zone periculoa — Totuşi, o serie de ne re de teren pe drumul în tronson important de circula HD 220. Cea mai bună cem şi erbicidarea culturii.
se. De asemenea, au fost a- mulţumiri pe drumurile jude spre Abrud •, o echipă de ţie necurăţat de zăpadă. comportare a avut-o HD Realizarea măsurilor din
sigurate utilajele de deszăpe ţene, în punctele critice ele pe mecanici pleacă la Livadia Recomandăm, de asemenea, 220, la care media recoltei programul acestei culturi
zire din parcurile proprii şi diferitele trasee, apar datori pentru depanarea unui outo- tuturor conducătorilor auto a fost de 5 200 kg la hec- ne va asigura un însemnat Timpu
închiriate, cele de transport tă activităţii slabe a canto greder. Se acţionează ener să monteze lanţuri antidera -tar, faţă de 5 000 kg 1a ha venit net la fiecare heotar zilele iU
şi răspîndire a materialelor nierilor. gic, cu formaţii de lucru şi pante, să nu plece în curse cît a fost media înregistrată cultivat cu porumb. Acesta Vremea
antiderapante. — Da, este adevărat şi intervenţie pe trei schimburi, cu anvelope uzate, să scoa este un deziderat la a cărui tat, cer.
dea nin:
Am fost asiguraţi de către toate reclamaţiile privind ac pe drumurile naţionale şi în tă în afara carosabilului ma pe C.A.P. în cadrul lotu înfăptuire mecanizatorii Va La mu.
tovarăşul ing. Gheorghe Se- tivitatea cantonierilor ţintesc că nu s-a semnalat blocarea şinile defecte, pentru a nu lui demonstrativ am orga sile Amariucăi, Nicolae roasă, cu
fer, directorul Direcţiei jude direcţia noastră. Trebuie însă circulaţiei. încurca activitatea utilajelor nizat experienţe şi cu hi cădea nil
Vlntul va
ţene de drumuri şi poduri, că menţionat că acest personal, — Dar, dacă va ninge a- de deszăpezire şi să nu se brizi din grupa 90. Lupuţ şi Gheorghe Tat îşi intensifică
forţele concentrate pentru e- însumînd 152 de cantonieri, bundent ? circule în viteză, să nu se Obţinerea unor recolte aduc o preţioasă contribu 60—80 km
vitarea înzăpezirilor au ca nu sînt în subordinea noas — Atunci va trebui să a- abuzeze de frînări bruşte. sporite ne-a dat, posibilita ţie prin efectuarea la timp nord-vestl
pada.
pacitatea de a răspunde bine tră directă, ci a consiliilor pelâm la alte forţe şi capa tea să suplimentăm cu 20 şi de calitate a lucrărilor
situaţiei prezente, că se oc- populare, încadraţi şi refri- cităţi tehnice şi mecanice, de NICOLAE STANCIU la sută livrările la fondul mecanizate.