Page 11 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 11
•4 ® VINERI, 5 IANUARIE 1979
Perfecţionarea cadrelor — DACA ARE DREPTATE,
NU-L PUNEŢI
ZIUNB PE DRUMURi*
gîndită complex, rezolvată „Sînt loan Orăşan, m/Uş
ner la I.M. Barza, scoto- ■>
ÎCCâ
pe baza resurselor rol 11 — Musariu, ircrhnui'í
»rograimilui. —120 m. Am fost detdşair
h Grupul de şantiere Riu-
i limba ger- Mare-Retezat pe timp efe;
iiagcrH loto existente „Agora“ slujeşte frumosul două Juni. In această pe- a
— omisiune noadă m-am îmbolnăvii SjfŞj
incâtorii
Preluarea dc către între tăţi, cu un nucleu bine aile. Am predat certificaría
prinderea „Victoria“ a noi cunoscător al instalaţiei ca prin euvînt şi imagine tui medical ia lotul
Ghcorghe lor capacităţi ce se con si alte aspeote. traía subterană al şan1ie*$,
utrul comu- struiesc acum pe platforma Activitatea de pregătire Tiljul acestor însemnări nu Brad i găzduieşte un public a- caricaturi" (Ştefan Balasz — rolui I — uzină. Nici pinăţj
, jud. Hu- ne. aparţine. Este motto-ol şi receptiv, astăzi nu mi s-au dat ba- ’
industrială din Călan, pre şi perfecţionare a cadrelor tent şi receptiv, mai numeros admirabil 1), Cortina muzica
de la o ediţie la alta. Din
lă : „Prin Munţii Apuseni" de
e: „Ottspe(i luare ce va însemna de a început. S-au deschis invitaţiilor prin care „Agora" riudul lui, 10—15 persoane, de Marţian Negrea, Andantino iW . -- •
— revistă de cultură cu pu
'remiera tv. fapt mai mult deeît dubla cursuri de calificare pentru blic dih oraşul Brad — îşi o vădită competenţă, poposesc cu variaţiunl de Schubert. Minerul ban Orăşcrn
a Casei de anunţă fiecare număr. El ex cinci minute în faţa microfo- Sonorizare, recitatori, filmări« cerut, după expirarea ce- ’
rea activităţii acestei în femei în meserii de ope primă, in esenţă, ceea ce se . nului. Un subiect din aria lor două luni de detaşa*--;
litara treprinderi ridică comitetu rator tratare apă tehnolo vrea — şl ce a devenit — culturii, a ştiinţei, artei crainici : Ghcorghc Tripe) E-
milian Radovlci, Carmen Cio-
erar-xrtisti- lui de partid, consiliului gică, meziuRor, macaragist, „Agora" pentru viaţa spiri „curge“ tn Inimi, cucereşte, gudean, Cristina Baianţ, Feli re să mai lucreze două ;
luni la Riu Mare-Retezat. \
oamenilor muncii o multi eleotronist, sudor. In total tuală a acestei aşezări minie îndeamnă. Da 1 îndeamnă ! cia stearu, Nicolae Vlrtan, Chiar şi pentru acest gest
re din Apuseni. Pentru că
Adina Manta, Maricica Maca
Clţi dintre realizatorii de azi
tudine de probleme. Una circa 200 de femei au fost revista vorbită de la Brad, ai ediţiilor „Agora" nu au vei, Daniela Todea. nu trebuia purtat pe dftt-
dintre cele mai importante sau vor fi calificate. Circa apărută sub egida Festivalu fost, mai ieri, simpli specta „Agora" slujeşte frumosul muri, Mai cu seamă oSA,
era, şi încă mai este la or 500 de bărbaţi, tineri ab lui naţional „Clntarea Româ tori I prin euvînt şl imagine ? în
solvenţi ai treptei I sau ai niei", slujeşte cu devotament După 21 de apariţii, revista cercăm să răspundem prin are dreptatea de parrteo-"
dinea zilei, pregătirea ca frumosul, cliemind spre el şi-a probat calităţile forma- o.iteva mărturisiri ale partici sa!
drelor care să asigure func liceului industrial sînt în tot mal..mult oamenii aces tiv-educative de forum care, panţilor : „Manifestările Age
ţionalitatea noilor capaci cadraţi în vederea folosirii tor locuri. prin problemele pe care le rei — îndrumate de Comite
6,00 Ra- în meserii dc bază. Alţi Prezenţi la cel dc-al dezbate, contribuie la lărgirea tul orăşenesc de partid şl
lincţii; -7,00 tăţi de producţie. Rezolva 550 se califică la locul de XXV-lea număr, am trăit, a- orizontului de cunoaştere şi sprijinite de activul casei de
i8A ui( ,eo- rea ei, direcţională de ja muincă prin cursuri de lături de publicul realizator înţelegere ol publicului. Caic cultură, atrag un public nu
şi susţinător, clipa de fior po
polarlzind
receptiv,
meros,
00 Revista loane- ce definesc o aseme scurtă durată. O rezervă care ţl-o dăruie arta adevă sînt aceste probleme ? Iată interesul unor categorii di
sumarul • ediţiei a XXV-a :
erul mclo- nea gîndire în stil comu de 240 de cocsari, sudori, rată, frumosul redat prin cu- „Voci şi concerte“ (Tiberiu verse de spectatori, partici
n de ţitiri; nist este o dovadă despre zidari şamotori,- lăcătuşi vint ales, prin imagine şi mu Vanca), „Din proza satirică panţi atenţi la un veritabil MOTIVE SE GĂSESC...
act de cultură" (Adrian Po-
iscultătorl- ceea ce înseamnă o calitate sînt detaşaţi fie la C.S. zică. „Agora" a pătruns in a lui Paul Georgcscu" (prof. pescu — revista „steaua") j Mai mulţi muncitori na
conştiinţa publicului brădean
1 de ştiri; nouă, superioară imprimată Hunedoara, fie la unităţile fără stridenţe, firesc, aşa Ionel Goieea), „Viaţa mono „Există in psihologia mon vetişti din Simeria rte-aii
grafiilor : Tamara Gane —
întregii activităţi.
ric; 10,30 constructoare ale noilor ca cum este tot ce sc intîmplă Lcrmontov“ (ing. Stela Stă- dială, un sentiment de ago sesizat că auto buzele
rafobie. De cînd mă- aflu
10,45 Filo Rezolvarea problemei — pacităţi pentru a se perfec pe vetrele calde ale aşeză îieseu), „Scabia“ (dr. Vlrgil aici am impresia că acesta S.G.C.L, din localitate cir
rilor miniere. „Celor care au
ştiri; ne spunea tovarăşul Ion M. ţiona sau pentru a cunoaş pus bazele acestui eveniment Trufaşii), „Argument pentru se poato schimba in ugorafi- culă anevoios, din căite,
România pitorească — Lacul
’o», Popa, secretarul comitetu te încă din faza de inves de cultură — mărturiseşte Gîlccscu“ (geolog Tralan Bos- lie" (Valentin Taşcu — critic cauză oamenii aşteaptă
ştiri; lui de partid pe întreprin tiţie, noile instalaţii. In mentorul şi animatorul revis doc — care stirneşte admira literar), „Reuşiţi să faceţi din mult prin staţii, in frig şl
aceste seri o sărbătoare a
t folcioru- dere, preşedintele consiliu siîrşit, un număr însemnat tei, Juristul Tiberiu Vanca — ţie la fiecare ediţie), „Desci- spiritului, un dialog elevat, o ninsoare. La sesizare, to
le place să spună că ci nu
frind lumea miraculoasă- a
Dc Ia 1 Ia lui oamenilor muncii — a de oameni, meseriaşi, tur fac nimic altceva decît să-şi Tlialici : Slaworair Mrozec — fantă intelectuală deosebită" varăşul Nicolae MaUş, şa
club; 16,00 fost gîndită ţinîndu-se sea nători, cocsari etc. din ca- deseneze gindurile In inimile Emigranţii“ (Thcodor Vasilc), (Mircea Valda — scriitor)« lul S.G.C.L, Simeria, răs
„S-a format un gust, o emu
Coorclona- ma de mai multe elemente ieetivul de bază, după ce-şi oamenilor, u concetăţenilor „Miezuri de roman — Sărbă laţie, am captat tineretul punde in grabă : „Situa
(Anamaria
toarea
Jocului“
10 Plai de şi anume: folosirea forţei fac sarcinile de producţie lor, cu convingerea că me Stoica), „Civilizaţia secolului dornic de a se informa tn ţia a fost determinată da
sajul pe carc-1 transmit ar
lulctln de de muncă feminine din o- în uzină, desfăşoară activi putea ajunge şi în faţa ma XX — Calculatoarele electro ştiinţă, artă. şi nu numai atit. defecţiuni mari, care cru
nice“ (Emilian Radovlci —
de muzici raş, satisfacerea dorinţei tate şi pe şantier, tot pen relui public. Burată la 14 de debut), „A.B.C. coregrafic“ Cred că-1 formăm pentru a-i apărut în acelaşi timp la
preda ştafeta, pentru ca „A-
eniru pa- muncitorilor din zonă (care tru cunoaşterea noilor insta cembrie 1976, revista noastră (maestru coregraf Constantin gora" să crească in putere, trei autobuze". Da, este
erii ; 20,00 ‘au meserii metalurgice), de laţii. şi-a propus să colecteze inte Lungu), „Inscripţii pe bolta ,!n profunzime, să atragă la un motiv. Dar ar. trebui
ligenţa locală pentru a o aşe
m de Joc; a se apropia de casă, posi Un mod creator de a gîn- za in slujba educării maselor, de azur a universului — As- actul de cultură publicul larg“ amintit ceva şl despre mo
(prof. I. Golcea). Aşa să fie l
20,30 Ca- bilitatea de a încadra şi ca di o acţiune hotăritoare. Un a incitării acestora Ia crea Icroizi şi comete“ (prof. Ioan E urarea noastră la început dul în care s-au făcui
Făgădar), „1907 in arta plas
2,00 O Zi lifica bărbaţi la locul de .răspuns la ceea ce înseam ţie, Ia muncă politică, la pro tică“ (pelicula „Agorei"), Ten de an nou, cînd „Agora" pregătirile pentru iarnă,
-3,00 Non nă o calitate nouă, superi movarea principiilor eticii şi tative de spargere la „Casa păşeşte spre anul patru al POATE V-AŢI GINDIT LA*
echităţii socialiste“.
existenţei sale.
urn. muncă pentru meseriile de oară a activităţii. Şi, au aşezat-o ! Lunar, o Mioriţei“ (Tiberiu Vanca), „Re O SOLUŢIE MĂCAR
bază, nevoia de a începe sală a Casei de cultură' din vista revistelor" (Virgil Tru- LUCIA LICIU
,00 Actúa activitatea la noile capaci ION ClOCLEI făşu), „Din tainele casetei de ACUM, IARNA
lo Muzici Peste Crişuf Alb, la Ţe
roarc fer- bea, în dreptul cantonu
e dc fol lui de cale ferată, In urmăr i
ii de es ARTA COREGRAFICĂ cu circa 20 de ani cetăţe
ta sonori IN ÎNTRECERE nii din Ţebea şl din Ribf-
iitocondu- Casa de cuVtură din Hune fa au construit un pod
ci — ex- doara a găzduit, In cadrul edi de lemn, cu scopul Ies no
iei socia- ţiei a H-a a Festivalului na de aflai de a putea tre
! patrioti- ţional „Cîntarea României", e- ce la proprietăţile lor de
la
tapa
dansuri
municipală
iţa muzi- populare şl moderne rezervată pe o parte sau alta o
elevilor din licee. CrişuJui. Podul e acum In
Juriul a stabilit următoarea tens folosit de C.A.P. Ja-
icrarftie: locul I (dansuri popu bea, care trece peste elţ
lare) : liceul de matematică şi
fizică şi liceul industrial nr. l; dincolo de Cviş, cu trac
liceul de matematică şi fizică toare şi căruţe. De între
Dansatorii dc la Căminul cultural Dăbica şi elevii Şcolii generale din Hăşdău - obţin mereu aplauze la scenă des- şi industrial nr. 2 — la dans ţinut însă nu-1 întreţin nid
chisă. Foto: VIRGIL ONOIU tematic. cei din Jebea nici cei din
ămin oa- Ribiţa. Poate pentru că
andokan,
» Ultima fiecare din cele două con
'NEDOA- silii populare (Rlblţa fi I
kenna — Boia de Criş), socotesc că
ra) ; In-
ir • Hi cu cititorii ar trebui s-o facă celălalt,
rta! ; Alt Poate îşi dau mina şi s&-j
— seriile gindesc totuşi acum, pe-;
; pe-
împreu- timpul Iernii, la o soluţiei
— seriile Sesizări — răspunsuri Vă răspundem la
; Minia CINE SCHIMBĂ
ublica) ; MACAZUL ?
t Teodo- Sd tot fie trei să pla
Trenul AVEŢI DREPTUL SI TREBUIE Direcţia judeţeană de dru dărire a oraşului, pentru ca întrebare
-’esc); SÂ PRIMI] I ALOCAŢIA muri şi poduri, unde v-aji el să fie cit mai curai şi cît niini de cind în staţia
•iloa- C.F.R. Iscroni au fost în
DE STAT PENTRU COPII transferat. Procedaţi aşa cum mai frumos, sînt unii, ce-i Floarea Bogdan — Hune Indemnizaţia de conduce
* aţi fost îndrumat şi sfătuit drept puţini la număr, care doara. Mamele care au în re nu o poate primi altă locuite liniile căii letale
Ai . ■ Vi in scrisoarea dv., tovarăşe de către conducerea unităţii în loc să pună umărul ală şi, odată cu ele, traver
ii Olsen Ion Catrinescu, din Hunedoa unde lucraţi acum. turi de concetăţenii lor, le îngrijire mai mulţi copii în persoană. In perioada con sele. Dar Intre şine
OOASA : ra, • întrebaţi docâ în cazul sfidează munca. în sesizarea vîrstă de pînă la 18 ani, cediului de odihnă nu se nu s-a aplicat pietri
lacrimi transferului în interesul ser MOLOZUL A FOST RIDICAT lor cetăţenii solicitau ca pri primesc, în conformitate cu acordă indemnizaţie. şul necesar nivelării dru
¡c) ; U- viciului, aveţi dreptul la alo măria să vegheze mai atent prevederile legale în vigoa Ioan Soşu — Deva. In mului. Autobuze, autoca
(7 No- caţie pe luna octombrie 1978 intr-o scrisoare a unor lo la curăţenia oraşului. în re, ajutoare băneşti lunare problemele sesizate vă ru mioane, autovehicule de
lea pra şi cine trebuie sâ plătească, cuitori din oraşul Simeria se răspunsul primit de la con din partea statului. Cuan găm să vă adresaţi perso tot felul trec cu mare
vila ro- cît şi pe lunile următoare. sesiza faptul că cetăţeanul S. siliul popular ni se foce cu tumul acestora este în func nal radioteleviziunii. greutate calea ferată, pa
Melodii, Alocaţia pe luna octombrie, Rotea, din str. Progresului noscut că molozul a fost ri ţie de numărul copiilor a- Simion Voica — Simeria. riind In pericol securitatea
rmirlre dat fiind fapi uI că transferul nr. 3, a depozitat o căruţă dicat, iar cetăţeanului în cau flaţi în îngrijirea familiei. Ţăranilor cu gospodărie in călătorilor. Pe cind schiiru
'iile I-II vi s-a aprobat începînd cu de moloz în mijlocul străzii. ză i s-a atras atenţia ca al Astfel, mamele care au în dividuală din zonele necoo- batea.,, macazului ?
cr-BAi ; data de 17, trebuie să-l pri Strada — spuneau cu îndrep tădată să nu mai procedeze îngrijire 5—6 copii în vîrstă perativizate, cuprinşi în sis DE RISUL CURCILOR
: curse miţi de la unitatea din Si- tăţită indignare cetăţenii — în acest fel. Poate era bine de pînă la 10 ani, primesc temul de pensionare insti
tAŢEG: meria. Pentru lunile noiem nu-i ladă de gunoi pentru ni ca primăria să nu se mulţu un ajutor lunar de 200 de tuit prin Legea 5/1977 şi ce Aniţă Ileana din Bălţa
1 Hood brie şi decembrie 1978, pre meni. in timp ce marea majori mească doar cu o astfel de lei, iar cele care au 7 copii lor care beneficiază de pen a chemat în judecată pe
rofetul, cum şi în continuare, aloca tate a simerienilor muncesc cu „sancţiune (?!)". Dar asta-i — ca în cazul dumnea sie pe baza acestei legi, IA Florica Stega. Pentru ce
U,AN ; ţia vi se va plăti de către hărnicie pentru buna gospo treaba primăriei. voastră — primesc 350 de se asigură tratament şi credeţi ?, pentru că, du
i Juan lei lunar. Alocaţia de stat medicamente în mod gra pă ce a decedai mama
ickolas nu se acordă însă pentru tuit pe timpul internării în reclamantei, pirita, care
SIME- copiii care sînt elevi în spital. In ceea ce priveşte nu era chiar străină pen
oenaru şcoli unde li se asigură în dreptul de succesiune pe tru defunctă, a trecut pe
meu De la Cabinetul judeţean de treţinere completă din par care îl invocaţi, adresaţi-vă la casa acesteia şl a luat
nina); tea statului. Astfel stau lu Notariatului de Stat Deva din casă... o oală, o cra-
»scutul consultaţii juridice crurile şi în cazul copilului pentru a vă clarifica situa tlţă şi un polonic. „Beli
esc). pe care îl aveţi la şcoala ţia. gerantele" au fost îndru
specială din Săcel. Pentru Gheorgho Sopco — Hune mate către comisia de in
ATRIBUŢIILE COMISIILOR tiv pentru plăţile cu nume ciaţiei ; propune, spre apro el nu aveţi dreptul la alo doara. Pentru a putea pri fluenţare obştească din
DE CENZORI ALE rar şi urmăreşte depunerea bare, adunării generale, sau caţie. mi un nou Carnet de mun comuna de domiciliu, dar
ASOCIAŢIILOR LOCATARILOR în contul curent a numera după coz, comitetului asocia că, trebuie să publicaţi reclamanta nu şl nu, că
rului care depăşeşte plafonul ţiei, măsurile necesare pen Ioan Oprean — Bălata. pierderea lui în Buletinul ea nu se împacă. Vrea
Pe lingă fiecare asociaţie de casă; verifică, cel puţin tru buna gospodărire a bu Aveţi obligaţia, ca dealtfel Oficial. Trebuie să depu musai s-o vadă „băgată §
ntru toţi. cetăţenii satului, să
arie : de locatari funcţionează o co o dată pe trimestru, gestiu nurilor şi fondurilor asociaţi neţi la C.E.C. — Hunedoa la gros" pe „cealaltă",
*rep- misie de cenzori. Atribuţiile nea asociaţiei; controlează ei, imputarea şi recuperarea prestaţi paza obştească şi ra, în contul acestei publi Motivaţia : era legată prin
că- acesteia — aşa cum pre stabilirea şi încasarea, potri sumelor ce reprezintă despă să plătiţi contribuţia în caţii, suma de 35 de lei. afectivitate de acele o-
vede statutul — sînt urmă vit normelor legale, a cotei gubiri pentru pagube provo bani. Obştea satului este Adresa şi consul unde tre biecte. E drept, „motiva
»gu-
. Vor toarele : verifică îndeplinirea de contribuţie la cheltuielile cate de personalul asociaţiei, cea care hotărăşte, dacă a- buie să trimiteţi anunţul şi ţia" nu-i a el. E a avoca
orare, condiţiilor statutare privitoa comune datorate de membrii sesizînd şi organele de urmă veţi motive bine înteme banii este: Buletinul Ofi tului care-i susţine „cau
at, cu iate, scutirea de aceste o- cial, biroul de publicitate,
î de re la prezenţă şi la vot în asociaţiei ; întocmeşte, pe ba rire penală, atunci cînd con bligaţii. za". Ca să vezi cum se
ctorul adunările generale; verifică za verificării efectuate, şi Splaiul Unirii 73 Bucu perpetuează unele proce
zi- execuţia bugetară şi propu prezintă adunării generale stată săvîrşirea unor infrac Ion Pascu — Orăştie. La reşti, Cont de virament se, cum îşi înveninează
nerile pentru anul următor ; roooarte asupra activităţii ţiuni. Aceste atribuţii sînt cu ambele întrebări răspunsul B.N.R.S.R. 45.11.04.80, filia unii viaţa singuri.
efectuează controlul preven sale şi asupra gestiunii aso prinse în art. 13 din statut. este negativ. la C.E.C., sectorul 4.