Page 15 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 15
MBAtA, € IANUARIE 1979 Lag. .1
» » m mm»»■ ■ ■■■ »■ ■ i ■ -» — i» ' ^ ■ ■ ——
la topliţa Eforturi susţinute pentru
apărarea unui titlu de laureat
lă
iă
Toplita este o comună torul Centrului judeţean al zentat cu toate genurile ar
montană hunedoreană şi are creaţiei populare şi mişcării tistice, promovind în faza
■i. codul poştal 2769 ca să se artistice de masă : „Data în judeţeană cu un obicei laic
e •deosebească de alte cinci-şa- trecerii finale de la Bucu de iarnă, brigadă artistică,
i se Topliţe din ţară. Cel o reşti a coincis cu data des montaj literar-muzical, o so
mie cinci sute şi ceva de făşurării nedeii noastre tra listă de muzică populară
locuitori trăiesc în satele Dă- diţionale. Cum trebuiau să (Sofica Sinea) şi un recita
bîca, Hăşdău, Topliţa, Vălar, sosească oaspeţi şi rude din tor (Aurel Alic). Se mizează
Goleş, Dealu Mic şi o bună judeţ şi din tară. oamenii mult pe brigada artistică (in
parte din ei muncesc în ma au pregătit cele de trebuinţă structor şi interpret Glieor-
rele combinat siderurgic din şi apoi au plecat la finală. ghe Enache, directorul că
Hunedoara. Cei rămaşi ,au avut misiunea minului cultural). Nimeni
La prima vedere nimic nu de a se ocupa de oaspeţi» dintre cei cu care am stat
deosebeşte comuna de alte Au fost cazuri cînd dintr-o de vorbă nu concepe .ca cel
aşezări. Cămine culturale, casă a plecat la finală în puţin brigada artistică să nu
un cinematograf (între pri treaga familie — tata, ma fie promovată pentru finala
mele 10 din ţară la capito ma, copiii ! Trei autobuze republicană... Despre cele
lul realizării planului în au plecat deci din comună lalte formaţii consemnăm nu
mele principalilor animatori
Constanţa Tausch (teatru),
Alic Aurel (obiceiuri laice),
Victoria Popa (grupul vocal
din Hăşdău), Elena Cătescu
(grupul vocal din Dăbîca), Album de vacan tă Meşterul pe care
Ansamblul premiat nu mai
participă la concurs deoare
1978), magazine alimentare, iuînd drumul Capitalei un ce localnicii doresc să de- Vacanţa de Iarnă a şcola nu are ajutoare de nădejde,
de produse industriale, oficiu de se strînsese „crema“ ar mosţreze că sînt in stare rilor şl-a împlinit frumuseţile din ri ridul elev Ilar, la îmbo ne tiiuirn in
poştal, dispensar medical (cu tistică a ţrăii. N-a fost chiar cu zăpada — mult aşteptată găţirea cu aparatură şi ma
mec.c, soră, moaşă) ; un uşor... La puţină vreme du să obţină premii şi la alte — care a seps la sănluş, pati terial didactic a laboratoru
plan de livrare al laptelui de pă ce ne-am întors acasă am genuri artistice. Repetiţiile naj şi schi sute şi sute de lui de fizică.
350" HI- ffealizat) şi 400 hl. primit vestea că obiceiul sînt în toî, se preconizează copii, orice împrejurare
prevăzut pentru acest an ; nostru pădurenesc a obţinut organizarea de spectacole în O Holul cinematogralului
103 tone carne, plan reali premiul cel mare ! După o satele din jur pentru omo • Din Padng a sosit vestea „Patria" din Deva găzduieşte
zat la cantitate dar nu şi la săptămînă. o altă surpriză : genizarea echipelor şi şlefui că 70 de pionieri din Valea o apreciată expoziţie de ar
specialităţi ; o şcoală gene am fost chemaţi din nou în rea interpretării. Jiului — întruniţi in tabăra de tă plastică cu tema „2 050 de
rală la Topliţa, cu 120 de Capitală pentru a colabora Deci la Topliţa, acea fru schi de la „Straja" s-au în ani de la formarea primului
elevi adică 75 de elevi na la spectacolul de gală, un moasă comună de munte cu trecut in acest frumos şi în stat dac centralizat şi inde
vetişti din Hăşdău şi 45 lo de, după cîte se ştie, a parti înfăţişare de staţiune de drăgit sport. „Olimpiada Va pendent". Intitulată, „Româ
gici. Există doar 60 de cipat conducerea noastră de odihnă, se munceşte intens lea Jiului" - cum s-a intitu
'oare, deoarece releul partid si de stat. Aici am lat acţiunea — o adus, aşa nia, plai de aur", expoziţia
-uda funcţionează nu- prezentat numai „brîul pădu (şi în linişte !) pentru o pre relevă numeroase talente care
__ (tunel' cînd... funcţio renesc“. Numai noi şi ansam zenţă la înălţimea preceden dar, fiilor de mineri, multe
nează. blul folcloric din Scorniceşti tului succes din Festivalul bucurii, activează la cercul de gen
naţional „Cîntarea Româ
de la Casa pionierilor şi şoi
Ceea ce deosebeşte însă am avut copii în formaţie. • Tot în Valea Jiului, la
, comuna de alte aşezări este (Ansamblul numără 130 de niei“. Chiar dacă la apropia Petroşani, s-a acordat zilele milor patriei din Deva.
faptul că ansamblul folcloric membri — ţărani, mineri, ta confruntare judeţeană, so acestea „Trofeul vacanţei" la • La Vata de Jos, 28 de
de aici a obţinut în prima siderurgişti, cadre didacti coteala de acasă nu se va handbal, dştigătarli fiind — elevi din clasele a Vlll-a, de
ediţie a Festivalului naţional ce. copii)“. potrivi cu aprecierile juriu la fete — Şcoala generală nr. la Şcoala generală nr. 1 De
„Cîntarea României“ premiul Acum ne aflăm însă în lui (şi s-ar putea întîmpla 6 Petrila, iar la băieţi — va, se află intr-o tabără au-
I la secţia „obiceiuri fol plină desfăşurare a ediţiei a deoarece avem multe forma
clorice"» ceea ce, trebuie să doua a festivalului. Ce aspi ţii bune în judeţ), totuşi Şcoala generală nr. 5 Petrila. tofinanţată. Este tabăra ma
recunoaştem, nu este la în- raţii au foştii laureaţi ? pentru seriozitatea cu care ® 40 de pionieri de l,a tematicienilor, unde micii
demina oricui. Notăm pentru început, şi se tratează participarea la Şcoala generală nr. 7 din „specialişti" sînt însoţiţi de
Despre acel „timp de glo spre o mai bună înţelegere Hunedoara trăiesc bucuriile praf. Elena Valea. Timp de
rie“ se vorbeşte şi astăzi. Ia a climatului cultural existent festival, merită felicitaţi atît vacanţei în tabăra organizată o săptămînă ei vor împleti în 1957, Nicolae Safta
tă ce ne povesteşte prima aici. că la faza pe consilii artiştii amatori cît şi orga la Geoagiu, In timp ce la activitatea de specialitate cu s-a încadrat în muncă la
nele locale de partid şi de
rul comunei, Rusalim Işfă- intercooperatiste de al Cin- stat. Şcoala generală din Topliţa, jocul din decorul alb al ier I.C.S..Hunedoara, ca mun- <
noni, care atunci era, direc- ciş-Cerna, Topliţa s-a pre citor. A fost martor la i
C. DROZD profesorul Gheorghe Muntea- nii.
„creşterea“ cuptoarelor o- 1
ţelăriilor, furnalelor, linii- \
Femeia care are grijă lor de laminare, bateriilor,
de cocs, aglomera torului'
nou...
de odoarele vieţii De cînd au început lu
crările pe noua platformă
1
„Fiecare dintre noi are La sugari, programul se siderurgică de la Călan, I
nevoie de un ca,pil cu. care desfăşura de voie. Unii dor munceşte aici. Conduce o;
să se joace. Dar, în afară meau răsturnaţi pe burtă ori formaţie complexă de
de asta, cît de bucuros te pe spate, după preferinţe, constructori la cele două
simţi cînd te vezi căutat iar alţii, la masa anume viitoare furnale de mare
pentru ca rostogolirea lacri meşterită, păpau, serviţi de
capacitate. De-a lungul a-i
milor să se oprească şi in către infirmiere, bunătăţile nilor a dobîndit o califi-,
locul lor să apară zîmbetuf din farfurioare.' Din cînd în
ca un curcubeu după plaa- cînd, cîte o guriţă era care înaltă, o experienţă!
ie", mă asigură, cu chipul ştearsă cu un şerveţel, în (deosebită. A devenit mais
luminat de o mare sensibi- totdeauna altul. Tot aici, o Solistul vocal Drăgan Munteanu, de la Casa dc cultură Deva — unul dintre cci mai tru constructor. Munceş
apreciaţi interpreţi dc muzică populară din judeţul Hunedoara.
litote, conducătoarea creşei dată pe săptămînă, păpu te cu pasiune, mai ales a-
O.N. Călan, asistenta şefă şile, purcekişil, căţeluşii, colo unde-i mai greu, pa-,
Doina Păcuraru, investită, iepuraşii şl toate celelalte siune pe ear.c ştie atît de ,
de mai multă vreme, cu în jucării sînt îmbăiate şi dez bine să o transmită şi al-i
crederea de a avea grijă de infectate. (Pe unul din pe NOTE • NOTE NOTE tora, tovarăşilor săi de-
odoarele vieţii omeneşti in reţi, o oglindă pînă la ge muncă, de care este as
timp ce mamele lucrează in nunchi, ca in ţara piticilor, cultat, stimat şi preţuit.
producţie pentru făurirea reflectă capetele dolofane In oricare autobuz ol exorbitante. De pildă Vasi- cum de nu au autorizaţie Sub mina lui, sub îndru
bunurilor materiale. Ca să şi cîrlionţate ale trecători - I.T.A., pe ruta Deva — Hăr- le Avromufescu i-a solicitat de la C.A.P.-ul din satul un marea lui părintească, «au
ţăgani te-ai urca, ai ocazia
I ' | / - unui cumpărător din Brad, de au domiciliul ? Pe te crescut şi s-au calificat
să-fi înfunzi timpanele cu pentru nişte „buruieni .de ritoriul lor să nu şe gă
Gliile if' expresii, pe care unii cală-, ficat" (aproximativ 200 gra sească muşeţel sau iarba... foarte mulţi oameni' în
oameni ai zilelor noastre li! tari navetişti, de loc de la me de plante) suma de 300 fiarelor ? Respectivii vînză- meseriile de care şantie
Hărţăgani, şi le oferă cu lei. Am încercat să v.e,dem tori de fîn „la pachet" îşi rele an atîta nevoie: dul
inloculeştl o mamă, trebuie lor, preocupaţi de frumuse dărnicie unul altuia, fără ce miraculoase plante me desfăşoară însă activitatea gheri, betonişti, zidari...
tru, nestingheriţi de orga r
să ai cel puţin aceeaşi a- ţea proprie. nici o jenă că în acelaşi dicinale are tămăduitorul pe teritoriul judeţului nos Este un om, un con
fecţiune ca şl ea, deoarece O privesc pe Doina Pă autobuz cu ei mai călăto nostru de costă o sumă a- structor, un comunist pe
copilul simte ca nimeni al curaru şi parcă a priceput. resc femei şi copii, ba tît de mare. Şi ce credeţi nele financiare şi sanitare. care • noi, cei -de la lotul
tul căldura adevărată a a- „Mai avem şi mici supă chiar mamele şi surorile u- că am găsit în punga de Nu de mult Vasile Avrămu- : 2 rie bizuifn în orice îm
nailon pe care scria : „Pen
taşamentului. rări, care, ce-i drept, . trec nora dintre ei. Expresiile tru ficat"? — nişte f.în mu ţescu a fost invitat la sec prejurare.- Nu - numai to
adunate de pe la periferia
ţia financiară '' a oraşului
De neuitat mi-a rămas in repede şi nu le punem la vocabularului de argou — cegăit, de l-ar refuza în Brad, pe’ntru a prezenta or varăşii mai tineri, dar şi
memorie vizita pe care am inimă. Cîte o mamă „uită", care pentru autori par foar iesle şi cea mai înfometa ganelor de specialitate fan oameni cu o bogată expe
făcut-o la creşa din Călan. la terminarea programului te la modă de vreme ce le' tă bovină. Vasile Avrămu- tomatica „autorizaţie spe rienţă de şantier îl con
M-au impresionat pînă şl să vină după copil. Cel de folosesc permanent — sînt ţescu, cît şi nepotul său cială". Cum-necum, dar o- sultă adeseori-.
la centrala termică ne dau
hăinuţele frumoase puse la căldură nu fa ora cinci, formulate de regulă în cli Petru Avrămuţ îşi acoperă mul nostru a scăpat basma Acasă, în familie, este
dispoziţie de instituţie. La cînd noi începem să primim pele cînd respectivii călă activitatea cu cîte o „au curată şi ca să iasă de sub acelaşi om preţuit. Şi pen
sosire, copiii sini dezbrăcaţi copiii şl să-i schimbăm de tori îşi împrăştie cărţile de torizaţie specială" elibera ochii celor ce-l vizau, şi-a tru a ne da seama şi mai
„la piele" şi îmbrăcămintea haine, ci spre ora şapte.., joc pe serviete. împotriva tă de C.A.P. „Unirea" din mutat „locul de muncă" în bine şi a înţelege cum se
este aranjată în boxe spe Celelalte „defecţiuni" care acestor jocuri — care le satul Mihăieşti, comuna Deva şi Hunedoara. Chiar cuvine distanţa dintre co
ciale. Nicăieri, asupra mea, depind de colectivul nostru, incintă nervii celor ce le Bunteşti din judeţul Bihor. aşa nevoie să fie de buruie pilăria lui şi cea a copii
practică, sfidînd cele mai
nu s-au îndreptat atîtea pri ne străduim să le „reparăm • elementare reguli, de po Citită în fugă, „autorizaţia" nile respectivilor, de sînt lor şi tinerilor de astăzi,
lăsaţi să-şi facă comerţul
ar părea oarecum legală.
viri, ţintite franc in ochi, singure". Remarcaţi proba liteţe şi respect — trebuie Dar, dacă se analizează lor dţibios şi ambulant dar voi spune că fiica lui cea
curioase să vadă „un ne bil ultimul cuvint: „singu să se ia o atitudine fermă. puţin înscrisurile din ea, se mai ales aducător de veni mare termină anul viitor
nea" intrat tam-nisam in re", deci o Instituţie deser ★ constată că respectivii „far turi ilicite, pe pieţele jude medicina. Are anii pe ca-
ţara lor. Discuţia noastră a Prin pieţele judeţului mai macişti" de plante tămădui ţului, înşelîna oamenii re-i avea tatăl eî cînd încă
decurs cu frinturi de limbă, vită numai de femei. Cine .umblă încă nişte aşa-zişi toare sînt de loc din satul naivi ? Din cîfe ştim în ju slugărea pe la diverşi pa
altul in locul lor ar putea-o troni,..
însă conştientă, ca între tămăduitori de boli ce se Poeni de Jos unde au şi deţ avem magazine care
oameni „malí". „Căţeluş cu fa ce. mal bine ? Femeile-ma- recomandă mai mari spe domiciliul, (acolo sînt mem desfac plante medicinale, Oin-constructor-comu-
părul creţ" şl „Păsărică me sînt de neînlocuit, şl, cialişti chiar şi decît somi bri cooperatori) dar ei vînd provenite din flora jude nist-exemplu. Acesta este
meşterul Nicolae Safta,
albă-n dac" au stat la loc să culci la pieptul tău co tăţile medicale. Pe doi plante culese de pe terito ţului şi a ţării, care se am
de cinste, aşa după cum, pilul altuia, ca o adevărată dintre ei, Vosile Avrărnu- riul C.A.P. Mihăieşti, care balează şi prepară la O- despre care v-am .spus
ţescu şi Petru Avrămuţ, i-arn
raptie, unde există o între
gospodăreşte, omuleţii, fie mamă, este un gest de o întîlniţ la Brad, Deva, Hu le-a eliberat respectivele prindere de plante medici doar cjteva lucruri în rîn-
„autorizaţii speciale". •
durile de faţă...
care pe scăunaşul său de înaltă omenie,.. nedoara, Petroşani. Ce fac Sînt de lămurit cîteva în nale cu prestigiu. Atunci ce
o şchioapă, aşteptau cu renumiţii vraci ? Vînd di trebări care se nasc prin caută aceste „apariţii" pe Subing. VICTOR CUCU
minţi „supica", cu mare ION MARINESCU verse plante medicinale so- citirea atentă a respective pieţele noastre ? şeful lotului 2-construcţii,
grijă să nu se „aldă". ■ Călan licitînd preţuri de-a dreptul lor autorizaţii. Una ar fi N. PANAITESCU platforma siderurgică
a I.V. Călan
