Page 19 - Drumul_socialismului_1979_01

5586 # DUMINICA, 7 IANUARIE 1979 Pag. 'ff

Oamenii muncii informează, STOPAU RISIPA!
De 4—5 zile, locatarii
EVIZIUNS (MVVG& s» »tîexm w «ui.»«.«* - primului bloc din rînduh
sesizează, propun celor 4 cămine muncito­
>, 7 IANUARIE reşti de pe strada 30 De­
MIRGEA IORGULESCU
linte cembrie din Hunedoara cu
patriei „Scriitori tineri contemporani IU UN MOD DE LUCRU se pregătesc oamenii de tate maximă. Dar oare nu greu reuşesc să ajungă fa
rial pentru copii ANACRONIC plecare acasă. toţi trebuie să veghem cu
căminul dum­ propriile locuinţe. Şi a-
itră Numele lui Mircca Iorgu­ Aurel Turcuş (la capitolul Ne bucurăm din inimă Eu sînt maistru minier la acelaşi spirit de exigenţă şi ceasia pentru faptul că
latului lescu, frecvent in presa lite­ Poeţi), Luminiţa Petru şi cînd auzim sau citim despre E.M. Deva şi vă' spun că de buni gospodari la a- zona de acces la bloc —
jă patriei rară, e mai rar Sntîlnlt pe Corneliu Rădulcscu (Proza­ semeni de-ai noştri core-şi dacă aşa ar lucra şi mine­ ceastă problemă ? (Mirel
Album dumbil- coperta unui volum, aceasta tori), Al. Spânu (Dramaturgi Nestor, str. Pinilor nr. 2, şi o bună porfiune din
explică interesul pentru noua şi reporteri), Mircea Braga şi foc datoria cu înoltă con­ rii... Am stat de vorbă cu stradă — este literalmente ,
Xomânie — rnu- sa carte, mult ntai mare de-. Ion Vartic (Critici, eseişti şi ştiinciozitate, luptîndu-se cu mai mulţi vecini, cu mem­ bl. 41, cartier Micro 7 — inundată de apa caldă şi
oară cit faţă de' alte: lucrări ale istorici literari) — toţi aceştia incandescenţa oţelului, cu bri ai asociaţiei de locatari Hunedoara).
animate confraţilor săi care se preo­ îndeplinind criteriul selecţio­ din zonă, despre acest mod apa rece care se scurge
ri europene, cupă tot de scriitori tineri nării propus in prefaţă. duritatea rocilor subterane, O PROBLEMA MAI VECHE, in şuvoaie, zi şi noapte,
ndt contemporani. Cu toate aceste omisiuni cu , înălţimea schelelor sau de lucru, dar n-am găs’t de la unele conducte spar­
cum cîntă ţara Pasionat şi competent ob­ numărul sciitoriior cuprinşi cu arşiţa ogoarelor, călin- răspuns la întrebări de' fe­ CU AUTOBUZE...
şi jocuri popu- servator al vieţii literare, in volum depăşeşte cifra de lul : cine le organizează te. Este clar că, această
Mircea Iorgulescu vrea şi 150, ceea ce ii face pe autor du-şi prin muncă voinţa, Sîntem un grup de mineri inundaţie artificială conta-
t... cu Gopo reuşeşte Ră facă cu recenta «ă exclame : „In nici un conştiinţa, personalitatea. munca acestor oameni, care lucrărn la E.M. Ghe­
e nea — muzl- sa carte un adevărat „ghid moment din istoria literaturii Nu aceleaşi gtnduri fru­ cum sînt retribuiţi, cine . şi ţari. Pe această cale vă a-
iră critic" cu un dublu rol, unui române n-a existat o aseme­ cum face r.ecepfip lucrărilor,
idial — Argen- informativ şi altul dc eva­ nea explozie de talente". Co­ moase încercăm însă despre ducem. .la cunoştinţă modul
artea a IU-a luare a celei mal tinere lite­ mentariile critice stabilesc şi cei — puţin la număr, e cine ţine evidenţa materia­ defectuos în care circulă
rial: „W1H Sha- raturi. Autorul se ocupă de calitatea acestei literaturi, şi drept — care mai pierd lelor ?... (Lîviu Mircea, str. autobuzele pe traseul Te-
c". Episodul I un mare număr dc scriitori ea de excepţie, vitalitatea li­ Aleea Patriei nr. 2, bl. Dl,
eran pentru cei născuţi din 1936 încoace, fie­ teraturii fiind asigurată can­ vremea fără rost, lucrează liuc — Topliţa — Dăbîca
căruia dedlcindu-l-se o notă titativ şi calitativ de scriito­ fără tragere de inimă, pă­ op. 13, Deva). — Hăşdău, dimineaţa, cînd rizează şl o mare risipă.
tal bibliografică' şl un comenta­ rii tineri. Acest fapt li de­ gubesc avuţia statului. CINE STINGE BECURILE ne întoarcem acasă după
ul chimiei ro- riu critic. Dorinţa autorului monstrează Mircca Iorgulescu Pe cînd. măsurile cuvenite
a fost de-a prezenta „cvasi- prin judecăţile critice ce le Trec .frecvent pe lingă o ZIUA? şutul de noapte. De la tovarăşi de la l.G.C.L. Hu­
bucurie. Spec- totalitatea scriitorilor tineri" face unor scriitori ca loan lucrare — reparorea coper­ Nu v-aş fi trimis aceste- Ghelari la Teliuc circulăm nedoara ?
aical-litcrar-co- şi declară că „omisiunile, cîte Alexandru, Ana Blandiana, tinei blocului B, din Aleea rînduri dacă într-una din cu maşini în convenţie, bu­
vor fi fiind, sînt involuntare". Augustln Buzura, Mircea Di- BANALELE CHIBRITURI
tistic : „tutoar- Singura lacună a cărţii se nescu, Vasile Igna, Adriah Patriei, Deva — şi mă doa­ zilele trecute nu m-ar fi .sfi­ ne, încălzite, care vin la Chibriturile, acele bana­
timp“. Prcmie- datorează acestor omisiuni. Păunescu, Marin Sorescu, Do­ re cînd văd cum se lucrea­ dat lumina a 265 de lămpi vreme. Calvarul începe de
Probabil, nemărturisit, Mircca rin Tudoran şi altora. Criti­ ză, cîtă dezordine şi dezin­ electrice pe care le-am nu­ la Teliuc spre casele noas­ le beţişoare cu gămălie de
al. Sport. Iorgulescu a operat şi o anu­ cul le fixează profilul şi ofe­ teres manifestă în muncă mărat de la balconul apar­ tre. De la ora 8,30, cînd fosfor, dar fără de care
mită selecţie. Meritau să ai­ ră, prin cartea sa, o imagine omul nu poate aprinde
IANUARIE bă loc intr-un asemenea vo­ de ansamblu asupra litera­ echipa de la G.I.G.C.L. De­ tamentului meu, de la eta­ coborîm în Teliuc, aşteptăm
lum Doina Cetea, Ovidiu turii tinere. va care lucrează aici. în jul 3 al unui bloc turn din cîte o oră şi 2 ore afară, focul, lipsesc cu desâvlrşl-
sta politică şi Hotinccanu, Dusan Pelrovici, SILVIU GUGA spatele blocului A (între cartierul Micro 7, din Hu­ în frig. Iar cînd vin, maşi­ re din unităţile comerciale
că blocul A şi Dl), în jurul nedoara. în plină zi, ele nile sînt reci ca gheaţa, că de specialitate din Pui. Şi
e pentru pio- O PREMIERA ROMÂNEASCĂ : asta nu de o zi două, ci
şoimii patriei unul cazan de topit bitum, ardeau „în plin“, pe stră­ nu au încălzire, îneît, obo­
teatrală xu apar pe la ora 7 şi ceva cîte zile Trandafirilor nr. 19, Pi­ siţi cum sîntem, mai tremu­ de foarte multe zile. A
— ştiinţă, na- „Drumuri în cumpănă 2—3—4 muncitori şi aprind nilor nr. 2, Viorele nr. 10, răm şi în autobuze pînă trecut Anul nou şi cetă­
cietate ţenii localităţii Pui tot în­
de scriitor Salutăm cu bucurie noua materie de pămint, se con­ focul. După vreo 2 ore mai ca şi pe aleile dintre ajungem acasă. Am sesizat
seri prezenţă a lui Virgil Calo- fruntă cu sine însuşi, ajun- vin 2—3 muncitori care le blocuri. Multe becuri ard, de mai multe ori la I.T.A. treabă conducerea coope­
al tcscu, pe ecrane, care prin gînd la concluzii grave, re- ţin isonul la poveşti pri­ ziua, în apropierea şi în Deva această stare de lu­ rativei locale de consum
tic. Defetat ’79 „Drumuri în cumpănă" con­ modelindu-i destinul. Conflic­ asemenea colindătorilor:
tinuă explorarea universului tul iniţial se pulverizează, milor, pînă pe la ora 11, pădurea Chizid. Asemenea cruri, dar nu s-a rezolvat
'leton. „Pu- rural contemporan, începută deci, in lumina adevărului : cînd binevoieşte bitumul să situaţii întî'neşti aproape nimic. Vă rugăm luaţi mă­ „Ne daţi, ori nu ne 'daţi ?“
giorie“. Epi- in „Ultima noapte a singu­ schimbările survenite în via­ se topească. Abia atunci zilnic pe unele străzi şi suri, că a venit iarna, e Chiar aşa. Cînd aveţi de
rătăţii". Problematica filmu­ ţa satului au avut şi asupra gind tovarăşi să aduceţi
tehnico-ştiinţi- lui este generoasă, preocupată firii bătrînului efecte binefă­ începe lucrul, în ritm de alei din cartierele Hune­ frig şi nu avem timp de chibrituri la Pul ? Nu de
de mutaţiile decisive care se cătoare. Noul orizont ce se melc, care durează pînă la doarei. Ştim că problema aşteptat prin staţii. (Un
al petrec in lumea satului ro­ deschide vetrei strămoşeşti ora 14,30, cînd se stinge economisirii energiei elec­ grup de mineri de la Ghe­ altceva ci doar pentru
mânesc de azi, mutaţii care găzduieşte de-acum alte con­ faptul ca oamenii să nu
se reflectă cu profunde, im­ cepţii, noi valori etice, pe ele focul, se adună sculele şi trice se pune azi cu acui­ lari). mai fie nevoiţi să-şi îm­
plicaţii în psihologia unor se profilează posibilitatea al­
personaje viguros conturate, tor relaţii umane, reiaţii prin prumute jar pentru a-şi
cum ar fi bătrînul Octavian care se despletesc plenar — aprinde focul în sobe.
Borcea. Ambiţia supremă a în consonanţa cu noile struc­
filmului semnat de Virgil Ca- turi sociale — valenţele Iui DUS—ÎNTORS Şl RETUR
IE I : ti.viJ Eu- lotescu — pe un scenariu ve­ Octavian Borcea. Drumurile
; 6,05 concer- ridic, de Ion Brad şi Ale­ Eram in autobuzul ce
7,0« Radiojur- in cumpănă ale acestuia con­ face legătura intre Colan şi
evista presei ; xandru Brad — este aceea verg spre un singur drum,
;ramul satelor; de a demonstra interacţiunea spre cel firesc : revenirea Hunedoara, care trece prin
uminical; 12,00 dintre procesul de moderni­ lui în sînul colectivităţii pe cele două' Nădăştli, de
trU toţi ; 13,00 zare a satului şi sistemul va­ care dc-acum o înţelege alt­ jos şi de sus. Ni s-a pă­
13,15 Corul de lorilor morale, ndînc ancora­ fel, aşa cum şl colectivitatea rut curios un lucru : auto­
;)la Transilva- te In conştiinţa celor ce 11 va privi pe bătrînul gos­
|-Napoca, diri- populează un spaţiu unde mai podar prin prisma metamor­ buzul opreşte în Nădăştia
Pop; 13,30 Un- persistă în colţurile ascunse fozelor sale. de Jos, ia navetiştii — ci-
00 Şansonetc ; ale sufletelor acrul patriarha­ Virgil Calotescu izbuteşte în teva zeci — îi plimbă pînă
Radu Şcrban; lului. acest film să cartografiezc
aindră romii- întreaga acţiune a peliculei cu sensibilitatea care îl ca­ la Nădăştia de Sus, apoi
Oivcrtis club ; este polarizată de figura lui racterizează o lume complexă întoarce, trece din nou
Octavian Borcea care, auto­
şi generozi- în plină transformare. prin Nădăştia de Jos şi
ă cintate de ritar şi rigid în concepţii, se Printre interpreţii rolurilor
icurilor ; 17,00 angajează într-un conflict a- creionate cu har notăm nume o ia spre Hunedoara,
rpreti ai cîn- cut cu mediul său imediat. ca Gheorghe Dinică, Colea Ne-am zis: n-ar fi mai
ir; 17,30 Nou- Fără Îndoială există un dra­ Răutu, Dorina Lazăr, Costel înJeJept să meargă afă
1 de pretutin- matism latent în caracterul Constantin, Dorel Vişan I
blicitate; 18,15 aparent ireconciliant al bă- creaţia de excepţie a Iui Mir­ pînă la Nădăştia de Sus
18,30 Oaspeţi trlnului. Dar adevărata sub­ cea Albulescu este cu totul şi numai la întoarcere să-i
20,00 Radio- stanţă dramatică a întlmplă- memorabilă, onorînd filmul ia pe călătorii din primai
iestin de im­ rilor protagonistului Octavian cu prezenţa plină dc sensuri
ită; 20,«5 Tur- Borcea este, totuşi, atingerea a unui mare actor. sat ? Are vreun rost să-i
ir; 21,15 Jazz acelui prag de luciditate, de plimbe pînă la capăt de
liin Tircolea; pe care bătrînul gospodar, AL. COVACI Construcţii modeme recent realizate în oraşul Haţeg. linie şî să-i aducă înapoi t
tri; 21,35 Din incontestabilă autoritate în Foto : VIRGIL ONOIU
iţelor celebre;
tal; 22,10 Pa-
v; 22,30 Ring
l Buletin de PANORAMIC ŞTIINŢIFIC • PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
Von stop mu­
In anul 1979 — numeroase fenomene » Omul zăpezilor » De ce uifăm
lţi râmin oa- astronomice deosebite Departamentul silviculturii visele ?
Sandokan, din statul indian Sikkim a
1 • Ultima româneşti hotărît să dezlege misterul
HUNEDOA- In cursul anului 1979 se vor Iberică, Marca Brilanie, su­ totală dc Lună care, de ase­ „omului zăpezilor". După Ce este visul 7
Mackenna — produce mai multe fenomene dul Groenlandei. menea, nu se" va putea ve­ cum anunţă presa, acest de­ Hypnogramma unui adult
căra) ; E ntit astronomice deosebite. Unul Pe teritoriul României va dea din ţara noastră va avea partament dispune deja dc ar arăta cam astfel : din
ricirea (Ar- • Colectivul întreprinderii dintre acestea s-a şi petrecut putea li observată eclipsa loc la 6 septembrie şl va pu­ fotografiile lui Ycti şi de stare do veghe se trece in
altă femeie „Saro" din Tirgovişte a în noaptea de 4 spre 5 ianua­ parţială de Lună din noaptea tea fi observată in Peninsula benzi de magnetofon pe ca­ stare do somn, apoi somnul
montat recent al 5 000-lea
(Constructo- strung automat. In cei şase rie, cînd Pămîntul s-a aflat do 13 spre 14 martie, feno­ Kamceatlca, America de Nord, re sînt înregistrate strigă­ devine, progresiv, tot m»S
NI; Din nou ani care au trecut de la la periheliu, adică in punc­ men care, in faza sa maxi­ America de Sud, Australia, tele sale. Acum, pentru a- profund ; după o oră şi un
ea); star — tul de pe orbită cel mal a- mă, va umbri 0,858 la sută Noua Zcelandă, Oceanul Pa­ testarea definitivă a exis­
Noiembrie); începutul fabricaţiei, colec­ propiat de Soare. Fenomenul din suprafaţa discului lunar. cific şi Oceanul îngheţat de tenţei „omului zăpezilor", ar sfert — două ore apare o
schimbare bruscă; o fază de
I-II (Repu- tivul acestei unităţi a în­ opus se va înregistra la 3 Eclipsa va începe la 13 mar­ Nord. urma ca aceasta să fie prins. vis, caro poato dura 15—30
: : Ecaterlna scris în nomenclatorul de iulie, Ia ora 23, cînd planeta tie la ora 21 şi 29 de minute Primăvara astronomică va In munţi se construiesc pos­ minute, după care cel care
produse noi şi noi maşlnl-
tural) ; Tre- noastră se va afla la ofeliu. şi se va termina a doua zi începe la 21 martie ora 7 şl turi de observaţii, unde se
s (Muncito- unelte pentru aşchierea me­ După cum informează spe­ la ora o şi 47 de minute. 22 de minute, solstiţiul do vor ana zi şi noapte cîte doarme trece, brusc, la pri­
: Gustul şi talelor cum sînt strungurile cialiştii de la Observatorul vară va avea Ioc Ia 22 iunie şase alplnlşll care au făcut ma fază, adică la cea de
veghe, apoi o nouă fază do
ii (Muncito- automate şt paralele, între astronomic din Bucureşti, la La 22 anglist va avea loc ora 1 şi 56 de minute, echl- antrenamente speciale. El vis. In cursul unei nopţi e»
Oraşul fan- caro se remarcă cele cu 26 februarie va avea Ioc o o eclipsă inelară de Soare nocţiul de toamnă la 23 sep­ vor fi înzestraţi cu binocluri
; PETP.ILA: diametru mare la care se eclipsă totală dc Soare vizi­ vizibilă din sudul Amerlcii de tembrie ora 17 şi 17 minute, şi lunete foarte puternice, xlstă 5—8 asemenea succe­
ilee — se- pot adapta cele mal mo­ bilă în America de Nord, O- Sud, Antarctica, sudul Ocea­ cu aparate de radioemisie siuni. Cel mai adesea, tre­
itorcsc); A- derne dispozitive şi scule. ceanul Atlantic, nord-estul O- nului Pacific şi sud-vestu! O- iar solstiţiul de Iarnă Ia 22 şi radiorecepţic ctc. zirea de dimineaţă se face
itul uitat de Dealtfel, strungurile noi sau ceanului Pacific, Peninsula ceanulul Atlantic. O eclipsă decembrie ore 13 şi 10 minute. la încheierea bruscă a unei
faze de vis. Şi de aceea ţi­
■esc) ; URI- modernizate deţin în acest nem minte visul. Sau, dim­
rea sălbati- an mai bine de Jumătate potrivă, uităm visul atunci
i) ; BRAD : din totalul producţiei, fă-
de puşcă cind ca marca unităţii dîm- cînd intervine trezirea :a la
GURABAR- boviţene să se afirme cu Din non despre meteoritul Tnngns sfirşitul fazei de somn.
cer (Mine- vigoare nu numai In ţară,
2 : Melodii, ci şi peste hotare.
; Urmărire • Paralel cu studiile c- In cercurile ştiinţifice sovie­ te dc mici dimensiuni. despre explozia tungusă, cu eei mai cunoscuţi cercetători O nouă „mini
seriile I-II tice continuă dezbaterile pri­ „Corpul cosmic Tungus", a atît mai multe sînt informa­ al fenomenului, care a con­
agiu-bAi : fectuate pentru diversifica­ vind originea misteriosului arătat Felix Ziegel, bazindu- ţiile care ne conduc Ia con­ dus mulţi ani o expediţie
t de curse rea şi modernizarea pro­ obiect cosmic care, iu urmă se pe calculele făcute de mai cluzia că obiectul zburător, specială a Universităţii din eră glaciară"
); HAŢEG: ducţiei de maşini-unelte pe cu 70 de ani, a căzut in tai­ mulţi oameni de ştiinţă pînă care a explodat in anul 1908 Tomsk in epicentrul exploziei,
tobin Hood plan naţional, cercetătorii gaua Tungusă şi care este cu­ in anul 1965, a zburat cîteva deasupra taigalei, a fost o opinează că ipoteza că ar fi
II: Profetul, şi proiectanţii institutului noscut îndeobşte sub numele sute de kilometri in atmosfe­ sondă extraterestră, iar cer­ fost vorba de o cometă este O nouă „mini eră gla­
1; CAL AN: de specialitate au realizat, de „meteoritul Tungus". Do­ ra terestră pe direcţia sud- cetările viitoare vor trebui să cea mai verosimilă şi că ea ciară" a început şi va con­
Don Juan în laboratoarele şi ateliere­ rind, parcă să infirme acest nord. In anul 1965, s-a sta­ răspundă ia întrebări privind explică lipsa unui crater şi tinua cel puţin pînă Ia sfir­
şitul secolului nostru — a-
1); Urgia le proprii, în cantităţi semi- nume, un cunoscut om de bilit, insă, că in partea finală construcţia aparatului şi, poa­ a unor schije meteorilice de
RIA : Doc- lndnstriaie, o serie de pie­ ştiinţă sovietic, Félix Ziegel, a traiectoriei, adică cu puţin te, cauzele care au determi­ mari dimensiuni. Ea este sin­ preciază experţii meteoro­
(Mureşul) ; se do mare complexitate şi specialist in astronomie, a e- înainte dc explozie, „corpul nat explozia — afirmă In con­ gura caro explică şi luniinis- logici japonezi. Concluzia
.1 — seriile precizie necesare agregate­ mis o ipoteză care, după opi­ cosmic Tungus" a zburat de cluziile sale Felix Ziegel. ccnţele nocturne care, au du­ se bazează pe datele obţi­
TELIUC : lor intrate In fabricaţia de nia sa, atestă faptul că nu a la est spre vest. A apărut, în Totuşi, în ciuda siguranţei rat cîteva zile după explozie nute de un grup special de
;nt (Mine- serie în cadrul întreprinde­ fost vorba de un meteorit, ci acest fel, întrebarea : cum cu care au fost făcute, aceste şi care ar putea fi datorate meteorologi niponi, consti­
Fair Play rilor producătoare de spe­ de o sondă... extraterestră. pot fi împăcate aceste două concluzii nu pot fi luate ca imprăştlerli „cozii cometei", tuit în 1972 de guvernul ja­
ponez, care au efectuat cer­
Pentru cititorii mai puţin
traiectorii 7 „O nouă analiză
cialitate. Prin fabricarea u- avizaţi, vom aminti că, la 30 a declaraţiilor martorilor ocu­ definitive, deoarece in U.R.S.S. aie cărei particule ar fi putut cetări în 20 de ţări privind
şl dincolo de hotarele sale
nor piese cum sînt ghida­ iunie 1908, mii dc locuitori ai lari, precum şi o serie de au fost emise, pină în pre­ să se disperseze spre vest sub evoluţiile climaterice pe ter­
influenţa razelor solare.
jele cu role pentru strun­ ţinutului Krasnoïarsk au ob­ calcule, m-au condus la con­ zent, peste 100 de ipoteze Astăzi, la 70 de ani după men lung. Potrivii acestor
cercetări,
temperatura at­
gurile Carusel, lanţurile servat zborul unui obiect cos­ cluzia că obiectul In cauză pentru explicarea „misterului producerea fenomenului, dez­ mosferei fu regiunile de Ia
port-cablu şi şuruburile cu mic misterios, care a exploa- a descris în atmosferă un tungus". Majoritatea cercetă­ baterile privind originea lui nord de 60 de grade lati­
torilor sovietici şi străini în­
sint la fel de vii ca şl în
dat deasupra taigalei cu o
marc arc de cerc, schlmbînd
tudine nordică scade con­
I pentru 7 bile pentru diferite maşini- forţă aproximativ egală cu de două ori traiectoria", de­ clină să considere că a fost urmă cu decenii, iar cercetă­ stant din anii ’G0, fenomen
9. Vremea unelte, pînă acum impor­ cea a unei bombe nucleare clară Felix Ziegel, care în vorba de explozia nucleului torii speră că, înarmaţi cu care afectează curenţii at­
-oasă cu tate, se economisesc anual de 40 megatone. Majoritatea sprijinul ipotezei sale citează unei comele mici. cele mai noi me'ode de stu­ mosferici şi temperatura in
dii şi prospectare, vor putea
cercetătorilor, care s-au ocu­
şl
privind
Astfel, pentru a nu cifa dc-
unele
aprecieri
ne frigu- circa 30 de milioane lei-va- pat de acest fenomen, au compoziţia prezumptivă a clt una din Ino'eze'e ce'e mai face lumină în rnu't discuta­ regiunile cuprinse între 30
şi 60 do grade latitudine
mult se- lută. considerat că este vorba de corpului cosmic si alte date. autorizate, prof. Nilfoţii Va- tul „mister tungus". nordică.
explozia nucleului unei comc- Cu cit mai multe date aflăm siiiev, din Tomsk, unul din