Page 20 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6586 9 DUMINICA, 7 IANUARIE 1970
mmot, inisEdUL popor mmm aniversarea
ZILEI OE MAŞTERE A TOVARÂŞEI ELENA CEAVŞESCO
Cuvîntul tovarăşei Masă oferită de Primirea de către
Elena Ceauşescu Comitetul Politic Executiv tovarăşa Elena Ceauşescu
a unor oameni de ştiinţă
(Urmaro din pag. 1) socialiste multilateral dez al C.C. al P.C.R.
voltate şi înaintarea Ro
vierii internaţionale, la mâniei spre comunism din ţara noastră
cauza dezarmării, a des deschide perspective, mi In onoarea tovarăşei aca continuare, succese remar
tinderii şi securităţii în nunate în faţa întregului demician doctor inginer cabile, pentru a contribui, Tovarăşa academician omagiale ale „Revistei de
lume, au adus poporului nostru popor. Vreau să Elena Ceauşescu, cu prile alături de strălucitul con doctor inginer E l e n a chimie“ şi revistei „Ma
nostru nenumăraţi prieteni vă asigur, stimaţi tovarăşi, jul aniversării zilei sa ducător al partidului şi sta Ceauşescu a primit • în teriale plastice", care ilus
pe toate meridianele pla să asigur Comitetul nostru le de naştere, Comite tului nostru, tovarăşul cursul zilei de sîmbătă pe trează contribuţia deose
netei, au făcut ca România Central, întregul partid că tul. Politic Executiv al Nicolae Ceauşescu, la în tovarăşii Ion Ursu, pre bită a tovarăşei academi
să se bucure de un bine şi în continuare mă voi Comitetului Central al făptuirea grandioasei opere şedintele Consiliului Na cian doctor inginer Elena
meritat prestigiu pe plan strădui să fac totul pentru Partidului Comunist Român de construire a societăţii ţional pentru Ştiinţă şi Ceauşescu la dezvoltarea
mondial. îndeplinindu-ml a-mi aduce, împreună cu. a oferit, sîmbătă, 6 ia •socialiste multilateral dez Tehnologie, Nicolae Giosan, cercetării ştiinţifice româ
înaltele răspunderi încre ceilalţi tovarăşi, contribu nuarie, la Palatul Primăve voltate pe pământul Româ preşedintele Academiei de neşti şi, în mod deosebit,
dinţate de pai-tid, de- ţia la înfăptuirea acestui rii, o masă. tovărăşească. niei. Ştiinţe: Agricole şi Silvice, a celei din sfera chimiei.
popor, mi-arn- adus şi îmi măreţ program, că voi Au participat tovarăşul Răspunzînd, t o v a r ă ş a Mihail Florescu, ministrul — domeniu de vîrf al
aduc contribuţia la înfăp munci întotdeauna cu ab Nicolae Ceauşescu, secretar Elena Ceauşescu a mulţu industriei chimice, Suzana ştiinţei contemporane.
tuirea; în viaţă, a acestei negaţie, şi energie pentru general al Partidului Co mit încă o dată Comitetu Gâdea, ministrul educaţiei Mulţumind oamenilor de
politici. înfăptuirea neabătută a munist Român, preşedintele lui Politic Executiv al C.C. şi învăţămîntului, Mihnea ştiinţă pentru mesajele şi
Desigur, vorbind de poli-; politicii partidului. — poli Republicii Socialiste Româ al P.C.R. pentru urările a- Gheorgihu, preşedintele A- felicitările ce i-au fost a-
tica noastră; generală, nu pot! tică pe care o slujesc cu nia-, tovarăşii' Manea dresate şl a exprimat ho cademiei de. Ştiinţe So dresate, tovarăşa Elena
săi nu mă refer la grija de întreaga mea fiinţă din cei Mănescu, Iosif Banc, Emil tărârea de a.-şi aduce, în ciale şi Politice, Ion Anton, Ceauşescu a arătat că suc
osebită a partidului nos mai tineri ani ai vieţii B'obu, Cornel Burtică, Vir- continuare, contribuţia îm Cristofor Simionescu şi cesele deosebite pe care
tru pentru dezvoltarea şi mele şi care nu cunoaşte gil Cazacu, Gheorghe Cioa preună cu ceilalţi, tovarăşi Şerban Ţiţcica, vicepre ştiinţa românească le-a*
înflorirea continuă a ştiin ţel. mai înalt decît bunăs ră, Lina Ciobanu; Constan din conducerea partidului şedinţi ai Academiei Repu obţinut în ultima perioadă,
ţei, pentru situarea fermă tarea şi fericirea poporu tin Dăscălescu, Ion Dincă, şi statului; cu întregul nos blicii Socialiste România, se datoresc în primul rînd
Janos Fazekas, Petre Lupu,
la> baza noii orînduiri pe lui, libertatea, şi, demnita Paul Niculescu, Gheorghe tru partid şi popor, la rea George Ciucu, rectorul condiţiilor deosebite crea
care- o- edificăm a celor, tea? naţiunii noastre socia Oorea, Gheorghe Pană, Ion lizarea măreţului Program Universităţii, Bucureşti, şi te de Partidul Comunist
mai avansate cuceriri ale liste. Păţan, Dumitru Popescu, de dezvoltare îh ritm in Aurel Groapă; director teh Român şi statul nostru
gîndirir ştiinţifice şi teh Mulţumind încă o dată Gheorghe Rădulescu, Leon- tens a economiei, ştiinţei nic la Institutul Central socialist, dăruirii cu care
nice' moderne; Trăiesc o pentru cuvintele de apre te Răutu, Virgil Trofin, Io- şi culturii, de ridicare a ni de Chimie. cei ce lucrează în acest
marc satisfacţie pentru ciere rostite aici; pentru sif Uglar, llie Verdeţ, Şte velului de trai al celor ce Oamenii de ştiinţă au important sector înfăptu
muncesc.
faptul că, in domeniul meu; numeroasele felicitări şi fan Voitec, Ştefan Andrei, înmîhat tovarăşei Elena iesc sarcinile trasate de
de- activitate;' împreună- cu urări pe care le-am primit Ion Coman, Mihai Dalea, Tovarăşa Elena Ceauşescu Ceauşescu mesaje de feli partid. Tovarăşa Elena
ceilalţi oameni de ştiinţă, din partea comuniştilor, Miu Dobrescu, Ludovic Fa a. adresat secretarului ge citare cu prilejul aniver Ceauşescu a adresat, de
îmi pot aduce nemijlocit a oamenilor muncii din în zekas,, Mihai Gere, Nicolae neral al partidului, tuturor sării zilei sale de naştere. asemenea, mulţumiri oa
contribuţia la înfăptuirea treaga ţară, doresc să în Giosan, Vasile Patilineţ, participanţilor la masa to In acelaşi, timp, a fost ofe menilor de stiintă, pentru
ooliticii partidului privind chei eu cele mai bune Ion Ursu, Richard Wdnter, vărăşească, urări de sănă rit un volum care înmă strînsa colaborare, exnri-
legarea, tot. mai, strînsă a urări pentru Comitetul Vasile Muşat, Marin Vasi tate şi succese în întreaga nunchează cele mai valo mînd hotărîrea de a-si
activitate.
cercetării ştiinţifice de ce Central, pentru măreţul le, cu soţiile. roase lucrări elaborate de pune şi în viitor întreaga
rinţele concrete ale vieţii, nostru, partid şj pentru po Toastînd în onoarea to ★ tov/irăşa Elena Ceauşescu, caDacitate de muncă în
1
la; progresul şi afirmarea litica sa înţeleaptă, pen varăşei Elena Ceauşescu, T o v a r ă ş u l Nicolae împreună cu colaboratori sluiba nropăşirii ştiinţei
tot mai puternică — atît tru minunatul nostru po tovarăşul Ştefan Voitec i-a Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din cadrul Institutului, de româneşti, a prosperităţii
ne-plan naţional, cit şi in por, făuritor conştient al urat, în numele tuturor ce din conducerea partidului Cercetări Chimice, studii ponorului român, a înfăp
ternaţional — a- ştiinţei socialismului şi cpmunis- lor prezenţi, multă sănăta şi statului nostru au felici susţinute la diverse reu tuirii luminosului Program
româneşti. mului în România, pentru te, viaţă îndelungată şi fe tat călduros pe tovarăşa niuni de specialitate din de construire a societăţii
Programul adoptat de înflorirea continuă a scum ricită, împreună cu întrea Elena Ceauşescu, urindu.-i tară şi de peste hotare. socialiste multilateral dez
Congresul al Xl-lea pri pei noastre patrii ! (A- ga familie, multă putere de din toată inima ani mulţi îmDreună eu acesta au voltate si dé înaintare a
vind' făurirea societăţii plauze). muncă pentru a obţine, în şi fericiţi. fost înmînate numerele patriei spre comunism.
I DUŞMANUL POŞTAŞULUI
%
dinele este duşmanul nr.
I * 1 al poştaşului. Statistici e-
Comuniştii francezi resping cancelarul R.F.G., Helmuth !aciuate in Belgia relevă că,
Schmidt, au continuat, vi I % zilnic, un poştaş este muş
încercările de limitare a neri duoă-amiazâ şi sîmbă cat de ciini. in 1976-1977,
tă dimineaţa, examinarea I poşta belgiană a înregistrat
210 şi, respectiv, 228 de-ast trac tul cu societatea de pa
suveranităţii şi independenţei unor aspecte ale actualită I fel de accidente. Agresivi ză care proteja vitrina îm
® Guvernul peruan a de ţii internaţionale şi a pro % potriva hoţilor; e sigur că
cretat starea de urqenţă pe blemelor economice şi de tatea dinilor lafă de oa nimeni, nu va mai îndrăzni
naţionale întreg teritoriul ţării şi a altă natură cu care sînt I * menii care aduc corespon să-l fure, riscindu-şi viaţa
suspendat garanţiile consti confruntate statele- respecti denţe este şi mai mare in - înţepătura tarantulei fiind
PARIS 6 (Agerpres). — şi la armata sa pentru a se tuţionale privind drepturile ve. I * Franţa şi în R.F.G. In plus, mortală.
Intr-un interviu acordat a- crea o apărare vest-euro individuale. Măsura a fost accidentele nu sînt provo
genţiei France Presse, Louis pean ă integrată NATO, a- luată ca. urmare a anunţă • în cadrul unei confe l * cate de clinii mari care pă VICTIME ALE CONSUMULUI
zesc curţile, ci.... de micuţii
Baiilot, responsabil al • co ceastă tendinţă fiind deja rii,. de către majoritatea rinţe de presă, ministrul de dini de apartament. DE DROGURI
misiei C.C. al P.C.F. pentru perceptibilă în domeniul centralelor sindicala peru stat egiptean pentru aface f
problemele de apărare, a armamentelor. ane, a organizării unei rile externe, Butros Ghali, | UN PAZNIC PERICULOS ia ultimii trei ani, in Ber
reafirmat poziţia comunişti „Politica de integrare greve generale, marţi 9' ia a declarat că Israelul este linul occidental şi-au pier
lor francezi: de respingere vest-europeană este prezen nuarie; Ministerul de interne- gata să reia negocierile de In vitrina unui magazin dut viaţa ca urmare a con
a* încercărilor de limitare a tată ca trebuind să conducă pace,, să semneze tratatul ( de bijuterii din- San Francis- sumului .de droguri 229 per
suveranităţii şi independen la. o Europă independentă a. fost, totodată, autorizat J co a apărut a tarantulă. in- soane.
ţei, naţionale a Franţei, prin de: SjU.A. în scopul evident să suspende publicarea pe şi să facă un schimb de | geniosul proprietar al ma- Potrivit unui raport ofici
adinei rea integrării în ca de ai înşela o parte a opi riodicelor care- incită la scrisori identice asupra Cis- % gazinului a anunţai acest al al senatoarei vest-berli-
;
drul Pieţei comune şi lăr niei. publice care este în grevă. iordaniei şi Gâzei — tran j lucru în presă, menţionind neze■ pentru problemele fa
girea competenţelor „Su- grijorată: de acaparea cres- smite âgenfid Men. Schim \ însă că a luai toate măsu- miliei. şi tineretului, numărul
pranaţionale“ ale instituţii cîhdă a unor sectoare esen •; Ministrul petrolului al bul de scrisori, a precizat irile ca uriaşul păianjen o- narcomanilor din Berlinul
lor comunitare. Astfel, rea- ţiale ale economiei france Arabiei Saudite. şeic Ah- vorbitorul, îmbracă forma ( trăvitor să nu poată ieşi de occidental, apreciat in pre
fîrmînd rezervele P.C.F. fa ze de către societăţile mul med Z'aki Yamani, a anun unui acord care va însoţi I ta locul său. Imediat după zent la 5 000, creşte cu ci-
ţa de viitorul parlament tinaţionale americane" —a ţat că în luna ianuarie va tratatul de pace egipteano- I aceasta, el a reziliat cop teva sute pe an.
vest-european, Baiilot a a- subliniat reprezentantul fi- semnat un acord prin israelian. Ideea schimbului-
preciat că,. în cadrul aces P.C.F. care va fi naţionalizată de scrisori, a arătat şeful
tuia, vor fi: exercitate toate în încheiere, el a spus că compania petrolieră Arani- diplomaţiei egiptene, expri
mijloacele dfe presiune eco P.C.F. se pronunţă, pentru co (Arabian American Oii mă poziţia egipteană, pre
nomică şi politică- pentru- a toate aceste motive, împo Company). cum şi pe cea americană. VÎNZAlil
constrînge Franţa să renun triva aşa-zisei „apărări co Arabia- Sauditâ va anun
ţe la. apărarea sa; naţională mune v.est-europene". Butros Ghali a exprimat • Vîntl I.M.S. Carpaţi
ţa, imediat după semnarea speranţa, că. acordul de cu remorcă, Brad, str.
acordului, formarea Com pace egipteano-israelian va . A. Vlaieu- nr. 19.
paniei Naţionale- Saudite fi semnat în cursul acestui (or. 6) serviciu nr. 307, pe- nu
Situaţia din Nicaragua a- Petrolului, care va înlo an, la fel şi scrisorile iden mele- Elst Ecaterina, eli
cui Aramco. încheind- acest tice. El a adăugat că vo i • Vînd Moskvici 407, berată; de Oficiul farma
MANAGUA 6 (Agerpres). Pajarito, El Nance, Las La- acord, Arabia Saudiia va inţa. de reluare: a tratative stare bună, Marinescu — ceutic Deva. O declar nu
— Forţele militare aeriene dranzas, El Bblson, Rodee avea controlul, complet ol lor manifestată de- cele- trei Sibişel — Beriu.
alb dictatorului nicaraguan Grande, Las. Pintadas, Al ‘resurselor sale petroliere, a părţi. — egipteană, israelia- (nr. 7) lă.
Somoza au dezlănţuit rai maciguera şi: Portillo Gran •indicat ministrul saudit. nă- şi americană — consti • Vînd acordeon Wel- (nr. 8)
:
duri de. bombardamente de. tuie- un element de- impor
sălbatice- asupra, unor zone Frontul Amplu Opoziţio- în cadrul reuniunii tanţă nrltnordtelă. maister 48 başi şi; o vi • Pierdut legitimaţie
dens populate din apropie?- nist din Nicaragua, a dat cvadripartite din Guadelu oară. Deva, telefon 17032. serviciu pe numele Cis-
rea; capitalei, provocînd vic publicităţii un comunicat pa, preşedinţii Franţei, Va- (nr. 10) maş Gheorghe, eliberată
;
time şi mari pagube mate solieitînd. intervenţia urgen lery Giseard d'Estaing, şi de I.E.C. Deva-Mintia. O
riale. tă a OSA. deoarece „în S;UiA;, Jimmy Carter, pri PIERDERI
Lupte grele s-au dat, de ţară se produce un genocid mul ministru al Marii: Bri lie 5» declar nulă.
asemenea.. în zonele mon la adresa populaţiei civi tanii. James. Ca'laghan; şi • Pierdut legitimaţie (nr. 11)
tane Tular, El Guaylo, El le".
REDACŢIA Şl ADMINlSTRApA i Devo *t». O» Petru G-ozo. m. '35 telefoane i 11275, 11585, 20708. TIPARUL » Tipografia Deva, str. 2Z August, nr. 257. I «IM» I