Page 21 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 21
-—“------------- ------------ —**••••
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
MARŢI,
NR. 6 587
9 IANUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
m
iîffiJT] M¥)f] Şcoala
¡fililí rfi [ţi 11 |[î J iLJ a lTT*II IÜ0 abatajului
ce direcţii acţionaţi pentru Intr-o strinsâ legătură cu
ANCHETA !n mecanizarea muncii în sub
NOASTRĂ | realizarea ritmică a planului ? teran se află o concepţie
nouă cu privire la organi
zarea producţiei şi a mun
cii, locul de acţiune a ca
Mobiliare susţinută, măsuri drelor te hnico • ingin ereşti.
h chip clasic, inginerul,
s ubingineru!, mai st rol se o-
cupă de aceste elemente
concrete pentru funcţionarea esenţiale ale muncii intr-
un fel oarecum detaşat, de
ia o anumită distanţă, ca
normală a tuturor instalaţiilor să spunem aşa. Introduce
rea masivă a mecanizării
a creat un alt model de or
Centrala termoelectrică goane, nu satisface cerin ganizare, in care detaşa
Mintia a intrat de mult în ţele mari de consum, zilnic C.S. Hunedoara — Uzina nr. 1 cocsochimicâ. Maistrul comunist Şandru Simion condu rea, depărtarea nu moi
rândul unităţilor economice de cărbune de la termo ce cu competenţii muncitorii din schimbul său pentru a realiza numai cocs de bună cali au ce căuta. Funcţia or
din judeţ care-şi realizează centrala Mintia. tate.
Iată-I, in fotografie,; consultîndu-se cu doi cocsari : şeful dc echipă Crlşan Iosif (stingă),
iji depăşeşte ritmic sarcini Producerea energiei elec care lucrează aici de 22 ani şi cocsarul Beregată Mihai (dreapta), ambii fruntaşi in În
le de plan şi angajamente trice, după cum se cunoaş trecerea socialistă. " Foto : N. NEGRU
le asumate în întrecerea te, solicită nu numai men
socialistă. ţinerea în deplină siguran
După cum ne-a relevat ţă a agregatelor şl instala CHEMAREA LA NTRECERE
tovarăşul ing. Tiberiu Er- ţiilor, ci în primul rînd
şek, şeful biroului de orga asigurarea la timp cu căr ganizatorică se localizea
nizare a producţiei, ca şi bune şi cu apă de răcire. adresată de organizaţia judeţeană Ilfov a Partidului ză în abataj, de unde se
în alţi ani, şi în 1978 Şi cînid apa e bună — iar scoate cărbunele. Maiştrii
C.T.E. Mintia a obţinut re na —, pune probleme- căr Comunist Român tuturor organizaţiilor judeţene de partid Dănilâ Gaşpar, Constantin
zultate deosebite în muncă. bunele, iar cînd este căr Lupulescu, Valentin Tola
Producţia globală a fost de bune — vara —, pune pro nă, de- lai IM. Lupeni, nu
păşită cu peste 72 milioane bleme apa de răcire. Toate Mobilizaţi de măreţele obiective stabilite din judeţul Ilfov sînt ferm hotărîţi să mal fac doar apelul şi văd
lei, productivitatea muncii acestea trebuie însă rezol de Congresul al Xl-lea şi Conferinţa Na pună mai deplin în valoare potenţialul de ,,goale" şi de lemn, de
eu aproape 60 000 lei/om al vate la vreme, prin eforturi ţională ale partidului în dezvoltarea eco- productiv al celor peste 630 000 hectare modul cum se comportă
muncii, iar producţia de e- şi măsuri corespunzătoare, nomico-soeială a patriei noastre, însufle teren arabil, aplicînd pe scară largă cu ■ tavanul sau cind trebuie
nergie electrică — cu mai pentru ca termocentrala să ţiţi de îndemnurile permanente adresate ceririle ştiinţei agricole, să înfăptuiască să vină artificierul,- ci. au
mult de 314 milioane kWh. funcţioneze normal. de secretarul general al partidului, tova consecvent programele de dezvoltare şi luat in primire cu toată
De remarcat şi faptul că Am parcurs zilele trecu răşul Nicolae Ceauşescu, de a munci mai modernizare a tuturor sectoarelor agricole, nădejdea complexele, îm
din totalul energiei electri te, împreună cu tovarăşul bine, mai eficient, oamenii muncii din să întărească ordinea şi disciplina la fie preună cu minerii, şi le
ce produse în 1978 la Min ing. Ieronim Rusan, direc judeţul Ilfov au încheiat primii trei ani care loc de muncă, să acţioneze perseve conduc electiv. Şi subingi-
tia, 81,4 la sută a fost rea torul I.E. Deva, circuitul ai cincinalului cu rezultate pozitive în rent pentru aplicarea noului mecanism netul Mariu-s Mărăscu a
lizată pe bază de cărbune. cărbunelui de la intrarea toate domeniile de activitate. economico-finaneiar în toate unităţile agri , făcut acest lucru,
sa în gospodăria de cărbu
Dar tot ca în fiecare an, Urmare a sprijinului continuu primit din cole. .Dar, ca şl la:mecaniza
în perioadele de iarnă, e- ne a centralei şi pînă la partea partidului şi statului pentru dez Dînd glas voinţei şi hotărîrii unanime h re, nicir aici nu avem de-a
nergeticienii de la Mintia descărcarea în estacadă. In voltarea bazei tehnico-materiale a agricul comuniştilor, a tuturor celor ce muncesc lace doar cu o simplă
se confruntă şi acum cu condiţii normale, zilnic so turii, creşterii gradului de mecanizare şi pe ogoarele ilfovene, organizaţia judeţeană mişcare oarecare, ci cu
probleme deosebite privind sesc la Mintia în jur de 200 chimizare, extinderii suprafeţelor amena a P.C.B. adresează organizaţiilor judeţene o implicare nemijlocită a
alimentarea cu cărbune. de vagoane cu cărbune, va jate ^ pentru irigat, precum şi a muncii de partid, tuturor oamenilor muncii din cadrelor tehnko-ingine-
1
Transportat pe calea fera goane speciale, dar şi multe desfăşurate de cooperatori, mecanizatori şi agricultura ţării chemarea înflăcărată la teşit in sporirea producţiei
tă, cărbunele îngheaţă în cu descărcare manuală, ca specialişti, sub directa conducere a orga întrecere pentou realizarea şi depăşirea de cărbune, a productivi
1
vagoane, solicitînd mari re cere eforturi deosebite. nelor şi organizaţiilor de partid, a-u. cres indicatorilor stabiliţi prin Planul naţional tăţii muncii, în perfecţio
eforturi pentru descăr Pentru această operaţie sînt cut an de an producţiile de cereale, plante unic dc dezvoltare economico-socială pe narea cunoştinţelor tuturor
carea şi introducerea lui mobilizate numeroase for tehnice, legume, de lapte şl carne. Pe anul 1979. minerilor. Astfel, abatajul
în circuitul arderii în ţe, chiar şi” din alte uni această bază, unităţile agricole din judeţ Ţinînd seama de condiţiile pedoclima ¡•a transformat şi într-o
cazane. In urma inter tăţi economice din muni au livrat la fondul de stat, în primii trei tice, de asigurarea bazei tehnico-materia şcoală autentică, o şcoa
venţiilor ' energice din cipiu, cărora conducerea ani ai cincinalului, peste 1,9 milioane tone le, de măsurile şi acţiunile întreprinse lă a mecanizării şi auto
partea conducerii I.E. Deva I.E. Deva le mulţumeşte şi de cereale, 555 000 tone legume, 375 000 pentru aplicarea tehnologiilor pe culturi şi matizării, o şcoală pe ca
la centrala şi ministerul de pe această cale pentru a- tone carne şi peste 3,2 milioane hl lapte. specii de animale, de experienţa dobîn- re minerii o frecventează
resort, în cursul anului jutor. Se întîmplă. însă — dltă de cooperatori, mecanizatori şi spe zilnic, învaţă din mersul
trecut ă fost construit un şi nu rare ori — ca într-o: Conştienţi de faptul că sporirea produc cialişti, ne angajăm' să. obţinem, în - anul : producţiei.
ingenios tunel de dezgheţ DUMITRU GHEONEA ţiei agricole contribuie direct la ridicarea 1979, următoarele rezultatei:
cu aer cald, dar a cărui nivelului de trai al poporului, toţi ţăranii C. ARMEANU
capacitate, de numai 15 va (Continuare în pag. a 2-a) cooperatori, lucrătorii din-I.A.S. şi S.M.A. [Continuare în pag, a 4-a)
r
NOUL SE AFIRMĂ
• La cariera de calcar Cră-
ciuneşti s-a executat şi pus Oameni ai zilelor noastre
in funcţiune o bandă trans
portoare pcntl-u alimentarea
cu cărbuni a locomotivelor
cu abur. Se reduce astfel
timpul de staţionare a loco S-A DESCHIS PATINOARUL ' Cel mai bun şef de fermă din ţară
motivelor la alimentat, iar DIN DEVA I
munca oamenilor se uşurea Pationarul natural de la ,
ză mult. stadionul „Cetate“ din Deva ’
şi-a deschis porţile. Funcţio- i Medicul veterinar Ion sens nobil, adăugîndu-i
• Cuptorul de nisip de Ia nînd între orele 9—12 şi Curteanu lucrează în ca prin muncă şi dăruire noi
depoul Diesel, din Peştiş
funcţiona pînă mai ieri cu 1G—19, patinoarul pune la | drul Asociaţiei infercoope- valenţe, mai multe semne
gaze naturale. Specialiştii de dispoziţia celor interesaţi pa- . ratisfe pentru creşterea şi de bunăstare şi prosperita
aici au reproiectat şi execu tine, cu chirie orară. I îngrăşarea tineretului bo te, este în fermă de dimi
tat o instalaţie ce foloseşte
motorina drept carburant, „CINE ŞTIE, CÎŞTIGĂ" 1 vin Orăştie, de la în neaţă pînă seara. Conduce
mult mai economicoasă. Conducerea cooperativei I fiinţarea acestei unităţi. El activitatea de producţie, în
o Diferite garnituri din az „Retezatul“ din Haţeg, în . îndeplineşte funcţia de şef drumă şi supraveghează
best cu armături metalice, colaborare cu biblioteca ora- 1 al fermei nr. 2. Ac-
şuruburi reductor — inversor,' şului, a organizat un reuşit . tivînd de peste 20 de ani derularea întregului proces
selector dinţat, cuplaje pom concurs gen „Cine ştie, cîşti- tehnologic de hrănire şi în
pe injecţie, cutie electrică gă“ pe tema „Sîntem aici de | ca medic veterinar, a acu
pentru comandă inversor — peste 2 000 de ani“. Pe pri mulat prin muncă şi studiu grijire a animalelor aflate
sînt doar cîteva piese asimi mele trei locuri s-au clasat o bogată experienţă prac
Susana Sila, Băiuţ Virtopea- \
late în atelierele uzinei 7 la îngrăşat. Acest proces
din. C.S.H. Aceasta înseamnă nu şi Ştefan Boz. \ tică şi ştiinţifică. Este, aşa are la bază principii mo
renunţarea la importul aces cum l‘-au caracterizat cole
tor piese. CALIFICATIVE MAXIME ţ gii săi de muncă — un om derne, ştiinţifice care pre
Prin seriozitatea şi respon supun, pe lîngă cunoştinţe
SUCCESE FEROVIARE sabilitatea cu care muncesc, V îndrăgostit de meseria pe
constructorii de la I.C.S. Hu care o face cu pasiune şi de specialitate, ordine, dis
Intre staţiile C.F.R. Turdaş nedoara dau în permanenţă \
şi Orăştic s-a pus in func dovezi de înaltă probitate răspundere, un specialist de le Iui, rezultatele pe care ciplină şi o înaltă respon
ţiune blocul de linie auto profesională. Unul din mul le obţine în producţie cu sabilitate. Acestea au de
Forestierii — aceşti oameni mat, pe calea ferată dublă. tele exemple, este, deosebit rhîna întîi.
bravi, infruntind cu tenaci- Totodată, în cele două staţii de convingător : dintr-un nu L-am întrebat pe tovară colectivul fermei pe care o venit principii de muncă de
taţe„ intemperiile naturii — s-a dat în exploatare insta măr de 00 de obiective şi
ploaia, zăpada şi gerul — laţia de centralizare electro- lucrări executate şi : predate şul Ştefan Danciu, directo conduce. Care sînt aceste N. BADIU
asigură materia primă pentru dinamică şi autostop. Gete beneficiarilor în anul trecut, rul unităţii, ce anume îl re fapte ?
fabricile dc cherestea şi mo două importante lucrări s-au 51 au fost notate cu califi
bilă, pentru construcţia de ' terminat cu două luni îna cativul „Bine“, 5 cu „Foarte comandă pe acest om. Răs Acest om, cu inimă des
intea termenului stabilit.
„Excelent“. ^
obiective industriale şi so- I Intea termenului stabilit. bii bine“ iar unul cu „Excelent“. punsul a fost scurt : fapte chisă, care îi dă vieţii un (Continuare în pag. a 2-a)
cial-cuiturale.