Page 22 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. Z DRUMUL SOCIALISMULUI N t..

m

Mobilizare susţinută, măsuri Atmosferă specifică de că numai aşa a fost posibil flăcările acestui cuptor por­ operaţiunile de debitare, îm­ s,oo Tcleşco
laminor. Foc continuu. ca la rîndul lor — con­ nesc zilnic sute de tone de pachetare, marcare, întreaga 10.00 Roman'
fără e-
concrete pentru funcţionarea „Şerpi" măsurînd cîteva su­ structorii de nove şi exca­ oţel laminat către toate toaletă a oţelului înainte de 10.50 eplsodt
Telex
te de metri se rostogolesc
beneficiari.
punctele fierbinţi ale con­
către
livrare
vatoare din Brăila să-şi de­
ameţiţi de căldură pe pa­ păşească planul, construc­ strucţiei socialiste. Maistrul principal Nicolae 11.00 închide
17.00
Telex
normală a tuturor tul de răcire. Oamenii, ră­ torii de pe întreg cuprinsul La linia de laminare — Mitea ne spune cîteva din 17,05 Tcleşco
17,25 Cur* d
secretele meseriei de im-
ţării să ridice un număr
sărind de după - utilaje cu
mănuşi albe în mîini, poar­ impresionant de apartamen­ atelierul de armături — satar laminate. Cel mai ma­ 17.15 Român!
discut cu tovarăşul Gheor­
instalaţiilor tă cîrlige metalice părînd te, să asigure intrarea în ghe Sîrbu, secretarul comi­ re secret, i se pare Tui, este 18,10 Din ti
Report;
nişte Prometei hotărîţi să producţie a unor importan­ tetului de partid pe secţie. atenţia. De aici marfa plea­ R.P. B
(Urmare din pag. 1) Pentru ca activitatea să supună deopotrivă — oţelul te obiective industriale etc. E mulţumit cum aleargă că direct la beneficiari. Nu 18.30 Lecţii
crătorll
se desfăşoare normal pe şi focul. Ne aflăm în in­ Despre cum reuşeşte aceas­ şerpii de foc prin dreptul moi există o verigă de le­ 18,45 Cinta I
Ei să sosească mult mai întregul circuit al produce­ cinta laminorului de profil« tă secţie să-şi onoreze con­ finisorului. Priveşte atent Ta gătură care să remedieze 19.00 Tribuni
multe vagoane decît preve­ rii energiei electrice, iar miol. După cum ne spune tractele cu beneficiarii am cît şuteaaă foarfecele. E ceea ce ar scăpa în ajus- 19,20 1001 de
de graficul şi lucrurile 6e sarcinile de plan să fie şeful secţiei, inginerul discutat cu mai mulţi fac- mulţumit de cum bate cea- taj. Ne spune cîţiva oameni 19.30 Telejur
La ord
19.50
complică, mai ales în aces­ realizate ritmic, zi de zi şi Gheorghe Mateescu, lomi- destoinici care îşi fac da­ conoml
te zile cînd iarna îşi arată decadă eu decadă, la C.T.E. noitoniştil şi-au îndeplinit pla­ toria cu prisosinţă aici: Pa- 20.00 Anehet,
din plin colţii. Mintia au fost luate şi alte nul pe 1978 — atît la intern vel Lobonţ, Ladislau Slo- 20.30 ţia ruti
Seară .
: — Dacă nu avem proble­ măsuri tehnice şi de orga­ cît şi la export. Ba l-au şi venschi, Ion Marinică, Ana deniile
me deosebite cu apa, dacă nizare a muncii, atît în depăşit. TI întreb de greu­ PIITSRH UCUUHfHM Lupu, Troian Neagu. Crede Moliere
oamenii de la exploatare secţii, ateliere şi laboratoa­ tăţi. Nu-i place să şi Ie cu toată sinceritatea că ar 21.50 Publici-
îşi dau toată silinţa ca a- re, cît şi în gospodăria de amintească. Au fost însă putea să figureze cu toţii 22.00 CSntec
uşoară
gregatele şi instalaţiile să cărbune şi la staţiile de a- cîteva. Nu de puţine ori 22.15 Telejur.
funcţioneze normal, fără limentare cu apă. In an­ au primit ţagle crăpate, în această listă. Toţi oame­ 22.30 închide;
avarii sau deranjamente, samblul lor, măsurile vi­ scurte, oţel de proastă ca­ nii ajustajului şi ai maşinii
dacă lucrătorii de la repa­ zează îmbunătăţirea calită­ de îndreptat. Verigi esen­
raţii se preocupă să reali­ ţii muncii în toate compar­ litate etc. Colectivul de ţiale ale producţiei către
zeze la timp şi de calitate timentele de activitate, în­ oameni ai muncii din a- beneficiari. De la maistrul
(lucrările, in alimentarea cu cadrarea riguroasă în con­ cest laminor nu s-a lăsat tori de răspundere. La sul laminorului. Crede că loan Şchiopu aflăm că de
cărbune întâmpinăm încă sumurile specifice planifi­ însă impresionat de aceste cuptorul laminorului de la ar putea merge şi mai bine. aici se expediază produse BUCUREŞv
greutăţi — ne spunea tova­ cate, creşterea eficienţei e- greutăţi. A acţionat ferm fină am stat de vorbă cu Chiar ne spune că anul a- în Israel, Austria, R.F. Ger­ dioprogramu
răşul Ieronim Rusan. Tu­ conomice a întreprinderii, pentru ca beneficiarii să maistrul cuptorar Virgil Po- cesta se va lucra mult mai mania, Liban, Maroc, Fin­ Radiojurnal
nelul de dezgheţ este foarte în aceste direcţii sânt ori­ aibă la timp oţelul atît de pescu care ne-a relatat metodic în ceea ce priveşte landa etc. îndeosebi cor- presei ; 8,10
diilor; 9,OU *
bun, dă randamentul scon­ entate cu prioritate toate necesar industriei şi con­ despre programarea strictă producţia, onorarea con­ nierele sînt foarte mult ce­ 9,05 Răspunt
tat, însă capacitatea sa este preocupările colectivului de strucţiilor. Lună de lună cu mare precizie — canti­ tractelor la termen cu pro­ rute la export. Tovarăşul rilor; 10,00 I
insuficientă pentru cantita­ la C.T.E. Mintia care, sub contractele au fost onorate tativă şi în timp a tuturor duse de cea mai bună ca­ inginer Gheorghe Matees­ 10,20 Altcrr
tea de cărbune pe care o îndrumarea permanentă a şi chiar depăşite. Privesc campaniilor; despre mate­ litate. Tomaş Francisc, unul cu, şeful secţiei ne spune lolk; 10,40 i
Buletin de ;
consumăm zilnic. Dacă comitetului de partid, in­ un tabel în biroul şefului ria primă pentru care se dintre cei mai buni lami- că planul pe 1979 e cam a- folcloric ; li
C.I.P.E.E.T. ne va aproba vestighează noi posibilităţi expediţiilor — maistrul interesează din timp la la­ natori şefi din această sec­ celaşi din punct de vedere ră radio-t
construcţia celui de al doi­ şi soluţii de perfecţionare loan Şchiopu — din care minorul vecin de semifa­ ţie, om înalt şi puternic, are sortimental şi cantitativ. Se de stirs -
f'
lea tunel de dezgheţ în a- a muncii, de creştere a rezultă clar că în fiecare bricate, despre oamenii des­ pe obraji lucirea metalului cere mai mult promovarea
cest an, lucrurile vor fi productivităţii, de transfor­ lună cantitatea de oţel la­ toinici pe care îi are în oţelului beton periodic de
rezolvate aproape în între­ mare a cantităţii intr-o minat livrat şi facturat este subordine şi multe ale pro­ ce se furişează pe jghea­ Clubul curio
diojurnal ;
gime. De asemenea, i-am nouă calitate superioară, în bleme. buri. Tot oameni demni, tip P.C. 60. Eşalonarea cît muncitoreşti
ruga şi pe această cale pe întreaga sa activitate. cu mult mai mare decît cea laminafori dintre cei mai mai adecvată a producţiei nate cconon
tovarăşii de la C.F.R. să Ţinînd cont de condiţiile planificată. Aproape o mie Un om şedea doar la pricepuţi sînf şi maiştrii pe sortimente, contracte de înregistrări
ne asigure mai multe va­ meteorologice grele în care de tone au fost livrate cîţiva metri de flăcări în­ Costică Barb şi Petru Ola- strictă urgenţă constituie un şoară ; 17,0
ştiri ; 17,05
tr-o cabină ermetică. Ii ve­
goane speciale autodescăr- a început anul 1979, la peste plan beneficiarilor în deam concentrarea de care ru. Ei veghează asupra for­ atribut esenţial al produc­ cînt patria
fiecare lună. Privind desti­
ţiei acestui laminor.
vista şlagăre-
cătoare şi mai puţine ma­ C.T.E. Mintia s-au obţinut naţia oţelului livrat de a- era cuprins în timp ce di­ mei pe care o ia oţelul la­ serii ; 20,15
nuale, iar pe minerii din rezultate bune în prima VALERIU BÂRGĂU saj industria
Valea Jiului să ne trimită săptămînă a anului. De no­ cest laminor ne dăm seama rija prin flăcări, ţagla. Diin minat. în ajustaj se execută 20,30 Memoj-
cărbune de calitate mai bu­ tat că aici există o fermă românesc ; ;
ştiri ; 21,05 i
nă pentru realizarea unei şi unanimă angajare pentru 22,00 O zi în
arderi în cazane corespun­ ca şi în acest an să se ob­ 5,00^ Non sto
zătoare puterii planificate. ţină rezultate bune, între­ turn.
Să nu uiităm că toţi tre­ gul colectiv să se situeze
buie să sprijinim deopotri­ şi în continuare între uni­
vă producerea energiei e- tăţile economice fruntaşe
lectrice. din judeţ.
DEVA: Mc
(Patria); Ziu
HUNEDOAR
A 6-a inovaţie Teodoroiu J
nel în rezei
Maistrul ioon Logo, de la Prin această inovaţie a tul); E-atîtă
cirea (Arta*
atelierul de reparafii electrice crescut productivitate muncii fereastra sp
al uzinei nr. 6 din C.S. Hu­ de aproape 8 ori faţă de structorul);
nedoara, autor a 5 inovaţii vechiul sistem de îndreptare Aurul lui I
rlle I-II (Ul
păsării în î
pe linia creşterii productivi­ a acestor bare, redueîndu-se brie); Obelis
efortul fizic In totalitate. Pe
tăţii muncii, a realizat şi se LUPENI: SL
masa de lucru a acestui
(Cultural); £
aplică în producţie o nouă maistru se oflă o presă pen­ nată (Munci
inovaţie şi anume: maşină tru executat izolaţia bobine­ CAN: Cu
pentru îndreptat bare din lor motoarelor de înaltă ten­ lacrimi în c
cupru, necesare bobinării mo­ siune şi a celor de curent resc); LONE
(Minerul); p
toarelor electrice. continuu, prin polimerizare. Întreprinderea de tricotaje Hunedoara. Aspect din secţia tricotaj 2. FOtO : VIRGIL ONOIU blica din X'
I-II (Muncii
NOASA : r
f (Muncitoresc
ma (Steaua
Cum au fost îmbrobo Cel mal bun sef TIE: Adios i
tria);
Guet
Iar) ; BRA
9 HAŢEG : Ep'
cele din ins
Se cam plictisise lumea i-am întrebat eu terestru. care nu ştiu ei în ce îm­ Bacs are 0,55 ha, Maria AI 3-lea jur'
de cînd apariţia misteri­ — Duăm probe de sol. prejurări le-ar fi fost ră­ Ciobotaru — 0,30, Ion de fermă din tară l-n- (Casa d
MERIA: Mă
oaselor obiecte zburătoare Facem şi noi nişte studii pit. Mărgoi 0,56, iar Pavel Ca- Erimo (Mure
neiden-tificate nu mai fă­ geologice şi pedologice — — Mult? — zic eu pe ra — în plus cu 0,28 ha. legerea ginet
cea nici o senzaţie. înce­ mi-a zis marţianul-şef. româneşte. — Bine oameni buni, de TELIUC: NI
puseră să intre în anoni­ — La ce vă folosesc ? — La noi suprafaţa se ce mă faceţi să-i bag la (Urmare din pag. 1) griculfurii şi Industriei Ali­ (Mlh
mat şi marţienii odată cu — Pentru cultura noas­ măsoară cu zecile de hec­ necaz pe bieţii marţieni, mentare, pentru titlul „Cel
dispariţia OZN-urllorT Dar tră generală. tare — spune Aron Şin- învinuindu-i de furt în la care nu se admite nici o mai bun şef de fermă", to­
perioada de linişte a fost dea, preşedintele C.A.P. dauna avutului obştesc ? varăşul Ion Curfeanu, da­ 1&RONÍ
întreruptă de o descinde­ — Cum aşa ? Roşcani. Pămîntul stă sub picioa­ derogare, norme de con­ torită rezultatelor obţinute
re, mai mult sau mai pu­ — Vrem să împrumu­ — în anul 1977 am avut rele voastre şi voi nu ştiţi duită pentru întregul perso­
ţin recentă, făcută de un tăm din experienţa voas­ 203 ha arabil, iar în 1978 nimic de el! Plec. Reiau nal. Altfel, nici nu s-ar în producţie a ocupat locul Rezultatele
grup de marţieni prin tră în folosirea pămîntu­ — doar 193 ha — zice Io- legătura cu marţienii şi putea ca 17 oameni să în- I pe ţară în această între­ din 7 ianiUf
părţile noastre. Mai exact lui. sif Şerban, preşedintele le spun despre învinuirea graşe anual un număr de cere în anii 1976 şi 1977 Avelllno — A.
spus : şi-au instalat tabe­ De ce oare tocmai de C.A.P. Fintoag. ce pe nedrept li s-a adus. (pentru 1977, decernarea di­ Fiorentina —
Lancrossi —
rele, cu sau fără acordul la cele trei unităţi ? — — Şi la noi sînt vreo 'După ce s-au convins că 6 580 taurine, efectiv, pe plomei şi a premiilor s-a Milan — Cat.
oamenilor, la Băcia, Fin- nici despre prea multă care îl are ferma în pre­ făcut în toamna anului Napoli — La
toag şi Roşcani. De ce grijă in gospodărirea pă­ zent. 1978). Rezultatele amintite Perugia — V
Roma — Intf
tocmai acolo ? — vă veţi F O I L E T O N mîntului nu poate fi vor­ Saltul ce trebuie făcut de Torino — Be
întreba. Simplu de răs­ ba la unităţile respective, la cantitate spre o nouă îi vor aduce, poate, al trei­ Cagliari — T
Foggia — Ce
puns : acolo au găsit te­ ei s-au eonsfătuit şi au calitate a muncii şi a vieţii, lea titlu de fruntaş. Lecce — Gen
ren prielnic, oameni mai m-am întrebat eu în gînd. 4,25 hectare a rntîia — zis : „îi urcăm“. Intuiesc a fost bine înţeles aici. Oriunde ar munci, omul Rimini — Ta
slabi de înger. N-or fi găsit ei, extrate- se destăinuie Hortenzia eu pericolul (voiau să-i trebuie să trăiască în pre­ Sampdorla —
Intuind prezenţa lor în reştrii, alte C.A.P. mai acă­ Hălălaie, preşedinta şi Lu­ ducă sas la ei), şi-i cal­ Drept mărturie stau fapte­ zent şi să gîndească în vii­ Ici. Fond de ci;
le. Anul 1978 a fost înche­
zonă mi-am îmbrăcat, in tării, adică mai răsărite. cia Olaru, inginer şef la mez. Marţieni buni, le tor. Un astfel de om care Report cate;
grabă costumul de cos­ Trebuie să fie ceva ne­ C.A.P. Băcia. zic, mai lăsaţi-i că o să iat cu rezultate remarcabi­ muncind în prezent, are me­ ici.
monaut şi, cu chiu cu vad, curat la mijloc. Iau acţiunea descoperi­ facă ei lumină şi cu pă­ le. A fost obţinut un spor reu în faţă viitorul, per­
am reuşit, prin antenele M-am îndepărtat de rii furtului reclamat pe mîntul „dispărut“. O să mediu zilnic pe cap de a-
special confecţionate să marţieni şi am avut apoi cont propriu şi ce credeţi se cuminţească, or să ia nimal de i 250 grame, în spectiva noilor etape ale
iau legătura cu căpetenia o discuţie imaginară cu c-am aflat ? treaba cu gospodărirea condiţiile în care consumul mersului nostru înainte spre % REiV
?
lor. căpeteniile de la cele Au luat ei, marţienii, pămîntului în serios, o progres şi civilizaţie, este şi
trei cooperative agricole. ceva porbe de sol de la să-i „scuture“ cooperatorii de furaje a fost redus de
După ce m-am recoman­ la 6,i la 5,8 U.N./kilogram tovarăşul Ion Curteanu.
dat şi le-am dezvăluit in­ Le-am dat tema de me­ C.A.P. Roşcani, dar zecile prin adunările generale. de spor în greutate. Chel­ Aici, ca în oricare activi­ Timpul pre
tenţiile mele nevinovate ditaţie în legătură cu de hectare au fost scoase Dacă n-o fi aşa, la prima tate, oamenii luptă cu ar­ ziua de 9 i
şi paşnice, am intrat în gospodărirea pămîntului. de la arabil pe motiv de oc-rie îi puteţi „sălta“. tuielile planificate s-au re­ doare pentru materializa­ Datorită pers:
ciclonului cor.
conversaţie, care s-a pur­ S-au uitat la mine ca la împădurire şi degradare. I-am îmbrobodit cu tot dus cu 9 la sută, iar pro­ rece va stagn.
tat pe unde ultrascurte cu un Picasso şi mai apoi La Băcia situaţia s-a felul de angajamente şi ductivitatea muncii a cres­ rea scopurilor, a ţelurilor zinului carpa)
s-au destăinuit şi ei. Du­ schimbat. Este vraişte în •marţienii i-au iertat deo­ o vreme n
lungimea de 63—73 MII. pă ce au consumat in­ acordarea loturilor în fo­ camdată. Ce-o mai fi, vom cut cu peste 20 la sută faţă ce şi le-au propus, Iar fap­ noaptea, cu r
Ba, era să uit amănuntul, demnizaţia pentru efortul losinţa personală. Adam vedea. Oricum, ştiu că de pion. Ca urmare, s-au tele, rezultatele practice — cu înseninăi
le-am adresat un mesaj de de gîndire ce l-au făcut, Muntean de pildă, avea marţienii sînt oameni de livrat suplimentar la fondul principalul criteriu de apre­ noaptea şl dic
semnala ceaţă
bun sosit din partea pă- interlocutorii tereştri s-au în plus cam 50 de ari fa­ cuvînt. Luaţi aminte! de stot 220 tone de carne. ciere a muncii, a calităţii La munte :
mîntenilor. plîns că în Agr. 2 au lipsă ţă de ce i se cuvenea de Participînd la concursul şi eficienţei — sînf măsura cu cerul maî
— Ce faceţi aici ? — nişte pămînt la inventar, drept. Alte cazuri: Carol T. DOBRICEANU organizat de Ministerul A- rodniciei activităţii lor. Vînt moderat
tensiflcărl lor
vest şl nord.