Page 25 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 25
!................. ...........................-........... .-»ur^rwupimtfţ,,
I ANUL XXXI
i----------------------------------
NR. 6 588
MIERCURI,
10 IANUARIE
1079
4 pagini — 30 bani
jr—" CHEMARE LA ÎNTRECERE
ANGAJAMENTUL nostru
5 MILIARDE LEI Consiliu! Popular al juri Setului Brăila, cătr
¿.• ce aţi Întreprins • cum* agiionati • care sînt rezuitateie
toate consiiiUe popula ire judeţene şi al
Întrecerii sociali municipiului Bucureşti
Preocupaţi permanent de a înfăptui în venituri în A'aloare de peste 7 milioane
decembrie 1973® ■XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti lei. Cu hotărîrea fermă de a acţiona cu şi
mod exemplar hotărârile Congresului al
dului, orientările şi sarcinile trasate de mai multă energie pentru dezvoltarea si
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul înflorirea tuturor localităţilor dc pe me
Un bilanţ care însă amplificat, * general al partidului, oamenii muncii din leagurile brăilene, de a traduce neabă
judeţul Brăila, în frunte cu comuniştii, au tut în viaţă indicaţiile date do tovară
printr-o în întrecere a cincinalului însemnate realizări în dez şul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene
înscris în bilanţul celui de-al treilea an al
ral al partidului,
voltarea economico-socială, buna gospodă Consiliul popular al judeţului Brăila a-
tuturor colectivelor de muncă rire şi înfrumuseţare a tuturor localită dresează consiliilor populare judeţene si
ţilor. al municipiului Bucureşti chemarea la
Anu! 1978 a fost încheiat judeţ, cele mai bune reali în primul rînd, aşa cum In anul 1978, planul de investiţii al întrecere socialistă pentru a îndeplini si
cu rezultate bune în in zări înregistrîndu-fe C.S. sublinia secretarul general Consiliului popular judeţean a fost depă depăşi obiectivele din Planul naţional
dustria judeţului Hunedoa Hunedoara, I.V .Călan, I.E. al partidului, tovarăşul şit' cu 12,2 la sută ; s-au dat în folosinţă unic de dezvoltare economico-socială pa
ra, valoarea producţiei su Deva, C.M. Deva, I.M. Bar Nicolae Ceauşescu, în Me 3 613 apartamente, a fost extinsă capaci anul 1979, angajîndu-se să realizeze su
plimentare realizate însu- za, I.M. Hunedoara, I.C. sajul adresat întregului po tatea poligonului de prefabricate pentru plimentar faţă de prevederi următoarele
mînd 406,2 milioane lei. De Orăştie, „Marmura“ Sime- por, cu prilejul Anului nou, locuinţe cu 10 000 mc, iar baza materială obiective :
menţionat că 72 la sută din rio, I.P.I.C.C.F. Deva şi al „să valorificăm tot mai efi a învăţământului s-a dezvoltat cu noi săli I. IN DOMENIUL INVESTIŢIILOR ŞI
această depăşire de plan, tele. cient potenţialul material AL CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE
ca şi întregul spor de pro Totodată trebuie spus că şi uman de care dispunem, de clasă, locuri în grădiniţe, în internate şi
ducţie faţă de anul trecut unele colective de muncă să promovăm cu fermitate ateliere şcolare. De asemenea, în această 1. Devansarea termenelor planificate de
— de 1 231,6 milioane lei nu s-au mobilizat în sufi cele mai noi cuceriri ale perioadă au fost date în folosinţă uni punere în funcţiune la :
— s-au obţinut pe seama cientă măsură, ceea ce a revoluţiei tehnico-ştiinţifice tăţi comerciale cu o suprafaţă de peste — capacităţile bazei de producţie a
sporirii productivităţii mun făcut ca la o serie de alte în toate domeniile". în a- 15 000 mp, între care un magazin univer întreprinderii judeţene de construcţii-
cii, care a marcat în 1978 produse, de care economia cesf sens, este necesar ca sal în municipiul Brăila. montaj, cu 30—180 de zile ;
o creştere. faţă de plan de naţională are mare trebuin organele şi organizaţiile de Prin contribuţia bănească a populaţiei — fabrica de brînzeturi Brăila cu o
1958 de lei pe lucrător. ţă, industria judeţului să partid să mobilizeze con au fost realizate numeroase lucrări edili- capacitate de 1 000 tone/ari, cu 60 zile ;
Prin competenţa profesio rămînă datoare. Este vorba secvent şi dinamic colec tar-gospodăreşti şl sociale. S-a dezvoltat — a t e l i e r u l de tîmplărie Făurei, cu 60
nală şi dăruirea în produc de cărbune cocsificabi 1 şi tivele de oameni- ai, .mţjncii . şi modernizât reţeaua rutieră, depăşindu- zile ;
ţie a oamenilor muncii din energetic, ciment, fire de la activitate susţinută, or se planul cu 10 îa sută la îmbrăcăminţi — alimentarea cu apă şi colectoare de
industria judeţului, au fost vîscoză, maşini şi utilaje donată, eficientă. Trebuie asfaltice uşoare şi cu 11,3 la sută la lu canalizare din localităţile însurăţei Ş»
livrate economiei naţionale pentru industria minieră, ca, din primele zile şi de crări de întreţinere a drumurilor împic- ’ Movila Miresii, cu 60 z i l e ;
însemnate cantităţi de pro semicocs, buşteni, lemn pen cade ale anului, ritmurile truite. Prin munca patriotică a cetăţenilor — - 600 apartamente, cu 10—30 zile ;
duse fizice, între care : tru celuloză, încălţăminte. de lucru să fie intensificate s-au executat lucrări de gospodărire şi — construcţii şcolare, cu 30 zile ;
276,895 milioane kWh e- Noul an, 1979 — cel în toate sectoarele de acti înfrumuseţare a localităţilor în valoare 2. Depăşirea planului de producţie in
nergie electrică, 30 900 tone de-al 4-lea al cincinalului vitate, pentru a se asigura de 321 milioane lei. In gospodăria comu dustrială netă cu 3,6 la suta, adică 1 300
cocs metalurgic, 61 724 to revoluţiei tehnico-ştiinţifice îndeplinirea ritmică a sar nală, volumul de producţie-pres.laţii a mii Ici, prin realizarea peste plan a 1 420
ne fontă, 48 790 tone oţel, — pune în faţa economiei cinilor de plan şi a anga mc prefabricate din beton armat şi
42 681 'tone laminate, 3 901 naţionale, a întregului po jamentelor ce vor fi asuma fost depăşit cu 10,5 milioane lei, iar pre 30 000 mc agregate minerale.
tone fier în minereu marfă, por, sarcini deosebit de te în apropiatele adunări stările în construcţii cu 7,3 la sută. Au
7 221 mc panouri mari, mobilizatoare. Este anul ho- generale ale oamenilor fost atrase la bugetul local noi surse de (Continuare în pag. a 3-a)
23 428 mp placaj finit din tărîtor al cincinalului ac muncii.
marmură, 58.851 dale mo- tual, anul celei de a Un accent deosebit tre
zaicate, 40 000 mp ţesături XXXV-a aniversări a elibe buie pus pe realizarea e- în pagini ie a lll-a şi a IV-a
din mătase, maşini şi uti rării patriei de sub domina xemplară a producţiei fizi
laje pentru industria meta ţia fascistă, anul celui de-ol ce şi, implicit, a producţiei
lurgică, alte materiale de Xll-lea Congres al partidu nete, a valorii nou create CHEMĂRI LA ÎNTRECERE
construcţii, bunuri de con lui, este anul în care Româ care asigură eficienţă în
sum etc. nia parcurge o nouă şi tregii producţii. De aseme
Este un bilanţ pozitiv, importantă etapă spre edi nea, se cere o mobilizare CONSILIUL POPULAR CONSILIUL POPULAR AL
fructuos, Io realizarea că ficare multilaterală, socia AL MUNICIPIULUI COMUNEI GRINDU, JUDE
ruia au contribuit majorita listă. încadrarea riguroasă
tea unităţilor industriale din în aceste exigenţe impune, SUCEAVA ŢUL IALOMIŢA
In întreprinderii! 8 miniere
din \j^alea . liiilui
Acţiuni susfinufe penfru
Asigurarea efectivelor k
realizarea ritmică a produefiei
onimaie, furajarea raţională,
de cărbune !
In anul care a început, zia masivă de tehnică mo creşterea producţiei de carne
întreprinderile miniere din dernă, dublată de dăruirea
Valea Jiului trebuie să ex în muncă a minerilor s-au
tragă din adîncuri cantităţi repercutat pozitiv în spo
.sporite de cărbune, în sco rurile de producţie obţinu si
pul asigurării ritmice şi în te în l u n i l e noiembrie şi >
cantităţi corespunzătoare a decembrie.
economiei naţionale cu căr Cu forţe sporite au înce Problema nr. 1 în agri ţean de dezvoltare a zoo
bune energetic şi cocsil'ica- put minerii Văii Jiului şi cultură, în această perioa tehniei.
bii. Depăşind o seamă de anul 1979, conştienţi că dă — problemă căreia tre Analizînd modu.1 cum
greutăţi care s-au făcut sarcinile sînt mobilizatoare, buie să-i acorde toată a- s-au realizat, în anul tre
.simţite în anul trecut, in- dar hotărîţi să le îndepli tenţia organizaţiile de cut, indicatorii de pian în
tensificînd mecanizarea lu nească în mod exemplar. partid de la sate, conduce sectorul zootehnic se des
crărilor, introducerea în Cuvîntul de ordine în aba rile unităţilor agricole, ca prinde faptul că în coope
subteran a unor maşini şi taje rămîne mecanizarea, drele tehnice din agricultu rativele agricole au fost
utilaje de înaltă complexi stăpînirea ei temeinică, or ră, consiliile populare şi or depăşite efectivele de bovi
tate şi randament sporit, dinea şi disciplina în mun ganele agricole judeţene — ne si ovine planificate, dar
' îmbunătăţind organizarea că. Aceste atribute, riguros o reprezintă asigurarea ce s-au înregistrat restanţe de
' muncii, ordinea şi discipli însuşite şi aplicate, vizează lor mai bune condiţii de peste 15 procente la livra
na. folosind mai bine tim realizarea ritmică a planu desfăşurare a activităţii în rea cantităţilor de lapte şi
pul de lucru,’ majoritatea lui fizic, a producţiei efec fermele zootehnice ale carne contractate cu statul.
unităţilor miniere an înce tive de cărbune extrasă zi C.A.P., asociaţiilor economi De asemenea, nici în I.A.S.
put să obţină rezultate din de zi din subteran şi trimi ce inţercooperatiste şi I.A.S., nu s-au îndeplinit sarcini
ce în ce mai bune spre să cocseriilor, termocentra în scopul valorificării de le ce revin unităţilor res-
pecti-e din programul ju
sfîrşitul anului. La minele lelor, celorlalte unităţi con pline a potenţialului' lor deţean de dezvoltare a zoo-
productiv şi îndeplinirii e-
sumatoare de cărbune. Autobaza Brad: comunistul Grigore Gliga lucrează ca şofer
Paroşeni şi Lupeni, la.Vul Ia I.T.A. dc 15 ani, timp în care nu a produs nici un acci xemplare a obiectivelor cu
can,. Dîlja şi Petrila, iafii- (Continuare în pag. a 2-a) dent. Foto : VIRGIL ONOIU prinse în programul jude (Conlinuaro în pag. a 2-aţ