Page 25 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 25

!................. ...........................-........... .-»ur^rwupimtfţ,,
                                                                                                                                                       I ANUL XXXI
                                                                                                                                                        i----------------------------------
                                                                                                                                                               NR. 6 588


                                                                                                                                                              MIERCURI,
                                                                                                                                                            10 IANUARIE

                                                                                                                                                                 1079

                                                                                                                                                        4 pagini — 30 bani





               jr—"                                                                                        CHEMARE LA ÎNTRECERE
                          ANGAJAMENTUL nostru

                       5 MILIARDE LEI                                                           Consiliu! Popular al juri                 Setului Brăila, cătr



                   ¿.• ce aţi Întreprins • cum* agiionati • care sînt rezuitateie
                                                                                                   toate consiiiUe popula                 ire judeţene şi al

                                         Întrecerii sociali                                                       municipiului Bucureşti

                                                                                                  Preocupaţi  permanent  de  a  înfăptui  în   venituri  în  A'aloare  de  peste  7  milioane
                                                decembrie 1973®                                 ■XI-lea  şi  Conferinţei  Naţionale  ale  parti­  lei. Cu  hotărîrea  fermă  de  a  acţiona  cu  şi
                                                                                                mod  exemplar  hotărârile  Congresului  al
                                                                                                dului,  orientările  şi  sarcinile  trasate  de   mai  multă  energie  pentru  dezvoltarea  si
                                                                                                tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  secretarul   înflorirea  tuturor  localităţilor  dc  pe  me­
                    Un bilanţ                   care                 însă      amplificat,  *   general  al  partidului,  oamenii  muncii  din   leagurile  brăilene,  de  a  traduce  neabă­
                                                                                                judeţul  Brăila,  în  frunte  cu  comuniştii,  au   tut  în  viaţă  indicaţiile  date  do  tovară­
                      printr-o                                     în întrecere a               cincinalului  însemnate  realizări  în  dez­  şul  Nicolae  Ceauşescu,  secretarul  gene­
                                                                                                înscris  în  bilanţul  celui  de-al  treilea  an  al
                                                                                                                                        ral al partidului,
                                                                                                voltarea  economico-socială,  buna  gospodă­  Consiliul popular al judeţului Brăila   a-
                                tuturor colectivelor de muncă                                   rire  şi  înfrumuseţare  a  tuturor  localită­  dresează consiliilor populare judeţene   si
                                                                                                ţilor.                                   al municipiului Bucureşti chemarea   la
                    Anu!  1978  a  fost  încheiat   judeţ,  cele  mai  bune  reali­  în  primul  rînd,  aşa  cum   In  anul  1978,  planul  de  investiţii  al   întrecere socialistă pentru a îndeplini   si
                  cu  rezultate  bune  în  in­  zări   înregistrîndu-fe   C.S.   sublinia  secretarul  general   Consiliului  popular  judeţean  a  fost  depă­  depăşi obiectivele din Planul naţional
                  dustria  judeţului  Hunedoa­  Hunedoara,  I.V  .Călan,  I.E.   al   partidului,   tovarăşul   şit'  cu  12,2  la  sută  ;  s-au  dat  în  folosinţă   unic de dezvoltare economico-socială pa
                  ra,  valoarea  producţiei  su­  Deva,  C.M.  Deva,  I.M.  Bar­  Nicolae  Ceauşescu,  în  Me­  3  613  apartamente,  a  fost  extinsă  capaci­  anul 1979, angajîndu-se să realizeze su­
                  plimentare   realizate   însu-   za,  I.M.  Hunedoara,  I.C.   sajul  adresat  întregului  po­  tatea  poligonului  de  prefabricate  pentru   plimentar faţă de prevederi următoarele
                  mînd  406,2  milioane  lei.  De   Orăştie,  „Marmura“  Sime-   por,  cu  prilejul  Anului  nou,   locuinţe  cu  10  000  mc,  iar  baza  materială   obiective :
                  menţionat  că  72  la  sută  din   rio,  I.P.I.C.C.F.  Deva  şi  al­  „să valorificăm tot mai efi­  a  învăţământului  s-a  dezvoltat  cu  noi  săli   I.  IN  DOMENIUL  INVESTIŢIILOR  ŞI
                  această  depăşire  de  plan,   tele.               cient  potenţialul  material                                        AL CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE
                  ca  şi  întregul  spor  de  pro­  Totodată  trebuie  spus  că   şi uman de care dispunem,   de  clasă,  locuri  în  grădiniţe,  în  internate  şi
                  ducţie faţă de anul trecut  unele  colective  de  muncă   să  promovăm  cu  fermitate   ateliere  şcolare.  De  asemenea,  în  această   1.  Devansarea  termenelor  planificate  de
                  —  de 1 231,6 milioane lei  nu  s-au  mobilizat  în  sufi­  cele  mai  noi  cuceriri  ale   perioadă  au  fost  date  în  folosinţă  uni­  punere în funcţiune la :
                  —   s-au  obţinut  pe  seama   cientă  măsură,  ceea  ce  a   revoluţiei  tehnico-ştiinţifice   tăţi  comerciale  cu  o  suprafaţă  de  peste   —   capacităţile  bazei  de  producţie  a
                  sporirii  productivităţii  mun­  făcut  ca  la  o  serie  de  alte   în  toate  domeniile".  în  a-   15  000  mp,  între  care  un  magazin  univer­  întreprinderii   judeţene   de   construcţii-
                  cii,  care  a  marcat  în  1978   produse,  de  care  economia   cesf  sens,  este  necesar  ca   sal în municipiul Brăila.  montaj, cu 30—180 de zile ;
                  o  creştere.  faţă  de  plan  de   naţională  are  mare  trebuin­  organele  şi  organizaţiile  de   Prin  contribuţia  bănească  a  populaţiei   —  fabrica  de  brînzeturi  Brăila  cu  o
                  1958 de lei pe lucrător.  ţă,  industria  judeţului  să   partid  să  mobilizeze  con­  au  fost  realizate  numeroase  lucrări  edili-   capacitate de 1 000 tone/ari, cu 60 zile ;
                    Prin  competenţa  profesio­  rămînă  datoare.  Este  vorba   secvent  şi  dinamic  colec­  tar-gospodăreşti  şl  sociale.  S-a  dezvoltat   — a t e l i e r u l   de  tîmplărie  Făurei,  cu 60
                  nală  şi  dăruirea  în  produc­  de  cărbune  cocsificabi  1  şi   tivele  de  oameni-  ai,  .mţjncii   .  şi  modernizât  reţeaua  rutieră,  depăşindu-   zile ;
                  ţie  a  oamenilor  muncii  din   energetic,  ciment,  fire  de   la  activitate  susţinută,  or­  se  planul  cu  10  îa  sută  la  îmbrăcăminţi   —  alimentarea cu apă şi colectoare   de
                  industria  judeţului,  au  fost   vîscoză,  maşini  şi  utilaje   donată,   eficientă.   Trebuie   asfaltice  uşoare  şi  cu  11,3  la  sută  la  lu­  canalizare din localităţile însurăţei  Ş»
                  livrate  economiei  naţionale   pentru   industria   minieră,   ca,  din  primele  zile  şi  de­  crări  de  întreţinere  a  drumurilor  împic-   ’ Movila Miresii, cu 60 z i l e ;
                  însemnate  cantităţi  de  pro­  semicocs, buşteni, lemn pen­  cade  ale  anului,  ritmurile   truite.  Prin  munca  patriotică  a  cetăţenilor   — - 600 apartamente, cu 10—30 zile ;
                  duse  fizice,  între  care  :   tru celuloză, încălţăminte.  de  lucru  să  fie  intensificate   s-au  executat  lucrări  de  gospodărire  şi   —  construcţii şcolare, cu 30 zile ;
                  276,895  milioane  kWh  e-   Noul  an,  1979  —  cel   în  toate  sectoarele  de  acti­  înfrumuseţare  a  localităţilor  în  valoare   2.  Depăşirea  planului  de  producţie  in­
                  nergie  electrică,  30  900  tone   de-al  4-lea  al  cincinalului   vitate,  pentru  a  se  asigura   de  321  milioane  lei.  In  gospodăria  comu­  dustrială  netă  cu  3,6  la  suta,  adică  1  300
                  cocs  metalurgic,  61  724  to­  revoluţiei   tehnico-ştiinţifice   îndeplinirea  ritmică  a  sar­  nală,  volumul  de  producţie-pres.laţii  a   mii  Ici,  prin  realizarea  peste  plan  a  1  420
                  ne  fontă,  48  790  tone  oţel,   —  pune  în  faţa  economiei   cinilor  de  plan  şi  a  anga­                     mc  prefabricate  din  beton  armat  şi
                  42 681 'tone laminate, 3 901   naţionale,  a  întregului  po­  jamentelor  ce  vor  fi  asuma­  fost  depăşit  cu  10,5  milioane  lei,  iar  pre­  30 000 mc agregate minerale.
                  tone  fier  în  minereu  marfă,   por,   sarcini   deosebit   de   te  în  apropiatele  adunări   stările  în  construcţii  cu  7,3  la  sută.  Au
                  7  221  mc  panouri  mari,   mobilizatoare.  Este  anul  ho-   generale   ale   oamenilor   fost atrase la bugetul local noi surse de  (Continuare în pag. a 3-a)
                  23  428  mp  placaj  finit  din   tărîtor  al  cincinalului  ac­  muncii.
                  marmură,  58.851  dale  mo-   tual,   anul   celei   de   a   Un  accent  deosebit  tre­
                  zaicate,  40  000  mp  ţesături   XXXV-a  aniversări  a  elibe­  buie  pus  pe  realizarea  e-          în pagini ie a lll-a şi a IV-a
                  din  mătase,  maşini  şi  uti­  rării  patriei  de  sub  domina­  xemplară  a  producţiei  fizi­
                  laje  pentru  industria  meta­  ţia  fascistă,  anul  celui  de-ol   ce  şi,  implicit,  a  producţiei
                  lurgică,  alte  materiale  de   Xll-lea  Congres  al  partidu­  nete,  a  valorii  nou  create   CHEMĂRI LA ÎNTRECERE
                  construcţii,  bunuri  de  con­  lui,  este  anul  în  care  Româ­  care  asigură  eficienţă  în­
                  sum etc.                 nia  parcurge  o  nouă  şi   tregii  producţii.  De  aseme­
                    Este  un  bilanţ  pozitiv,   importantă  etapă  spre  edi­  nea, se cere o mobilizare  CONSILIUL POPULAR                CONSILIUL POPULAR AL
                  fructuos,  Io  realizarea  că­  ficare  multilaterală,  socia­                        AL MUNICIPIULUI                  COMUNEI GRINDU, JUDE­
                  ruia  au  contribuit  majorita­  listă.  încadrarea  riguroasă
                  tea unităţilor industriale din  în aceste exigenţe impune,                                SUCEAVA                              ŢUL IALOMIŢA

                      In întreprinderii! 8 miniere

                              din \j^alea . liiilui


                      Acţiuni susfinufe penfru
                                                                                                                              Asigurarea efectivelor k
                  realizarea ritmică a produefiei
                                                                                                                           onimaie, furajarea raţională,
                               de cărbune !

                 In  anul  care  a  început,   zia  masivă  de  tehnică  mo­                                               creşterea producţiei de carne
               întreprinderile  miniere  din   dernă,  dublată  de  dăruirea
               Valea  Jiului  trebuie  să  ex­  în  muncă  a  minerilor  s-au
               tragă  din  adîncuri  cantităţi   repercutat  pozitiv  în  spo­
              .sporite  de  cărbune,  în  sco­  rurile  de  producţie  obţinu­                                                               si
               pul  asigurării  ritmice  şi  în   te  în  l u n i l e   noiembrie  şi                                                          >
               cantităţi  corespunzătoare  a   decembrie.
               economiei  naţionale  cu  căr­  Cu  forţe  sporite  au  înce­                                                Problema  nr.  1  în  agri­  ţean  de  dezvoltare  a  zoo­
               bune  energetic  şi  cocsil'ica-   put  minerii  Văii  Jiului  şi                                           cultură,  în  această  perioa­  tehniei.
               bii.  Depăşind  o  seamă  de   anul  1979,  conştienţi  că                                                  dă  —  problemă  căreia  tre­  Analizînd  modu.1  cum
               greutăţi  care  s-au  făcut   sarcinile  sînt  mobilizatoare,                                               buie  să-i  acorde  toată  a-   s-au  realizat,  în  anul  tre­
              .simţite  în  anul  trecut,  in-   dar  hotărîţi  să  le  îndepli­                                           tenţia   organizaţiile   de   cut,  indicatorii  de  pian  în
               tensificînd  mecanizarea  lu­  nească  în  mod  exemplar.                                                   partid  de  la  sate,  conduce­  sectorul  zootehnic  se  des­
               crărilor,   introducerea   în   Cuvîntul  de  ordine  în  aba­                                              rile  unităţilor  agricole,  ca­  prinde  faptul  că  în  coope­
               subteran  a  unor  maşini  şi   taje  rămîne  mecanizarea,                                                  drele  tehnice  din  agricultu­  rativele  agricole  au  fost
               utilaje  de  înaltă  complexi­  stăpînirea  ei  temeinică,  or­                                             ră, consiliile populare şi or­  depăşite  efectivele  de  bovi­
               tate  şi  randament  sporit,   dinea  şi  disciplina  în  mun­                                              ganele  agricole  judeţene  —   ne  si  ovine  planificate,  dar
              '  îmbunătăţind  organizarea   că.  Aceste  atribute,  riguros                                               o  reprezintă  asigurarea  ce­  s-au  înregistrat  restanţe  de
              '  muncii,  ordinea  şi  discipli­  însuşite  şi  aplicate,  vizează                                         lor  mai  bune  condiţii  de   peste  15  procente  la  livra­
               na.  folosind  mai  bine  tim­  realizarea  ritmică  a  planu­                                              desfăşurare  a  activităţii  în   rea  cantităţilor  de  lapte  şi
               pul  de  lucru,’  majoritatea   lui  fizic,  a  producţiei  efec­                                           fermele   zootehnice   ale   carne  contractate  cu  statul.
               unităţilor  miniere  an  înce­  tive  de  cărbune  extrasă  zi                                              C.A.P., asociaţiilor economi­  De  asemenea,  nici  în  I.A.S.
               put  să  obţină  rezultate  din   de zi din subteran şi trimi­                                              ce inţercooperatiste şi I.A.S.,   nu  s-au  îndeplinit  sarcini­
               ce  în  ce  mai  bune  spre   să  cocseriilor,  termocentra­                                                în  scopul  valorificării  de­  le  ce  revin  unităţilor  res-
                                                                                                                                                      pecti-e  din  programul  ju­
               sfîrşitul  anului.  La  minele   lelor,  celorlalte  unităţi  con­                                          pline  a  potenţialului'  lor   deţean de dezvoltare a zoo-
                                                                                                                           productiv  şi  îndeplinirii  e-
                                          sumatoare de cărbune.          Autobaza  Brad:  comunistul  Grigore  Gliga  lucrează  ca  şofer
               Paroşeni  şi  Lupeni,  la.Vul­                          Ia  I.T.A.  dc  15  ani,  timp  în  care  nu  a  produs  nici  un  acci­  xemplare  a  obiectivelor  cu­
               can,. Dîlja şi Petrila, iafii-  (Continuare în pag. a 2-a)  dent.                   Foto : VIRGIL ONOIU     prinse în programul jude­  (Conlinuaro în pag. a 2-aţ
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30