Page 26 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 58Í

Al doilea trimestru şcolar

JURNALUL ÎNTRECERI! SOCIALISTE 0 nouă etapă spre calitate şi eficienţă TSIEV

9,00 Teleşcoală
(Urmare din pag. 1} Perioada' mai grea, de rea în repartiţiile de ener­ în procesul instructiv-educativ 10.00 Antena vă
iarnă, în care ne aflăm, gie şi combustibil şi în con­ Spectacol i
judeţul Vi
trebuie să determine un sumurile specifice, la cali­ (reluare).
mai mare în toate unităţile plus de mobilizare şi de Noile orientări şi înnoiri Activităţile practice, de
miniere din Valea Jiului în muncă bine organizată şi tatea ireproşabilă a produ­ aduse în structura şi conţi­ Prof. Emerit CORNEL STOICA, pregătire în tainele meseriei 11.05 Şoimii pati
11.15
Telex
scopul creşterii producţiei, condusă, să se insiste cu selor. nutul procesului instructiv- inspector şcolar general după profilul şi nevoile for­ 11.25 închiderea
educativ în sensul politehni-
ţei de muncă a economiei
de cărbune, îndeplinirii rit­ 1979 este anul calităţii şi zării acestuia, al integrării al Inspectoratului şcolar judeţului rămîn prioritare în 17.00 Telex
mice a planului şi asigurării prioritate pe aproviziona­ al eficienţei în întreaga ac­ organice cu cercetarea şi al judeţului Hunedoara noua etapă. Prevederile noii 17.05 Teleşcoală
economiei naţionale cu e- rea tehnico-materială ritmi­ producţia, al îmbunătăţirii Legi a educaţiei şi învăţă- 17.25 Curs de lir
nergie şi combustibili. Aten­ că şi pe utilizarea la pa­ tivitate productivă, anul în predării disciplinelor funda­ mîntului evidenţiază că la 17.45 Tragerea |
17,55 Atenţie la.
ţie sporită va trebui acor­ rametri optimi a capacită­ care noul mecanism econo-- mentale şi sociale şi perfec­ în procesul instructiv-educa­ absolvirea învăţămîntului li­ 18,10 învăţămînt
ceal, elevii primesc, pe lingă
tiv, îmbunătăţirea conţinutu­
dată realizării integrale şi ţilor de producţie, să se mico-financiar va trebui ţionării muncii de educaţie lui său ştiinţific, formativ şi diploma de bacalaureat, şi Elevi cerci
comunistă a elevilor au mo­
la nivel calitativ superior a vegheze cu exigenţă şi răs­ să-şi găsească aplicarea bilizat, încă de la începutul aplicativ care să se reflecte un certificat de meserie, pe 18.30 Muzică uşc
producţiei pentru export. pundere sporită la încadra- deplină, ferma şi eficientă ! anului şcolar, colectivele di­ în creşterea nivelului de pre­ baza cunoştinţelor şi deprin­ 18.45 Tclecronica
dactice într-o muncă anga- gătire al elevilor. Consiliile derilor însuşite în anii şco­ nieri
jantă, în scopul creşterii ni­ profesorale, ce vor avea loc larităţii. Aceasta impune îm­ 19.00 Festivalul
REALIZAREA PRODUCŢIEI FÍZSCE LA PRINCIPALELE velului de pregătire şi for­ între 10—30 ianuarie, au me­ bunătăţirea activităţii practi­ „Cintarea
Judeţul Vi
mare a elevilor. Bilanţul pe­ nirea să analizeze în pro­ ce din ateliere şi întreprin­ faza judeţi
SORTIMENTE PE ANUL 1978 rioadei parcurse reflectă re­ funzime cauzele unor rămî- deri, o supraveghere atentă 19.20 1001 de se
zultate bune în toate com­ neri în urmă, insuccesele la a desfăşurării aces'tora, ana­ 19.30 Telejurnal
partimentele procesului in- învăţătură ale unor elevi, lize periodice asupra modu­ 19.50 La ordinea
UNITÄTI CU REZULTATE BUNE structiv-educativ ; se simte gradul de mediocritate care lui în care evoluează deprin­ conomie. 1
un puls nou, o intensificare se menţine ridicat în liceele derea meseriilor din profilul zică şi proi
şi conjugare a eforturilor cu de mecanică Deva, Petroşani, şcolii, avînd permanent în 20.00 Noi, femei
C.S. HUNEDOARA I.E. DEVA factorii educaţionali, cu or­ Crişcior, Lupeni, Liceul de grijă problemele de securita­ 20.20 Telecinema
--- COCS 103,3 — energie electrică 103,4 ganizaţiile U.T.C. şi ale pio­ chimie Orăştie, unele şcoli tea şi protecţia muncii, ale „Mari acte
— fontă 102,6 „MARMURA“ SIMERIA nierilor pe linia îmbunătăţi­ generale din municipiile De­ vieţii şi sănătăţii elevilor. iluplecaţii“
va, Hunedoara, Petroşani, O-
ţie a studi-
— oţel 101 — placaj marmură 114,6 rii situaţiei la învăţătură, a răştie, Sîntămăria-Orlea, Lun­ Estetizarea, înfrumuseţarea, ricane. I
din care şi aliat superior 107,7 — dale mozaicate 121 activităţilor practice în ate­ ca Cernii etc. autogospodărirea, educaţia ţară
— laminate 101,6 I.M.C. DEVA liere şi laboratoare, a pro­ Intensificarea eforturilor sanitară în cadrul concursu­ 21.50 Romanţe c
movării spiritului de creaţie
lui „Şcoala noastră, casa
— utilaje pentru metalurgie 105,7 pentru ridicarea nivelului ca­ noastră“, care se va finaliza Spfess
— panouri mari 122,6 tchnico-ştiinţifică şi a pre­ 22.15 Telejurnal
I.V. calan ■— produse din B.C.A. armat 194,8 zenţei active a şcolilor in litativ, al pregătirii teoretico în luna martie a.c., sint do­ 22.30 închiderea
— fontă 103,4 — produse din vată minerală 100,5 Festivalul naţional „Cintarea şi practice a elevilor, ca o- menii de acţiune şi mobiliza­
României“. O promovabilita-
re a tuturor lucrătorilor din
biectiv fundamental în noul
— maşini pentru metalurgie 107,5 — materiale de construcţii te de 99,07 la sută în invă- trimestru, trebuie să se des­ unităţile de învăţămînt, a e-
— utilaje pentru turnare 103,8 din i^iase plastice 114,3 ţămintul primar, 91,90 la su­ făşoare pe fondul unei per­ levilor şi părinţilor.
— semicocs 97,7 I.C. ORĂŞTIE lă in cel gimnazial şi 81,81 manente munci de educaţie, Desigur, eficienţa actului i^ADIC
unităţi afartinAtoare — produse din mase plastice 100,5 la sută in cel liceal, scăde­ de aprofundare a caracteru­ educaţional depinde în mare
DIRECT DE C.M. DEVA I.F.E.T. DEVA rea numărului de elevi cu lui formaliv-aplicativ al în­ măsură de pregătirea profe­ BUCUREŞTI
tregului proces de învăţă-
— zinc în concentrate 10616 — cherestea total 100 situaţii mediocre Ia învăţă­ mînt. Un accent sporit se va sională, metodică şi politică dioprograniul d
tură, crearea a 6 500 locuri
a celui care conduce această
Hat'.l.
— cupru în concentrate 103,1 — buşteni 95,6 de practică in ateliere şi în­ pune pe o prezenţă activă a activitate. Receptivitatea faţă •presei :
— plumb în concentrate 97 — lemn de mină 100 treprinderi, activitatea celor elevilor şi cadrelor didactice de nou in tehnologia didac­ diilor;
— utilaje miniere 81,4 — lemn pentru celuloză 66,2 1 793 formaţii artistice ale e- la activităţile politico-ideolo- tică. iupta împotriva neajun­ 9.05 Răspu.
I.M. HUNEDOARA I.P.L. DEVA levilor la ediţia a Il-a a fes­ gice, cultural-educative, artis­ surilor care o irînează, pa­ iilor; 10,00 Bl»io
tice şi sportive din cadrul
10.05 Mari ans;
— fier în minereu 101 — uşi-ferestre 100,2 tivalului „Cintarea Româ­ festivalului „Cintarea Româ­ siunea şi competenţa profe­ cloi-ice; 10,30 Di
sională vor fi indici sub im­
niei“, cele peste 500 cercuri
I.M. BARZA — mobilier din lemn 100 lehnico-aplicalive în şcoli şi niei“, evidenţiind educarea periul cărora întregul perso­ cialiste ; 11,00
ştiri ; 11,05 Mic:
T — zinc în concentrate 101 ŢESATORIA de mătase deva casele pionierilor, sint numai tineretului şcolar în spiritul nal didactic este hotărît ca, nierilor ; 11,35 i
\ — cupru în concentrate 100.3 — ţesături 100,3 cîteva din rezultatele poziti­ concepţiei partidului nostru, în trimestrul şcolar caro în­ ră radio-tv. ;
i — plumb în concentrate 100.4 I.M.M.R. SUVIERTA ve ale primului trimestru. al dragostei faţă de munca cepe azi, să facă saltul spre de ştiri ; 12,05 f
noi
folclorului
J — utilaje miniere OGO- — osii montate 100 în trimestru! şcolar care concretă, productivă, de cin­ o nouă calitate, reflectată Şlagăre ; 13,00 I
îl I.M. PAROŞENI I.P.I.L.F. HAŢEG începe azi. toate preocupările stire şi preţuire a valorilor printr-un ridicat nivel de 15,00 Clubul in' '
sint focalizate spre o nouă
materiale şi spirituale create
pregătire teoretică şi practi­
Radiojurnal ; 1.
\ — cărbune net 102,1 — conserve (lin legume 100 calitate şi eficienţă sporită de poporul român. că a elevilor. de Tudor Jarda,
donate econon
Muzică uşoară ;
UNITÄTI RESTANT1ERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ, SORTIMENTALĂ tin de ştiri ; 17,
bii române; 17,V
ai cîntecului po
FABRICA DE BERE HAŢEG Î.R.I.U.M. PETROŞANI Evantai. ritmic ;
•— bere 96,4 — maşini şi utilaje miniere 84,1 serii ; 20,30 Lit
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE ritul legii ; 20
HUNEDOARA I.F.A. „VÎSCOZA“ LUPENI sonore ; 22,00
oră ; 23,00—5,00
— încălţăminte 54,4 — fire de vîscoză 85,9 muzical nocturn
I.U.M. PETROŞANI I.L. DEVA
— maşini şi utilaje miniere 77,7 — ciment 63,7 TIMIŞOARA
litatca radio;
azi; 18,15 Orei
zică uşoară ;
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ ALE nea pentru s
calitate la rci
ALTOR UNITĂT! DIN JUDEŢ vizuirea maşii
jelor pentru c:
„REFRACTARA“ BARU 120,4 F.P.N.C. MINTIA 104,5 colă de primi
I.P.I.C.C.F. DEVA 123,7 I.F.N.C. ORASTIE 101,2 Melodii popul;
lea Cernei; 19
ÎNTREPRINDEREA DE IV r U.J.C.C. ltiO.S literară. Din
ŞI PANIFICAŢIE DEVA 112,9 ÎNTREPRINDEREA VIEI trospectiva M.
fonoteca de ;
TIPOGRAFIA DEVA 109 ŞI VINULUI 100 veanu recitind
cu; 19,30—20,00
U.J.C.M. 104,7 „VIDRA“ ORĂŞTIE 94,6 tru casetofonu
Tipografia Deva, secţia liuotipe. Aici lucrează tle peste 25 de ani şi comunis­ usr
tul Nicolae Hada, unul din oamenii de bază ai unităţii. Foto : VJRGIL ONOIU ICINEM,
(Urmare din pag. 1) soarta producţiei şi a rea­
Acfiuni susfînufe penfru Asigurarea efectivelor lizării efectivelor, în scopul (Patria); ziua i
DEVA: Maşir
tehniei. Atît în privinţa unei mai bune şi compe­ HUNEDOARA
tente organizări şi condu­
Teodoroiu (Fii
realizarea ritmică a produefiei creşterii efectivelor, cît şi de animale, furajarea ceri a proceselor do repro­ nel în rezervă
a producţiei marfă se pu­ ducţie şi selecţie, şi pentru tul); Dragoste
teau obţine rezultate mai înlăturarea oricăror pier­ seriile l-Il (A
cu feregstră spi
de cărbune! bune dacă în toate coope­ raţională, creşterea deri cauzate de mortalităţi structoru •
rativele agricole şi fermele sau sacrificări neeeonomi- Aurul-,- 1 '
zootehnice se instaura un cc7 împreună cu conduce­ rile I-D
păsării
climat ferm de ordine şi producţiei de carne rile C.A.P., cadrele tehnice brie):
f (Urmare din pag. 1) asigurîndu-se cale liberă pre-
cărbunelui spre ziuă. disciplină în muncă, de sînt datoare să asigure bu­ ca).
răspundere şi exigenţă din
La toate întreprinderile şi lapte na desfăşurare a progra­ le 1-,
începutul de an e greu partea tuturor factorilor mului de lucru în ferme, , răsturna...
pentru mineri. Temperatu­ miniere munca se desfăşoa­ chemaţi să asigure organi­ gospodărirea judicioasă a VULCAN : .
ra scăzută pune probleme ră în ritmuri alerte din zarea şi conducerea activi­ furajelor şi valorificarea I-II (Muncitorc
Sărbătoarea să
deosebite în compartimen­ primele zile ale lui 1979, tăţii în zootehnie. In uni­ poltu Marc, Foit, Nucşoara, Căstău, Livadea, Pricaz şi deplină a întregului poten­ nerul); PETRI:
tele de aprovizionare şi de dominante fiind pretutin­ tăţile unde aceste dezide­ Rîu Alb, Ciula Mare, Gîn- alte unităţi. ţial productiv al fermelor. de Benares (1
transport, în funcţionarea deni angajarea, voinţa şi rate şi-au găsit materiali­ ţaga, Burjuc, Gurasada, Există realmente condiţii Fireşte, este de datoria ANINOASA: c
mă
(Muncitor
Răduleşti, Romos şi în alte
unor utilaje. Dar minerii, hotărârea ca planul să fie zare în practică — cum sînt unităţi, natalitatea la bovi­ ca în acest an, încă din consiliilor populare — or­ CÂNI : Gustu:
în frunte cu comuniştii, sînt realizat ritmic, exemplar, C.A.P. Silvaş, Ostrov, Pui, ne se situează cu 20—30 primele zile, activitatea în gane care răspund direct de fericirii (7
BRAD : Logo
mobilizaţi cu întreaga lor aşa cum cere partidul, aşa Beriu, Lunca Moţilor, Je- sau chiar mai multe pro­ zootehnie să fie mult îm­ îndeplinirea indicatorilor de Anna (Steaua
cum s-au angajat minerii
energie, înving cu tenaci­ ledinţi şi altele — s-au ob­ cente sub cea stabilită, bunătăţită în toate fermele. plan în profil teritorial —, RABARZA : In
(Minerii
durii
tate greutăţile, în dorinţa Văii Jiului în faţa secreta­ ţinut însemnate depăşiri ceea ce, evident, a influen­ Aşa cum a cerut secretarul să intervină prompt şi e- TIE: Adios mu
de a da ţării cărbune mai rului general al partidu­ faţă de prevederile planu­ general al partidului, tova­ nergic pentru înlăturarea tria); GuerilI
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
GEOAGIU-BAI
mult şi mai bun. Aşa se Ceauşescu. lui, inclusiv la fondul de ţat negativ producţia de răşul Nicolae Ceauşescu •—, neajunsurilor care se mai Ludmila — ser
lapte marfă şi carne a uni­
face că la I.M. Lupeni, 5 stat (la fiecare, plusul la tăţilor respective. Carenţe­ este necesară creşterea pon­ întîlnesc în zootehnie, să sa de cultură)
Cu mai multă exigenţă şi
Un om cu id£
sectoare din cele 7 de pro­ răspundere se cere acţionat producţia de lapte marfă derii zootehniei în ansam­ asigure realizarea ritmică BRAZI: O sută
însumează eî-te 10000—60000 le manifestate în furajarea
ducţie se prezintă, după la minele Bărbăteni, Live- şi îngrijirea animalelor, blul producţiei şi al veni­ din primele zile ale anului pă copilărie; (
prima săptămînă a anului, 1 — n.n.), ceea ce a influ­ precum şi în acordarea a- turilor realizate din agri­ a sarcinilor privind dezvol­ 3-lea jurămînt
Cu planul realizat şi depă­ zeni şi Aninoasa, la une­ enţat favorabil creşterea sistenţei zooveterinare au cultură de către fiecare u- tarea sectorului zootehnic. tură); STMERI/
pot să fiu eun
şit, sectorul IV acumulând le sectoare de la Uricani, veniturilor băneşti şi îmbu­ determinat pierderi însem­ nitate, în sporirea produc­ In acelaşi timp, este nece­ şui); ILIA :
deja un avans de peste Petrila şi Vulcan, unde tre­ nătăţirea activităţii econo- ţiei animaliere marfă şi sar să se simtă mai mult New-York —
(Lumina);
TEI
1 200 tone de cărbune. Sem­ buie valorificate mai bine mico-financiare a coopera­ nate de animale — de or­ îmbunătăţirea continuă a prezenţa şi intervenţia con­ las Nikleby (IV
dinul zecilor de capete la
ne bune anul are şi la mi­ condiţiile de muncă din a- tivelor respective. bovine sau sutelor de ca­ aprovizionării populaţiei cu siliilor intercooperatiste şi
nele Paroşeni, Petrila, Vul­ bataje, ca şi tehnica din Deficienţele ce s-au mani­ lapte, carne, ouă şi alte a Direcţiei agricole judeţe­
can, Lonea, unde dificul­ dotare şi potenţialul uman festat în sectorul zootehnic pete la ovine — îndeosebi produse. ne în îmbunătăţirea activi­
tăţile aproape inerente în­ al formaţiilor de lucru. se regăsesc îndeosebi în la C.A.P. Ciula Mare, Ba- Deoarece constituie secto­ tăţii fermelor zootehnice, în VRemej
ceputului de an în minerit învingînd greutăţile cu situaţia nesatisfăcătoare e- tiz, Ruşi, Cinciş, Dobra, rul cu foc continuu al agri­ generalizarea experienţei
care se mai confruntă în xistentă în privinţa repro­ Livadea, Clopotiva, Zam, unităţilor fruntaşe, în mo­
— cînd, pe lingă factorii Holdea, Ohaba, Pricaz, culturii, este necesar ca în­ Timpul probab
climatici intervin şi multe aceste zile de început de ducţiei la bovine şi ovine, treaga activitate a cadrelor dernizarea proceselor de 10 ianuarie 1979.
defecţiuni electromecanice, an, minerii Văii Jiului au precum şi în numărul ridi­ Geoagiu, Aurel Vlaicu, Sîn­ tehnice veterinare, inclusiv producţie şi. aplicarea teh­ va încălzi. Ce
apar goluri de producţie forţa — şi asta trebuie s-o cat de pierderi prin morta­ tămăria-Orlea — să amin­ a medicilor şi tehnicienilor nologiilor avansate, factori schimbător. Se v
la burniţe şi ploi
din cauza finalizării unor dovedească din plin — de lităţi şi sacrificări neecono- tim doar cîteva exemple. de la circumscripţii, să fie care pot determina un salt lat polei.
La producţia de lapte mar­
calitativ substanţial în fer­
Ea munte : V
abataje şi deschiderii alto- a încheia cu bune rezultate mice înregistrate la specii­ integrată deîndată în fer­ mele tuturor unităţilor a- moaşă cu cerul
ira, sau şchioapătă aprovi­ prima lună a anului, asi- le amintite. Comparativ cu fă restanţe mai mari au mele zootehnice ale C.A.P., gricole cooperatiste şi de senin.
zionarea tehnico-materială gurîndu-şi temelie trainică prevederile planului, la avut C.A.P. Simeria, Veţel, acolo unde se hotărăşte stat. , _— — —--------
:
* 1
— sînt soluţionate operativ, pentru succesele viitoare. C.A.P. Hărău, Bîi-său, Ra- Dobra, Băcia, Boz, Toteşti,