Page 3 - Drumul_socialismului_1979_01

a *582 • MIERCURI, 3 IANUARIE W©
.J9

Ânul valorificării depline
EVfZIUNI REVELION ACOLO UNDE SE
a capacităţii colectivului
al*
vil aparţine.
:ol prezentat de LUCREAZĂ IN FLUX CONTINUU
iCovasna I.M. Lupeni şi ai procesului
t
ală primele succese: mai bine sarcinile celei dinţii zile de
i limbii germană intensiv de mecanizare La înaltele cote de 20 de tone de produse muncă. Semne bune anul
ate
aţii medicale corbimouse realizate pesie are I
îînt — educaţie
uşoară în subteran ale lui 79
aica pentru pic­ Energeticienîî
ul naţional Tn preajma noului an am peste 5 000 de tone. Deci La cumpăna dintre ani, Paşolea, Nicolae Potopea,
ui României* participat ia „Ziua brigadie­ sîntem pe calea cea bună. în Combinatul siderurgic de Gaspar Şoş, loan Rusa, la-
seri la datorie
ia! rul ui" organizată la I.M. Lu- Mircea Suba, şeful secto­ ia Hunedoara numeroase mioatorii conduşi de maiş­
:onomic *79 C eni. A fost o întîlnire de rului XII transport: In 1978 colective de oameni a! mun- ■ trii Iulian Popa şi Emil Co-
ncile ! ilanj al lui 1978, o înîîl- am avut o serie de necazuri cil erau prezente în preaj­ dobea. Ca In fiecare an, şi de neral al partidului, tovară­
smucea. Ciclul: această dată Revelionul l-a şul Nicolae Ceauşescu, în­
'.g-izori": „Carul nire de angajare pentru 1979. •cu transportul, dar am înlă­ ma marilor cuptoare, agre­ întreaga muncă a decurs alht pe energetlcfenii de tregii noţiuni, îndemn şi
“. Premieră pe Am folosit prilejul şi am dis­ turat multe din ele. Acum gate ţi instalaţii ce fimc- ■ in mod normal, in ritmurile
odueţle a stu- cutat cu un mare număr de avem capacitatea de a asi­ ţionează pe principiul „lo­ inalie ale noului ari, însu­ la Mintia şl Paroşenl la chemare la muncă şi im-,
• engleze cadre de bază ale minei fleţiţi de Mesajul de Anul datorie, in faţa pupitrelor pliniri.
at. gura transportul în timp op­ cului continuuLa oţelăria - de comandă, veghind ca La C.T.E. Mintia s-au at
• Lupeni despre munca lor din tim al întregii producţii zil­ 11, erau la datorie topitorii nou . adresat Întregului po­
anul încheiot şi despre ceea nice pe care o realizează ion Buftea, Toma Bulgaru. por de secretarul general fluxul kilowaţi Ier să se des­ fht la datorie, in noaptea
ce-şi propun în anul în care minerii in abataje. Dacă vom Cornel Bucur, Mircea lonaş- al partidului, tovarăşul făşoare normal, ca lumina de Revelion, inginerul şei de
•am intrat. Concluzia este una reuşi — trebuie să reuşim — cv, in frunte cu inginerul Nicolae Ceauşescu, slderur- şi căldura să nu ne lipseas­ tură Eugen Mărculef, maiş­
singura, tonifiantă : minerii să materializăm integrei pro­ Mihai Cheţan, cu maiştrii giştii hunedorenl au înscris că din, case in cea mai lun­ trii şefi de tură Simian
de_ ia Lupeni sînt ferm ho- gramul de măsuri stabilit Aurel Pasconi şi Osvalt deja in cartea Întrecerii so­ gă şi mai frumoasă noapte Ghiura, Iulian Săvescu, £«
’I, I : 6,00 Bn- târîfi ca în anul 1979 *ă-şi cialiste primele produse o anului. mii Ene, han Mureşan, toan
dimineţii: 7,00 pe acest an vom putea creş­ Kluch, ta furnalele de mare
Buletiy meteo pună deplin în valoare ca­ te capacitatea de extracţie capacitate — echipele prini- ■realizate peste prevederile Toţi lucrători! din turele Curefeanu, loan Andrăşescu,
*. 8,0 Revista pacitatea de organizare şi pînă la nivelul impus de sar­ fu molifţilor Alexandru Hăj- de plan. Astfel, in primele de serviciu de la cele două Volcu Loca, mulţi alţi elec­
suricrul melo- de muncă, să dovedească două zile din noul an, ei termocentrale, ca şi de la tricieni din formaţiile lor de
“letlii de ştiri; cinile sporite ale producţiei dăteonu şi Lucian lonescu, lucru.
,pr<rr fâple — care aici în­
rar a*,: Alături» de cărbune a minei Lupeni Împreună cu şeful de schimb .. au realizat suplimentar 110 Centrala de termofkore din
letln de ştiri; seamnă tone do cărbune din 1979. tone cocs metalurgic, 420 Gurabarza, au intimpinot In timp ce alături, în
i jocuri popu- peste plan — că experienţa Constantin Grigore, miner LMu lagos, la lamlnoarele tone fantă, 400 tone oţel, anul 1979 cu mulţumire frumoasa şi moderna canti­
a ţările socla- blumlng şi de semifabrica­ pentru rezultatele bune ob­
letin de ştiri ; ultimelor luni din 1978 îi va şef de brigadă în sectorul 380 tone laminate şi multe nă, colegii lor petreceau de
ii pionierilor ; conduce la realizări deose­ VI : Noi om încheiat cu bine te - manevronţii Emilian alte produse. ţinute în anul trecut şi cu Anul nou, cei mat sus no­
micrâ Itadio- bite. anul 1978 şi vrem să mun­ hotărkea fermă de a le am­ taţi au avut grijă, în faţa
lotin de ştiri;
oara folcloru- Dar sâ le dăm cuvîntu! : cim cu mai mult spor în a- Primele ore de plifica în noul ■ an, în spi­ pupitrelor de comandă, ca
,35 Repere ln- Ing. Dan Surulescu, direc- cest an. Avem linie de front ritul insulleţiloruJui Mesaj activitatea sâ se desfăşoare
"M De la l • torul minei : Măsurile tehni­ asigurată, complexul meca­ in cele mai bune condiţii,
udo, _ '*aţi- adresat cu prilejul Anului-
iiojurnah r.u- ce şi organizatorice aplicate nizat condus de ortacul meu muncă, primele tone fără cel mai mic deranjai
logie ; ÎS,15 în cursul anului trecut, ac­ Kacso loon lucrează bine. nou de către secretarul ge­ ment.
iorghe Şoim a; ţiunea masivă de mecanizare Ing. Cornel Humeniuc, şe­
le economice;
şoarâ ; 17,0« a lucrărilor miniere şi de pre­ ful sectorului Xf investiţii: realizate în plus Servicii asigurate
ri ; 17,05 Odă gătire a cadrelor au început Am fost primul sector de la
; 17,25 C2ntec să dea roadele scontate. Da­ I.M. Lupeni care şi-a făcut
esc — folclor pionul în anul 1978 — în 13
17,10 Evantai că în noiembrie mina a ob­ Pentru furnaliştii Cola­ pe cele ale primilor trei ani fără întrerupere
Orele serii ; ţinut un spor de producţie decembrie. Am încheiat anul nului, aliaţi in schimbul de din cincinal. Hotăriţi să
doină, ritm de 971 tone de cărbune — cu 200 ml peste plan. Cred lucru, de revelion, cele 8 dăm viaţă inilăcăratelor
..itera şi spi- că am muncit bine prin or­ Focul nestins al muncii a prompt, mesajele noastre
1 Cadenţe so- rezultat bun dacă ne gîndim ore de muncă au însemnat chemări ce au lost adresa- '„ars" din primele clipe ale către cel dragi de pe alte
nnări (ora că pînă atunci încheiam bi­ ganizarea temeinică a lucru­ primele tone de fontă rea­ . te întregului popor de se­ noului an şi in acele sec­ meridiane ole ţării au
îl Intr-o oră; lanţuri lunare cu mii de tone lui şi prin folosirea eficienta lizate suplimentar prevede­ cretarul general al parti­
stop muzical a micii mecanizări realizată toare de servire socială in *mers" h destinaţie prin
sub plan —, în decembrie rilor de plan. Prim-fur naliş- dului, tovarăşul Nicolae care nu se cunosc pauze. munca unor telefoniste ca
am ajuns la un spor de pro­ prin forţe proprii. tii Victor Biriş şi han Boit, Ceauşescu, în mesajul de Se cuvin cuvinte de laudă Marla Dan, Carola Geani,
18,00 AC- ducţie de peste 2 500 de Nicolao Gălan, secretarul Anul nou, am început cu
■; 18,so Pre­ comitetului de partid pe sec­ din schimbul condus de cu­ pentru conducători auto ca Geta Nada, Elena Gib, Au­
lucrătorii o- tone. Este o mare mulţumi­ noscuţii maiştri Traían Bi- bine şi anul 1979, an in ca­ Terenti Ardelean, Ion Adam, rora Herbei sau Moria Jur-
0 Emisiunea re. De fapt ritmul de lucru torul II : Nu s-a muncit rău sorea şi han Mihuţ, au rea­ re dorim să realizăm şi să loan şi Nicohe Haneş, Pa- coane. Nu trebuie să uităm
-20,00 Mu- şi realizările din decembrie în 1978, însă ne-am confrun­ lizat cele dinţii reduceri ale depăşim cu mult principalii vel Jurca, Alexandru Mănăs­ munca medicilor, a cadrez
se situează la nivelul sarci­ tat cu multe greutăţi şi nea­ duratei şarjelor, consemnlnd indicatori al planului de tire, Constantin Titulescu, lor sanitare, a acelor oa­
nilor de plan din primele junsuri. Spre sfîrşitul anului h terminarea lucrului peste producţie. Zahei Badea, loan Ştelan. meni ce ou stat la căpfe
două trimestre ale anului 1978 am intensificat pregăti­ 30 tone de fontă obţinută La cealaltă secţie cu foc Pe trasee Interne sau in- tirul bolnavilor pentru ca
1979. Dorim să continuăm în rile pentru acest an, vrem să in plus. continuu a I.V. Călan, coc» terjudeţene ei au fost la viaţa să triumfe, sau sub a
ocest ritm. Totodată, este demarăm cu dreptul din pri­ — A fost un schimb de seria, schimbul din noaptea datorie, asigurind transpor­ căror veghe neobosită ou
timpul s-o spun că între mă­ ma lună, din primele zile, să dintre ani a fost condus de tul călătorilor. In casele dat primul strigăt kt lume
rii diploma- surile şi acţiunile întreprin­ ne situam în rîndul sectoare­ muncă cum ou fost multe
a); Pasienţa lor cu planul îndeplinit şi în onu! pe care l-am în­ Nicolae Tlmofie, avindu-i in noastre au lost asigurate cei moi tineri cetăţeni,
IO ARA: Au- se, un rpl important în acti­ subordine pe cecsarii din apa şl căldura prin grija „Noaptea dintre ani“, cum
na — seriile vitatea colectivului nostru i-a chiar depăşit ritmic. cheiat — spunea cu bucu­ echipele Iu! Troian Stfncioiu altor oameni ca Mihaela obişnuim s-o numim, s-o
întoarcerea avu^acţiunea de presă: „A- Nu putem să consemnăm Hoinic, Roman Drăgoi, Va­
Hipopotanu batajul — locul de acţiune toate părerile şi cuvintele de rie maistrul Troian Bisorca şi Adrian Olaru. S-a mun­ consumat in procesul neîn­
mbra păsării - an in care ne-am reali­ cit bine, s-a muncit cu gin- ier Gorcea, Dionisie Oan- trerupt al muncii şi in uni­
istructorul) ; comună a minerilor şi cadre­ angajare ale minerilor de la cea, Gheorghe Bucur, Mi hol tăţile de alimentaţie publi­
in nou Jm- lor de conducere“, pe care Lupeni în noul an 1979. Un zat cu mult înainte de ter­ dul la sarcinile sporite ale Mku. La apelurile noastre că ce au organizat petre­
; Joc serios Redacţia ziarului „Drumul lucru este cert: experienţa a- men sarcinile anuale, ca şi
Mark, poli- noului an, s-au consemnat telefonice s-a răspuns cerea revelionului.
i); LUPENI: socialismului“ Deva a ini­ cumulafă la I.M. Lupeni în
(Cultural); ţiat-o, împreună cu noi, aici anul 1978, care a început să
nu trebuie în urmă cu aproape un an se concretizeze efectiv în
uncitoresc) ;
îl de Bena- de zile. tone de cărbune extrase peste
); LONEA : Constantin Lupulescu, mais­ plan, în lunile noiembrie şi
rea fericirii decembrie, se află în mîini
ULA : Ulti- tru electromecanic, preşedin­
a lui Olsen tele comitetului sindicatului bune. Vom consemna cu
.NINOASA : pe sectorul IV, şeful com­ plăcere rezultatele acestui
s (Munclto- plexului mecanizat nr. 3: destoinic colectiv de muncă
NI : Nora din Valea Jiului şi din judeţ,
BRAD: Ul- Vremea tatonărilor, a cunoaş­
lua roşie) ; terii complexelor — pentru unde redacţia ziarului nostru,
ăpltăn la 15 ca avem 4 în funcţiune în împreună cu minerii de aici,
TIE : sector — a trecut. Sigur, au iniţiat o amplă, intere­
Erlmo nu înseamnă că nu a- santă şi rodnică acţiune. Tn
..e (Fl ! 2 vem ori nu vom mai a- fond, aşa cum ne-au decla­
-BAI : Or- vea probleme. Adevăratele rat, în repetate rînduri, in­
o (Casa de maşini-uzină cu care lucrăm terlocutorii de la I.M. Lu­
î; Schmidt în subteran nu-s simple de peni, fără o strînsă şi perma­
(Popular) ; exploatat, de întreţinut şi re­ nentă conlucrare în abataje
poliţistul ; parat. Dar oamenii' au că­ între mineri şi cadrele teh-
iarhat • pătat experienţă şi treaba nico-inginereşti, de conduce­
(Casa de merge din- zi în zi mai bine. re, rezultatele muncii în sub­
ŢA: Floare In noiembrie, sectorul IV a teran nu ar putea avea di­
/j ; ILIA v- . •clat peste plan .1915 tone de mensiunile scontate.
a) ; cărbune, iar în decembrie — DUMITRU GHEONEA „Fac continuu“
ii in aer
Ccrtcju de Sus, străveche a- tative In toate dutheniile. 1*5
şezare de băicşi din zona Mun­ vestlţiile de mal multe suta
ţilor Metaliferi, se bucură azi Oerteju de Sus - aşezare străveche do milioane care se vor fu®
de toate binefacerile progresu­ In cincinalul viitor vor duca
lui ţi civilizaţiei. la triplarea producţiei actuala
Socialismul a făcut ca viata de minereuri, iar prin construej
l pentru 3 oamenilor do aici să fie tot de băieşî, prosperă şi înfloritoare ţla unei noi flotaţi! capacitatea
remea va mai prosperă şi înfloritoare. Au do prelucrare a minereurilor
electrificate
va creşte de l ori. AeeastA
toate
satele
fost
răcească, Importante componente, dru­ dezvoltare economică va atrag®
ariabil. Se mul . care leagă comuna de sar de întreprindere şi unul cetăţenilor. Sporeşte volumul după sine şi dotări soclal-tttM
municipiul Deva a fost asfal­ litare corespunzătoare. Se pr*4
ari locale, comunal, un cabinet stomato­ desfacerilor dc mărfuri si cel
tat, Iar muncitorii mineri, toţi vede construcţia a 200 de apu4
ib la mo- locuitorii satelor au la dispo­ logic. Comuna dispune de ma­ • Producţia globală industrială a comunei va al prestaţiilor de servicii.' Sînt tamenle şi 300 de garsoniere^
condiţii
asigurate
mai'
tot
cări tern­ ziţie acum mijloace de trans­ gazine de toate felurile şl de ajunge în acest an la pes.te 75 milioane do lei, iar bune pentru învăţămint, cultu­ cămin şi creşă pentru copii,
unităţi
numeroase
prestatoare
ii nordic, port auto. A crescut continuu de servicii, precum şi de o bru­ producţia netă la aproape 25 milioane de lei. O Alo­ ră şi sănătate. club muncitoresc, extinderea a»
retribuţia oamenilor muncii şi Tovarăşul Vaier Mădăraş, teh­ limentării cu apă şl trecere®
nivelul lor de trai. De aseme­ tărie care asigură o piinc de caţiile de la bugetul statului pentru învăţămint, cul­ la canalizarea localităţii. TreiH
fi cu- nea, au sporit cîstlgurlle rea­ bună calitate oamenilor mun­ tură şi sănătate sînt de peste 2,5 milioane de Iei în nician constructor, care lucrea­ tat, treptat. Certejul de nzl V®
ză cu formaţia sa la construc­
lizate de gospodăriile populaţiei. cii. Televizorul, radioul, frigi­ cănăta înfăţişarea unei localN
:re minus derul, maşina de spălat au de­ 1979. Q Anul acesta se vor construi şi da în folo­ ţia noii cantine a minerilor
In Certejul de azi pulsează tăti urbane tot mal nrosoere şl
rade, iar — ca pesto tot in ţara noastră venit bunuri comune. Mai sinţă două blocuri cu 72 de apartamente, din care eu 300 de locuri, obiectiv care mai înfloritoare, aiungîndu-so
12 şi mi-, — spunea tovarăşul Constantin mult, peste 40 de cetăţeni sînt unul cu spaţii comerciale şi local pentru poştă la va fi dat în folosinţă iu acest la ştergerea deosebirilor eseu*
Cotar, secretarul comitetului posesori de autoturisme. Toate parter. O Locuitorilor comunei li se vor desface măr­ an, sublinia că oriunde ţi-ai ţiale dintre condiţiile de munJ
comunal de partid, primarul acestea reflectă faptul că se întoarce privirea aici ia Certej că si viată de la sat de cel®
arie : trăieşte bine, iar în viitor se furi industriale şi alimentare în valoare de aproape vezi materializată în fapte po­
comunei, o viaţă economică şi do la oraş.
jeroa- socială intensă, iar elementele va trăi şi mai bine. 23 milioane Iei, iar prin magazinele C.L.F. legume şi litica partidului nostru comu­ Sl această zi despre care ătl
nist, ai o imagine clară a vii­
jr. de urbanizare îsi fac loc la Anul 1979 marchează şi pen­ fructo în valoare de peste 500 000 lei. Prestaţiile de torului care va fi tot mai bo­ vorbit t.oti Interlocutorii nu
tot pasul în munca şi viaţa oa­ tru locuitorii Ccrtejului un nou
frigu- servicii se vor ridica la mai mult de un milion de lei. gat în fapte şi realizări pe este nrea departe. Oamenii
menilor. La noi, în comună, salt calitativ. Va spori produc­ Certe fului si-o apronte an dc
»lmbător. s-au construit aproape 900 de ţia globală industrială şl- pro­ ® Anual se cheltuiesc din fon ;rile statului pentru măsura vremurilor pe care le an nrin muncă, hărnicie şi
trăim.
tempora- case noi, din care peste 400 în ducţia netă, ca urmare a in­ protecţia muncii minerilor peste 250 000 lei. ® Cetă­ Anii care vin vor fi tot mai pasiune, prin răspunderea el»
ultimii io ani. Totodată, din
tare, cu fondurile statului s-au construit vestiţiilor cc so fac pentru ţenii din Certej vor executa prin muncă patriotică bogaţi pentru toţi cei caro v'r’i «1 bo'Svîrea fermă do ■'
creşterea producţiei de mine­
urma şi înfăptui neabătut pol
■n/h, vis- si dat în folosinţă locuinţe cu reuri. Se vor construi şi da in lucrări edilitar-gospodăreşti şi de înfrumuseţare în muncim şi trăim aici — ne litiea Partidului f’rmunţst
2X8 locuri. Avem scoli în toate folosinţă noi obiective social- valoare de aproape 1,5 milioane Ici. spunea tn"inerul Cnnstan+in Român.
saiele, cămine culturale, biblio­ culturaie, din care multe se vor Niebîfeanu, direeioru! E.WT. Cev-
tecă, cinematografe, un dispen- faco prin munca patriotică a tej. Se vor realiza salturi cali­ N. BADÎU