Page 30 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

e întăresc continuu
iT
rîndurile organizaţiilor Să se ia deîndată măsuri concretei
17,00 T<
17,05 T<
portante din planul pe
din anul trecut, pe înce­
(Urmare din pag. 1)
bază acest an, trebuie pus un perea şi desfăşurarea u- 17,25 Ct -31
17.45
bune de lucru din prima accent deosebit pe termi­ nei intense activităţi pe Er
tri
lună a anului. Fără a ne­ narea şi darea în folosin­ şantierele de locuinţe ale 18,10 R
Congresul al Xl-lea, al re au fost antrenaţi au con­ ghe Toma, Victor Andră- glija celelalte lucrări im­ ţă a locuinţelor restante acestui an. p:
P.C.R. a pus în faţa orga­ dus la creşterea maturită­ şe&cu, Nicolae Meteşan şi UNITATI BENEFICIARE DE INVESTIŢII Si
st
nelor şi organizaţiilor de ţii lor politice, la sporirea alţii. Aceşti tovarăşi s-au d<
partid sarcina de a desfă­ simţului de răspundere faţă îngrilit ca oamenii de a CU REZULTATE (BUNE ÎN ANUL 1978 18,30 P*
şura o susţinută activitate de sarcinile încredinţate. căror pregătire s-au ocu­ (în paranteze realizările la construcţii-montaj) 18.45 b< R
politică şi organizatorică, Ca urmare, tot mai mulţi pat să-şi însuşească temei­ % „Avicola“ Mintia 135,5 (196 ),' di
pentru întărirea continuă a oameni ai muncii au cerut nic prevederile Statutului I Combinatul minier Valea Jiului 111,9 (100 ) I.A.S. Haţeg 103,6 (123,4) l 19,05 Fi
întreprinderea de berc
■rîndurilor partidului, pen­ organizaţiilor de bază să P.C.R., politica internă şi i I.M. Hunedoara 110,5 (119,4) I.P.N.C. Orăştic Haţeg 331,4 (149,1) I Pi
ri
I.M. Barza
123,1 (131,7) l
tru ridicarea nivelului de fie primiţi în partid. Şi, în- externă a partidului, să fie I I.E. Deva 108,7 (110,8) F.P.N.C. Mintia 131,1 (100 ) / 39,30 Tf
104
(108 )
cunoştinţe politieo-ideologi- tr-adevăr, organizaţiile de la curent cu principalele' „Mamura“ Simeria 299,6 I.A.S. Simeria 309,3 (109,5) l 39,50 Ir
ce al tuturor comuniştilor. bază au primit, în anul evenimente din ţară şi I „Vidra“ Orăştic 114,9 (129,9) I.A.S. Mintia 101 (102,5) / 20,00 O
20,50 T
1
Ţinînd seama de această 1978, un .număr de 22 to­ străinătate etc. i I.F.E.T. Deva 106,9 (102,2) I.S.C.I.P. Orăştie drumuri 104,2 (101,2) \ S-
Direcţia judeţeană de
I I.P.L. Deva
128,2 (100,3)
1
sarcină, comitetul de partid varăşi în rîndul membrilor Birourile organizaţiilor , întreprinderea de tricotaje şi poduri 102,4 (108,9) » V
21,50 P
(100 ) /
108,1
Inspectoratul silvic judeţean
al Uzinei nr. 1 C.S.H. con­ de partid. De semnalat este de bază au încadrat pe noii I Hunedoara 109,4 (174,5) O.I.F.P.C.A. 319,2 (100 ) \ 21,55 P
duce în permanenţă mun­ faptul că din totalul celor membri de partid în for­ , întreprinderea de tricotaje 100,1 (100 ) Trustul S.M.A. Deva 3 51,6 (100,8) ! P
'
Petroşani
ca de primire în partid, o- primiţi, 11 sînt proveniţi l „Refractara“ Baru 100 I.C.R.T.I. Deva 105 ) 22,15 T
rientează şi ajută cu per­ din U.T.C. mele de învăţămînt politi- 22,30 Ir
severenţă organizaţiile de co-ideologic. UNITĂŢI „CORIGENTE“ LA CONSTRUCŢII-MONTAJ
bază din secţii asupra mo­ Pregătirea temeinică şi-a I.P.I.C.C.F. Deva 158,2 < 12,4)
dului cum să muncească şi dovedit din plin eficacita­ I.P.E.G. Deva 113 ( 86,3) I.IYI.C. Deva 115,4 ( 95,6)
104,7 ( 50,4)
I.I.L. Simeria
să aplice în practică sar­ tea. Astfel, cu ocazia con­ I.C. Orăştic 100,1 ( 51,9) Staţiunea de cercetări pomicole
cinile ce decurg de aici. In firmărilor ce au avut loc la C.M. Deva 101,9 ( 90,7) Gcoagiu 105,1 ( 44,1)
BUC
această direcţie am stat de comitetul de partid al C.S. unitAti restantiere tliopro
vorbă cu tovarăşul Victor Hunedoara, nu a fost infir­ Radio j
51,8 <48,6)
trotehnice Petroşani
Baloşin, secretar adjunct mat nici un tovarăş, deoa­ C.S. Hunedoara 89,5 ( 93,5) Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 94,3 ( 93,4) presei
cu problemele organizato­ rece noii membri de partid I.V. Călan 88,6 ( 96,9) S.U.G. Hunedoara 86,8 < 96,2) diilor;
9,05 r
81,9
rice din comitetul de partid s-au dovedit bine pregătiţi. I.T.A. Deva 71,3- ( 81 ) Exploatarea ' de cuarţ Uricani 64,3 ( 72,2) rjlor;
I.U.M. Petroşani
( 43,8)
întreprinderea de confecţii
de la U.C.C., care ne-a re­ Organizaţiile de bază Principalele lor calităţi I.M.M.R. Simeria 85,9 t 37,7) Vulcan 75,8 ( 75,9) .10,05 i
lor ; 3
latat : s-au orientat bine, lărgind profesionale, politice şi mo­ I.R.E. Deva 93,8 ( 93,2) „Viscoza“ Lupeni 62,3 ( 58,8) zică u
„La uzina nr. 1, organi­ rîndurile comuniştilor cu rale sînt însă pe deplin I.E. Haţeg 60,2 ( 56,3) I.J.L.F. Deva 88,6 ( 93,6) cloric
I.M.P. Deva
77,5 < 73,5)
60
I.C.R.A. Deva
( 54,6)
zaţiile de bază desfăşoară cei mai înaintaţi tovarăşi, verificate în munca pen­ O.G.A. Deva 98,3 ( 97,9) G.I.G.CX. Deva 87,5 ( 82,9) ştiri ;
o susţinută activitate poli­ care posedă calităţi morale tru îndeplinirea sarcinilor Ţcsătoria de mătase Deva 93,2 ( 41,6) O.J.T. Deva 52,8 ( 45,4) rale i
vanpr
tică în rîndul oamenilor şi politice valoroase. Prin­ ce le avem de îndeplinit. IX. Deva 94,8 ( 95 ) Inspectoratul şcolar judeţean 99,7 < 94,8) Bulcti
„Plafar“ Orăştie
45,6 ( 32,9)
75,6
( 62,2)
B. J.A.T.M, Deva
muncii, pentru dezvoltarea tre aceştia se numără to­ Acest lucru este o dovadă Institutul de cercetări şi proiectări D.G.A.I.A. Deva 87,3 ( 54 ) como«
conştiinţei socialiste, a dra­ varăşii Gheorghe Orbu, Se­ pentru minereuri Deva 96,9 (100 ) Direcţia comercială judeţeană 63,3 ( 47,1) 13,00
I.P.A. Deva
Tchn.i
gostei nemărginite faţă de vastian Dobrescu şi Gavri- că organizaţiile de bază se I.P.I.L.F. Ilatcg 85,9 (108,1) Fabrica de încălţăminte 69,3 jur
93,8
(127,9)
Hunedoara
ocupă cu mult simţ de răs­
partid şi patrie. în faţa ti­ lă Ciobanu, cocsari, Ionel I.I.C. Deva 79,8 ( 65,2) Comitetul judeţean de cultură
nerilor şi a tovarăşilor din Nichiforiuc, Vasile Budnâr, pundere de creşterea nu­ C.C.S.M. Petroşani 86,2 (104,5) şi educaţie socialistă 26,4 < 24,6) Ir
cercurile de nemembri de operatori chimişti, Elisabe- merică şi calitativă a lan­ I.C.R.M. Deva 43,8 Trustul I.A.S. Deva 85,5 pr. uy*
L.D.C. Deva
C.
întreprinderea de produse clec-
17,00
59,8 < 10,4)
partid, pe lingă alte acti­ ta Măcinic, lăcătuş A.M.C., durilor lor. REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCTII-MONTAJ Opini;
vităţi, s-au ţinut o seamă Alexandru Cioponea, lăcă­ In această etapă, cînd serii ;
pulul
de expuneri avînd ca te­ tuş, loan Macuc, strungar creşte, neîncetat rolul con­ DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII 23,00—
me politica internă şi ex­ de înaltă calificare, Mihai ducător al partidului în 0. G.A. Deva 97.7 noctut
TI1VJ
1. C.M.M. Petroşani
ternă a partidului şi statu­ Măgli, electrician, Mihai toate domeniile de activi­ Şantierul de drumuri şi poduri 104,1 G.S.E.C. Mintia 96.8 litatc:
Deva
lui nostru, vastul program Codrea, sudor şi- alţii. tate, se impune ca orga­ 0. 1.f.P.C.a. Deva 102,8 Şantierul T.C.M.M. Deva 94.9 azi; ]
85,3
de dezvoltare a economiei, Comitetul de partid şi nele şi organizaţiile noas­ G.S.C.F.I. Deva 100,7 T.C. Deva 78,2 ca! C;
Şantierul cnergomontaj Mintia
pe c<
ştiinţei şi culturii trasat de birourile organizaţiilor de tre de partid să manifeste 1. C.S. Hunedoara 100,6 Grupul de şantiere Riu Marc- 78 princ
cel de-al XI-lea Congres al bază au acordat o atenţie o exigenţă sporită faţă de I.R.E. Deva (Şantierul de montaj) 100,G Kctezat 59,1 Meda
OP.C.R., cinstea de a fi mem­ deosebită pregătirii celor calităţile moral-politice şi UNITATI BENEFICIARE CARE NU SI-AU REALIZAT Georj
bru al partidului etc.“ ce au solicitat primi­ profesionale ale celor ce donat
cupri
' Cocsarii, chimiştii şi cei rea. în partid. Cu mult timp solicită primirea în partid, PLANUL DE CONSTRUCTII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE rile *
r % I.M.C. Deva 76,7 nume
de la întreţinere, nemembri înainte, de ei s-au ocupat de a conduce mai bine Inspectoratul silvic Deva 98,4 Staţiunea de cercetări pomicole dicar
de partid, au fost atraşi la comunişti cu multă expe­ munca de întărire a orga­ I.F.E.T. Deva 97,6 Geoagiu 75,2 ce Ia
rezolvarea unor importante rienţă în munca de partid nizaţiilor de partid şi edu­ I.M. Barza 96,1 Fabrica de tricotaje Petroşani G5,5 buna
probleme economice şi şi profesională. Printre a- carea partinică a comuniş­ I.I.L. Simeria 94,6 I.J.L.F. Deva 60,9 Cum
C.S. Hunedoara
88,6
I.P.I.L.F. Haţeg
la
53,5
obşteşti, au. fost invitaţi să ceştia se disting tovarăşii tilor. U.J.C.C. Deva 88,6 „Viscoza“ Lupeni 49,2 pentr
ia parte la unele adunări Anatolie Leşnic, Leontin IOAN ŞERBAN I.P.E.G. Deva şi vinului Deva 86,9 „Vidra“ Orăştie 25,8 pe i:
83,5
întreprinderea viei
„Plafar“ Orăştie
8,5
19,30-
ale organizaţiilor de bază. Ioaneş, Gheorghe Muritea- şef de echipă I.M.P. Deva 80,5 I.U.M. Petroşani 7,1
De aici ei au avut multe nu, Maria Szasz, Emil Să- la distileria de gudroane I.P.L. Deva 77,6 întreprinderea de, bere Haţeg 3,4 fSSP
77,5
de învăţat, acţiunile la ca- lăjan, Marin Berbec, Gheor- a C.S. Hunedoara I.C. Orăştie I.P.I.C.C.F. 1,4 ii
{Urmare din pag. 1) zatorilor şi a cadrelor teh­ DE
(Patr
Arăturile, fertilizarea, asigurarea nice, pentru ca în fiecare HUN
unitate să fie • îndeplinite
nice pe mai mult de 6 000 prevederile planului la ac­ Tcoci
ha în C.A.P. şi I.A.S., ac­ ţiunile respective. bel (
te şi
ţiune care nu s-a realizat, seminţelor-acţiuni prioritare Consiliile populare sînt (Artf
pînă acum, decît pe aproa­ chemate să asigure o largă mint<
pe 25 la sută din suprafaţa mobilizare a tuturor locui­ k • £
r
planificată. Fireşte, priori­ pentru pregătirea recoltei torilor satelor la lucrările
tate va fi acordată terenu­ ' de îmbunătăţiri funciare şi
rilor destinate culturilor de In acest an I de ameliorare a pajiştilor. I-
legume, cartofi şi porumb. __ Organizaţiile de partid D
Pe lingă formaţiile de me­ din S.M.A. şi mecanizatorii Vi
se:
canizatori, care poartă o îngrăşăminte azotoase pen­ ' bilite pentru seminţe, exis­ sînt confruntaţi cu sarcina TjC
mare răspundere pentru tru toate suprafeţele. tă acoperit necesarul la- de a asigura efectuarea la bat.
Tren
soarta producţiei, la ferti­ O sarcină de maximă toate culturile. Este nece­ timp şi de calitate a repa­ tores
lizări trebuie folosite şi ate­ importanţă pentru unităţi­ sar însă ca şi unităţile res- raţiilor şi reviziilor la toa­ ma
(Mur
lajele cooperativelor agri­ le din consiliile intercoope- tanţiere pînă acum la efec­ te tractoarele şi utilajele a- Gust
cole. ratiste Haţeg, Toteşti, Orăş- tuarea schimbului de se­ gricole, de aceasta depin- (7 N
De asemenea, există în­ minţe să transporte la ba­ zînd buna lor funcţionare goc
tie şi Geoagiu este aplica­
semnate cantităţi de îngră­ rea amendamentelor calea- zele de recepţie cantităţile în campanii. Ui
lj.
şăminte chimice care tre­ de porumb boabe stabilite. Iarna nu este deci lin a- rul)
(Pati
buie aplicate pentru însă- roase pe 2 000 ha terenuri Scarifiearea şi afînarea so­ notimp de repaus pentru ne 1î
mînţările de primăvară, lu­ acide. îndeplinirea progra­ lului (lucrări planificate a gospodarii ogoarelor, care GEO
crare care este materializa­ mului pe luna ianuarie — fi efectuate pe 8 200 ha în sînt chemaţi să mobilizeze Eudi
sa ci
tă pe mai puţin de 3 000 transportul a 1200 tone C.A.P.), care au un rol de întreg potenţialul uman şi' Un
ha. Sînt create condiţii să dolomită — impune oa ac­ seamă în creşterea produc­ material al satelor la pre­ BRA
ţiunea să fie demarată fă­ pă c
fie intensificată şi fertiliza­ ţiei la hectar şi redresarea gătirea unor baze temeini­ 3-lea
rea suplimentară a semă­ ră întîrziere şi să se des­ economico-financiară a u- (Cas.
X.C. Orăştie, atelierul de întreţinere mase plastice. In fo­ ce recoltei anului 1979 — cea
tografie, rectificatorul Dumitru Tănăsie, la locul său de munca. năturilor de toamnă, fiind făşoare în ritm susţinut. nităţilor, necesită o atenţie an ho ţări tor al actualului EU
Este unul din cei mai apreciaţi muncitori ai întreprinderii. asigurat stocul necesar de Potrivit balanţelor sta- sporită din partea mecani­ cincinal. fb*
Execută lucrări de foarte bună calitate.
— Dacă ar fi să punem făcut împreună aici, la noi.
PLANUL cap la cap anii lucraţi la Patru fraţi... de cursă lungă — In acest an veţi ani­
volan de noi, fraţii care versa o jumătate de secol
LA ÎMPĂDURIRI - sîntem şoferi, am rotunji de viaţă şi 32 de ani de l
cifra de 100. 3602. Pauza dialogului ne-a ar vrea să zică ceva, dar muncă la volan. Ce vă do­
Re
ÎNDEPLINIT — Chiar aşa ? — Şi ce a însemnat pen­ dat timp de meditaţie. Ne-a riţi ? 10 I.
— Chiar. Socotiţi şi dv. tru dumneavoastră munca amintit de fraţii Banyai, de parcă nu-şi găseşte vorbe­ — Putere de muncă, să­ Ex
le. Peste puţin insă...
SI DEPĂŞIT Eu împlinesc, la 18 februa­ la volan ? cei 6 fraţi din Iscroni, ră­ nătate să-mi pot continua 27, !
Ex
rie, 32 de ani de cînd şo­ — Meserie adevărată., maşi orfani de tată în acel — Azi ? Bucuriile ni le-au — alături de fraţii mei ~~ 5, 7,
fez, Eugen e şofer din ’51, Dragostea faţă da ea şi a- adus munca. Munca aici Fo:
In Munţii Poiana Ruscăi sc Carly din ’57, Arpi din ’62. tenţie. Multă atenţie. Alt­ an de răscruce 1944, de va­ (şi arată volanul), care îţi meseria pe care am cinsti­ Ici..
. Jicţioncază cu răspundere Vedeţi că facem suta ! fel cum aş putea fi şofer ? canţele lor cînd loji şi cere să fii om. Şi copiii. t-o mai bine de trei dece­
pentru aplicarea programului — Şi, toţi in Valea Jiu­ Eugen curăţau iarba dintre Copiii ? Ştiam că aveţi nii. Şi mai doresc ceva...' fe*i
naţional de dezvoltare şi lui 1 Răspunsul, cu interoga­ liniile ferate, să adauge şi numai o fetiţă — Magda- Aici loji Banyai a făcut
conservare ' a fondului fores­ — Toţi. Eu şi Carly la rea din final, ne-a inhibat, ei un ban la cei cîştigaţi de lena. iarăşi o pauză, spre a-şi
tier pe perioada 1976—2010. Exploatarea da transport pentru o clipă, dialogul de mama, la spălat. învinge emoţia,
Tii
Astfel, s-a împădurit o su­ Petroşani, Eugen şi Arpi la la bordul autobuzului 31- — N-am ştiut ce-au în­ — Fetiţa pe care o ştiaţi '.'..să fim sănătoşi cu toţii, zilcli
prafaţă de 500 hectare, din I.C.M.M. HD-3602. Un autobuz-biju- semnat bucuriile copilăriei d terminat anul trecut fa­ şi copiii, şi noi părinţii, ca 1979
care 80 Ia sută cu specii de — In aceşti 32 de ani, terie prin modul de între­ — ne continuă gîndurile lo- cultatea ca şefă de promo­ în primăvară, prin luna rabil
răşinoase repede crescătoare, cite locuri de muncă aţi ţinere şi îngrijire. „Se ve­ sif Banyai. La 15 ani eram ţie, s-a căsătorit, lucrează mai, să trăim bucuria de a forir
nins
cu valoare economică ridica­ schimbat ? de că-i maşina lui loji „băiat mare", trebuia să împreună cu soţul ei la fi bunici. ,ţion<
tă. Acţiunea de refacere a — N-am schimbat. Am baci" — spun pasagerii, ori intru în cînvyuV mincul Şcoală generală nr. 10 din Aşadar, multă sănătate ! La
pădiifKor slab productive lucrat numai în cadrul de cite ori au prilejul să — Şl azi ? Suceava. Am fost tare feri­ bilă
Vini
continuă şi anul acesta. (A- I.T.A. şi E.T.P. călătorească cu autobuzul loji Banyai ne priveşte, ciţi de Anul nou — l-am LUCIA LICIU inter
RON CATa, ziarist colabora- . din
tor).