Page 31 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 31
589 ® JOI, 11 IANUARIE 1979 Pas. ?.
INTRATI IN RITM,
fIZIUMB TOVARĂŞI !
ARBORI NA Í majoritate a colectivelor
In contrast cu marca
de muncă, lucrătorii din
limbă rusă compartimentul difuzării
yatria mea ! Cu prilejul colocviului na Revenind la seara ciad
de cintece pa- ţional de poezie, mi-a Io st am văzut Teiul lui Emlnes- presei din municipiul ¡Hu
1 ostăşeşti nedoara au început noul
pe glob: Co- dat să văd în grădina Co- cu, aş vrea să spun că, a an de muncă cu... întîr-
ouguresc Ia pouJui din laşi unul din ar lături de el, a început să S-t
Producţie a borii noştri naţionali. O In se îngroaşe şl să pătrundă ziere, care, după cum a-
>r de filme rală faptele, se. perpetuea
ire albaneze scripţie simplă anunţa pe adine în aer şi în pămînt,
rinul dv. II- cel neavizaţi că se allă in un alt tei. După locul unde ză. Simbătă, 6 ianuarie
c comandăm... faţa Telului Iul Emlnesou. In s-a născut, pare a II apă ax., de. pildă, pinu li o-
TV: „Bupă rele 7,00, ziar il „Drumul
soare“ ciuda toamnei înaintate, bă- rut din bătrînul arbore al sociallsrm lui“ nu ajunse
1 pentru co- trînul tel era încărcat de poetului nostru naţional. In
bad marina- frunze, O coroană rotunjită teresant este şi Împrejurul se încă la chioşcurile de
odul 20 difuzare a presei ■nr. 22,
frumos de natură, îl anun acestui tel. In faţă, o coloa
Sn cotidian Secvenţă din noul peisaj al municipiului Deva. ţă ca pe o prezenţă distinc nă înaltă şi simplă odih la cel din staţia C.P.R.
tului Foto : VIRGIL ONOIU tă între toţi arborii laşului neşte pe spinările a patru Hunedoara, precum şi la.
ort : „Steaua unitatea nr. 68. In di
ce Lope de şi aî întregii ţări. Trunchiul, lei îndreptaţi către cele pa mineaţa zilei de 0 ia
nieră TV. pariind pecetea apăsătoare tru puncte cardinale. In spa nuarie, situaţia s-a repe
Vizita delegatei a timpului, a fost întărit de tele teiului se află galeria
laureaţilor, tat. Cum la aceste unităţi
an Atanasiu pe urmele materialelor publicate oameni, prietenii poetului, unor mari personalităţi aîe orele de vîrf ale difuză
Consiliului regional ou zale de oţel şi beton. spiritului. Busturile lui Cos-
irogramului. rii ziarului ,,Drumul so
Două elemente, care in ma tache Negruzzl, lacob Ne- cialismului“ sînt între 6
LUCRAREA VA FI TERR1INATĂ ÎNTR-UN. TERMEN Donetk al sindicatelor rile aglomerări urbane stîr- gruzzl, Nicolae Tonltza, CI- şi 8 — cină intră sau ies
CÎT MAI SCURT nesc pesimism, aici îşi au prlan Porumbescu... In spate din schimburi numeroşi
:
Criticile formulate în no- lit de proiectant şi beneficiar, in judeţul Hunedoara rolul binefăcător de conser de tot, dar in mijlocul ron- oameni ai muncii — se
vare pentru un timp cît douiul de la laşi, pentru a
ia „Pe adresa G.I.G.C.L. şi cu avizul C.A.P. care este creează mari nemulţumiri
: 0,00 Ra- în cadrul relaţiilor de mai îndelungat a acestui avea privirea liberă către în rindul celor ce-şi pro
cnineţii; 7,00 T.C. Deva" au primit din proprietarul terenului. tezaur spiritual şl natural. •teiul poetului, se află Vero-
,00 Revista partea conducerii Trustului înfrăţire dintre judeţul Hu cură de obicei ziar. tl de
ierul mclo- de construcjii următorul Este adevărat, în activita nedoara şi regiunea Doneţk Cu cîţiva ani în urmă, la nica Mide, iar in coasta ar aici.
in de ştiri; tea noastră la această lucra din R.S.S. Ucraineană, zilele Jebea, am văzut şi de a- borelui şl a coloanei celor In consecinţă, se des
ascultăto răspuns : „Cunoscîndu-se ne re s-au manifestat o serie de i’uncl continui să revăd pe patru lei stă retras Ion
ri, de ştiri; cesităţile de îmbunătăţire a acestea o delegaţie a Con prinde o singură conclu
inul femei- debitului de apă în munici deficienţe organizatorice, ca siliului regional Doneţk al riodic un gorun falnic. La Creangă. Nu ştiu dacă se zie cu caracter de obliga
■eţi de mu- re nu au fost înlăturate în sindicatelor efectuează o fel de bine conservat Împo gin deşte la vreo şotie din tivitate : cei ce răspund
i Atlas fol- piul Deva, am stabilit de , totalitate. După apariţia ar vizită de prietenie în jude triva vremurilor, Gorunul Iul copilărie sau priveşte me de difuzarea presei in
Buletin de vansarea termenelor. Şantie ticolului s-a făcut o analiză Horea stă semeţ de gardă. lancolic spre teiul marelui
mbluri co- ţul nostru. municipiul Hunedoara, cu
; 11,20 A- rul I a executat aici un mare amănunţită a situaţiei, con- Delegaţia este compusă 11 cuprind cinci oameni său prieten. In aceste împre sprijinul direct al oficiu
o-tv. ; 12,00 volum de lucrări. Eforturi centrîndu-se aici un număr din tovarăşii Victor I. zdraveni cu braţele puse jurări şl cu aceste împreju lui judeţean de specie li
; 12,05 Din deosebite s-au făcut pentru mai mare de efective şi u- rimi stă telul lui Eminescu
lui nostru; Zuenkov, secretar al Con cerc. Pe sub Carpaţi, pe tote, să iitre în ritmul Ha
3 ; 15,00 aprovizionarea cu ţeava. In ţilaje, în vederea" terminării siliului regional Doneţk al sub podişuri şi dealuri, ră la laşi, precum fratele său, s noului ai. !
00 Radio- ceea ce priveşte traseul con lucrării într-un termen cît sindicatelor, şi Anatoli Efi dăcinile celor doi arbori, u- gorunul lui Horea la Tebea,
"■ corale ; ductei, acesta a fost stabi mai scurt". menko, locţiitorul preşedin \
sistare nul trodind frumuseţea spi veghind mormîntul lui lancu
Inter» telui Comitetului sindical rituală şl naturală, Iar ce şl al fraţilor săi revoluţio \
1 popular; MATERIALELE SECUNDARE VOR FI PRELUATE de la uzina metalurgică lălalt vigoarea şi puterea se nari. Doi arbori de veghe \
ştiri ; 17,05 CU REGULARITATE „Kirov“ din oraşul Ma
18,00 Orele unesc întru slava acestor în ţară, doi arbori naţio \ «ffl
ixele tim- keevka. în timpul şederii locuri binefăcătoare şi mi nali.
intr-o oră; La nota intitulată „De ce tru ridicarea materialelor în judeţul nostru, delegaţia te nare. VALERIU BÂRGĂU s
•p muzical nu preluaţi materialele secun secundare de la „Retezatul". sindicală sovietică a vizitat NERVII COSTĂ
dare ?“ s-a primit din partea Vom trimite şi în viitor ca
:,oo Actua- obiective economice, so- O echipă de control al
i România conducerii Depozitului de mionul, cu condiţia ca la cial-eulturale şi turistice
xlctul vo- prelucrare şi colectare a de cooperativă să fie încărcat din Valea Jiului, Plunedoa- oamenilor muncii a fost
i Inscripţii şeurilor metalice Simeria, ur recent la unitatea nr. 15
1 Unirea la capacitatea sa de 5 tone. ra, Deva, Haţeg şi Orăştie metal din Deva, condusă
âne; 18,40 mătorul răspuns : „¡nlr-ade- Dacă materialele secundare şi a participat la o întîl-
I Motoia vă-r, la cooperativa „Reteza cauzează blocări de spaţiu niire cu membrii biroului e- de Szekely. Iudith. Cu a-
,00 Coor- tul" din Haţeg se află o xecutiv al Consiliului ju cest prilej, cei aflaţi în
’TJ. Din în incinta cooperativei, por raid au făcut citeva ob
at adună- cantitate de circa 500—600 ţile depozitelor noastre sînt deţean Hunedoara al sindi
Damenilor kilograme materiale secunda catelor. servaţii judicioase : marfa
;re — ri- deschise oricînd, pentru a le este aşezată alandala în
eeonomi- re clin tablă, provenite de la prelua, bineînţeles aduse cu rafturi, nu există etichete
!ate. Tri-\ secţia tinichigerie, materiale mijloacele de transport ale
înaintate: ce vor fi ridicate de către peste tot etc., ceea ce pe
■O.M. de subunitatea noastră din Ha cooperativei". Dezbatere pe responsabilă a enervat-o
condiţiile Credem că prin răspunsul şi a ăeterminat-o să vor
planului ţeg. în ceea ce priveşte a-
dicatorli; firmaţia că D.P.C.D.M. nu semnat de tovarăşul inginer teme juridice bească urit. Din fericire,
gazin. Oliver Sabău, şeful depozi a fost de faţă şi un in
mai primeşte de vreo şase
luni materiale secundare de tului din Simeria, se va asi spector de la Inspecţia co
la cooperativa „Retezatul", gura o mai mare operativi în cadrul universităţii mercială de stat, caro a
aceasta este eronată. Auto tate în preluarea materiale cultural-ştiinţifice de pe potolii-o pe responsabilă
camionul nostru a fost diri lor secundare, sarcină impor lingă Clubul sindicatelor cu o amendă de 150 lei.
jat anul trecut de 9 ori pen tantă în etapa actuală. din Simeria a avut loc o De, nervii la tejghea, cum >
apreciată dezbatere pe se dovedeşte încă o dată,
marginea Legii privind costă.
Materiale de construcţie mai multe,
de bună calitate planificarea, formarea, CONDIJII OPTIME
destinaţia şi vărsarea be
Unităţile producătoare de trimise suplimentar şantie DE CĂLĂTORIE
materiale de construcţie din relor 08 000 metri pătraţi pa neficiilor. Colaborarea
judeţul nostru au încheiat nouri mari din beton armat, juristului Simion Blaj, Necesitatea economisirii i
anul 1D78 cu succese remar 400 metri cubi beton celular de la întreprinderea energiei şi combustilSilu-
cabile. Astfel, la „Marmura“ autoclavizat armat. De ase hii a fost înţeleasă de
Simeria s-au realizat în plus menea, şantierele au primit „Marmura“ Simeria, a
56 000 metri pătraţi dale mo- in plus 160 tone materiale de asigurat dezbaterii com toţi. Deci, în ceea ce pri
zaicate, 21 000 metri pătraţi construcţie din mase plasti veşte transportul în co
placaje din marmură, de la ce, 370 metri cubi cherestea, petenţă şi apropiere de mun, este logic ca pe dis
I.M.C. Bîrcea-Deva au fost alte materiale. faptul concret. tanţe scurte autobuzele să
Stai să-ţi arăt eu cum se face un castel ! nu fie încălzite. Dar ce
înseamnă „distanţă scur
tă“ ? In orice caz nu dis
Recentul bilanţ întreprins nu antrenează pe toţi inte tanţa Deva — Petroşani
do răspîndire a cunoştinţelor Un obiectiv de seamă al activităţii lectualii la viaţa spirituală a (şi rqlur), unde călătoria
de către Comisia judeţeană
ştiinţifice ni s-a părut bine t localităţilor şi nu folosesc durează aproape trei ore
materialele de practică cul
venit şi socotim că merită să turală aflate în dotarea aşe sau chiar mai mult. In-
consemnăm citeva din con cultural-educative: răspindirea zămintelor de cultură, a şco chipuiţi-vă■ cam cum se
cluziile sale. lilor, organizaţiilor U.T.C. şi călătoreşte în aceste zile,
Ca urmare a aplicării în sindicatelor, în scopul răs- într-un autobuz neîncălzit,
viaţă a măsurilor adoptate cunoştinţelor ştiinţifice pîndirii cunoştinţelor ştiinţi pe această rută... Drept
de Secretariatul Comitetului fice.
judeţean de partid pentru Conţinutul activităţii poate pentru care invităm tova
îmbunătăţirea muncii de e- bune rezultate au acţionat O atenţie sporită faţă do masă, dar nu solicită cu su să ciştige în eficienţă prin a- răşii de la I.T.A. să ana
ducaţie materialist-ştiinţifică brigăzile ştiinţifice din ora anii anteriori s-a acordat or ficientă insistenţă sprijinul bordarea diferenţiată a te lizeze şi să ia măsuri pen
şi patriotică a maselor de şele Hunedoara, Deva, Petri- ganizării şi desfăşurării acti-, secretarilor adjuncţi cu pro melor, în funcţie de nivelul tru a oferi condiţii opti
oameni ai muncii, a tinere la, Orăştie, Haţeg, Brad şi vităţii universităţilor cultu bleme de propagandă. Aşa de pregătire, categoriile de me de călătorie.
tului şi şcolarilor, precum şi din comunele Geoagiu, Pui, ral-ştiinţifice. S-au realizat se explică activitatea sla profesiuni ale oamenilor,
a cursurilor universităţilor Băcia, Baia de Criş, Ribiţa, mai multe seri ştiinţifice ur bă a unor comisii ca printr-o mai bună cunoaştere CU OCHI DE COPIL
cultural-ştiinţifice, în activi Vaţa de Jos, Bucureşci, Vă- mate de filme documentare cele din Lăpugiu de Jos, a preocupărilor lor şi a par
tatea comisiilor judeţeană, lişoara, Burjuc, Tomeşti, în localităţile mai izolate din Hărău, Şoimuş, Băcia, Băi- ticularităţilor cartierelor şi Ne-a sosit la redac
satelor.
municipale, orăşeneşti şi co Certej, Lunca Cernii şi alte judeţ, acţiuni de educaţie ţa, Beriu, Rîu de Mori, ţie o scrisoare, semna
Pentru îmbunătăţirea con
munale pentru răspindirea le care se deplasează bilunar sanitară, pentru combaterea Peştişu Mic care, cu toate că tinuă a muncii în acest im tă de Adrian Ionicescu,
cunoştinţelor ştiinţifice s-a în întreprinderi şi satele a- şi prevenirea unor boli pro şi-au întocmit planuri de portant domeniu al educaţiei elev in clasa a V-a E la
constatat o preocupare spo parţinătoare, unde populari fesionale, dezbateri, expu muncă trimestriale, prezenţa socialiste, este necesară o Şcoala generală nr. 2 Hu
rită pentru mai buna plani zează hotărîrile de partid şi neri, simpozioane, pe teme lor în munca de educaţie so coordonare şi o îndrumare nedoara. Iată, pe scurt,
ficare, coordonare şi îndru de stat, organizează discuţii, de istorie şi educaţie mate- cialistă a cetăţenilor nu s-a unitară a activităţii de pro conţinutul ci : „Pe la ore
din mare a întregii munci de dezbateri pe teme din dome rialist-ştiinţiiică a oamenilor făcut prea mult simţită. pagare a cuceririlor ştiinţei
propagare a. ştiinţei şi cultu niile ştiinţei, medicinei, legi muncii la Gînţaga, Bretelin, Din sondajele efectuate s-a le primului văd în mul
22, şi tehnicii în rindul maselor, te apartamente becurile
rii în rindul tuturor catego slaţiei socialiste. Comisiile Geoagiu, Băcia, Clopotiva, constatat că în activitatea u- atît la nivelul întreprinderi
riilor de oameni. - de răspîndire a cunoştinţe Cristur, Haţeg, Călan şi niversităţilor cultural-ştiinţi lor, cît şi al municipiilor, o- aprinse, deşi afară e ziuă-
Comisiile locale de răspîn lor ştiinţifice, în colaborare 'Deva. fice, îndeosebi la cele din raşelor_ şi comunelor. Conţi dalbă. Nouă, tovarăşii pro
S C33 dire a cunoştinţelor ştiinţifi cu conducerile unităţilor cul Dar, deşi se întocmesc pla mediul urban, există încă nutul întregii munci trebuie fesori ne-au spus la şcoa
neajunsuri privind numărul
ce au acordat o atenţie deo turale (case de cultură, du nuri trimestriale cuprinză populaţiei cuprinse la cursuri, să vizeze, cu prioritate cu lă — şi scrie şi în ziare
sebită organizării diferenţia huri sindicale, cămine cultu toare, unii preşedinţi ai co noaşterea şi aplicarea politi — că avem datoria să e-
te a activităţii pe categorii rale, biblioteci, şcoli), şi cu misiilor locale (Densuş, Ro- care este destul de mic (Hu cii ştiinţifice a partidului şi conomisim energia electri
socio-profesionale. Astfel, în sprijinul organizaţiilor de mos, Vaţa, Gurasada, Certej, : nedoara, Petroşani, Deva, Statului nostru, popularizarea că. De aceea, eu rog re
municipiile Petroşani, Deva masă au organizat acţiuni Turdaş, Răchitova, Tomeşti) Călan, Simeria, Lupeni, Pe- realizărilor obţinute în dez dacţia să transmită aceas
şi oraşul Brad au fost orga* de educaţie politico-ideolo- nu au urmărit cu exigenţa trila, Haţeg). La cele din voltarea economică şi social-
ctru nizate acţiuni specifice pen gică, materialist-ştiinţifică, necesară ducerea la îndepli mediul rural — Veţel, Băni- culturală a judeţului şi a lo tă epigramă, pentru cei
irie nire a sarcinilor. Unii pre ţa, Brănişca, Unirea, Toteşti, calităţii, educarea materia- care nu respectă această
vo- tru mineri, la Orăştie, Haţeg, sanitară, folosind ca modali Certej, Băiţa — se constată list-dialectică a tuturor cate importantă cerinţă a ţării:
;ub Simeria, manifestări pentru tăţi de comunicare dezbate şedinţi sesizează că întîm- formalism în elaborarea şi goriilor de oameni ai mun
i şi oamenii muncii de pe şantie rile, mesele rotunde, simpo pină greutăţi în mobilizarea structurarea programelor, cii, formarea unei înalte „O zicală spune, mi se
ta rele de construcţii, iar în sa zioanele, audienţele colecti membrilor comisiilor locale pare/ Ziua nu se cerc lu
tele aparţinătoare comunelor ve, colocviile tematice, întil- la şedinţele de lucru trimes fluctuaţii de cursanţi. conştiinţe socialiste. minare/ Becurile ard ziua
ra Mai sînt, de asemenea, co
re, Blăjeni, Bucureşci, Vata do niri cu oameni de ştiinţă şi triale sau la pregătirea şi Prof. MIRCEA BELE din pricină/ Că în con
cu Jos, Certej, Tomeşti, Răchi- artă — acţiuni a căror efi conducerea unor acţiuni, pre misii orăşeneşti şi comunale secretarul Comisiei ştiinţă nu-i... lumină“.
—ă tova, Balşa, Lunca Cernii cienţă se face tot mai mult cum şi greutăţi în antrena (Hunedoara, Călan, Lăpugiu, judeţene de răspîndire Chiar aşa, Adriane !
acţiuni pentru ţăranii cu simţită în viaţa socială şi în rea unor specialişti, din di Orăştioara, Băcia, Tomeşti, a cunoştinjelor ştiinţifice
gospodării individuale. Cu atitudinea faţă de. muncă. 1 verse .domenii, la acţiuni de Bucureşci, Rîu de Mori), care