Page 32 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. fi 589 © JOI, 11 IANUARIE 1979
-WWW-*

GHEiĂBE IA ÎNTRECERE O ZI FARÁ ŢIGARA

Asociaţia americană de
luptă împotriva cancerului
a cerut celor 50 milioane f£i MERIDIANE
Intrepriiiderea minieră lupei de fumători din Statele U-
nite .să renu-nfe la fumat
către toate unităţile in industria minieră timp de o zi. O dată pe
an, în S.U.A. are loc „Ziua
de luptă împotriva fuma­ părerea oamenilor de şfiin- -
tului". Experienţa de anul
(Urinare din pag. Ii derea reţelei de degazare subterană şi de teleg-rizumerie ; ■trecut a demonstrat că des­ }ă, aceasta este cea mai
— îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de locuit veche aşezare primitivă din :
—• creşterea vitezelor medii de avansare cu 0,5 m/lună ţi do servire a mesei minerilor, sporirea numărului mi­ făşurarea unei asemenea zi­ insulă. Vîrsfa sa — 5 000
pozitive.
le
rezultate
dă
[fa abatajele frontale -şi cu 1 m/lună la lucrările de des- nerilor care vor fi trimişi în staţiuni balneoclimaterice Ziua renunţării benevole la de ani.
fchideri şi pregătiri, pe seama îmbunătăţirii cu 5 la sută pentru refacerea capacităţii de muncă ; dezvoltarea bazei fumat este un fel de start In apropierea aşezării
¡faţă de nivelul realizat în anul 1978 a gradului de materiale pentru activitatea cultural-educativă şi sportivă. pentru cei care doresc să s-a descoperit şi o carie­
¡folosire a utilajelor din dotare ; 8. Se va acorda o atenţie deosebită muncii politico- renunţe la acest viciu — a- ră, de unde oamenii epocii
— creşterea indicelui de utilizare a fondului de timp ideologicc pentru ridicarea continuă a conştiinţei oame­ firmâ specialiştii. de piatră îşi luau material
^¡personalului muncitor cu 1 la sută faţă de anul 1978 ; nilor muncii, în vederea întăririi ordinii şi disciplinei, Renunţînd la fumat măcar pentru confecţionarea unel­
— reducerea cu 1 la sută a conţinutului admis de utilizării eficiente a capacităţilor de producţie şi a forţei pentru o zi, omul este con­ telor, precum şi ateliere pri­
scenuşă şi de umiditate faţă de realizările anului 1978 ; de muncă, gospodăririi judicioase a mijloacelor tehnice ştient că ar putea renunţa mitive de prelucrare a a-
— calificarea şi perfecţionarea profesională a unui Şţ a resurselor materiale pe care societatea ni le-a pus la fumat pe mai mult timp. cesfui material.
¡număr 'de 1130 muncitori, din care ICO mineri mecani- l-a dispoziţie, creşterii răspunderii faţă de îndeplinirea Din 18 miiioane de ameri­
‘z&tori prin policalificare. sarcinilor individuale şi colective. cani care au luat parte la BROAŞTE ŢESTOASE
Vom mobiliza întregul colectiv de muncitori, ingineri In cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ experienţa de anul trecut, URIAŞE
• şi tehnicieni la soluţionarea unor probleme tehnice impor- vom antrena întregul colectiv de mineri la acţiunile de 6,5 milioane au reuşit să
ţtante ca : extinderea tăierii şi susţinerii- mecanizate. în creaţie tehnico-ştiinţifică, cultural-artistice, educative şi reziste o zi întreagă fără să Dacă nu se vor lua mă­
¡abatajele frontale; îmbunătăţirea activităţii de transport sportive, astfel îneît şi pe această cale să determinăm fumeze, iar 10 la. sută din­ suri urgente de -salvare,
a producţiei şi a personalului ; extinderea mecani­ creşterea nivelului de cunoştinţe generale şi profesionale, tre aceştia n-au mai fumat broaştele ţestoase de pe
zării -lucrărilor miniere de deschidere şi pregătiri-; participarea activă la rezolvarea problemelor de produc­ timp de două luni ! Amazoane vor dispare, a-
cadrele tehnico-inginereşti vor fi repartizate şi în con- ţie, economice şi sociale din întreprindere. firmă specialiştii Institutu­
jtinuare să răspundă de cîte un loc do muncă productiv Prin realizarea acestor obiective avem convingerea MONORAI IN SPITAL lui brazilian de silvicultură.
; din. subteran, pentru rezolvarea operativă a problemelor că vom îmbogăţi cu noi fapte de muncă frumoasele tra­ Din vremuri străvechi,
pe care le ridică procesul de producţie. diţii minereşti, că vom obţine însemnate succese în creş­ intre pavilioanele spitalu­ broaştele ţestoase de apă
7. Vom acorda o atenţie deosebită îmbunătăţirii cont terea producţiei de cărbune, răspumzînd astfel însufleţi- lui din Ziegenhein de lîngă dulce, gigantice (cu lungi­
jdiţiilor de muncă şi de viaţă, ale minerilor, aplicînd urmă­ toarelo.r îndemnuri pe care ni le-a dat cel mai scump Kassel (R.F.G.) există un me de aproape 1 m) sînt
toarele măsuri: fiu al poporului român, minerul de onoare al Văii Jiului, memorai pentru transporta­ vînate de oameni pentru
— creşterea gradului de securitate a muncii, prin tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, secretarul general al Parti­ rea bolnavilor de la un carapacea lor, pe care o
întreţinerea în cele mai bune condiţiuni a căilor de acces, dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialisto corp de clădire la celă­ folosesc la confecţionarea
a instalaţiilor de aeraj, a maşinilor şi utilajelor ; extin- România. lalt. Pe o lungime de 600 podoabelor şi pentru car­
CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID m, cabinele circulă în două nea lor din care gătesc
bucate alese în marile res­
COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL ORGANIZAŢIEI U.T.C. minute. Cabina nu are şo­ taurante.
fer, infirmiera care trans­
portă bolnavul fiind cea In ultimii ani, Institutul
care îl „conduce" apăsînd brazilian de silvicultură a
numai pe un buton — ca încercat să creeze o rezer- -L
la lift ! vaţie pentru aceste exem­
plare unice. Dar încercarea
CFI MAI VECHI CUBANEZI s-a lovit de refuzul unei
Preşedintele Consiliului de Consiliul guvernamental liba­ Un comunicat al Consiliului general companii străine, care
Stat ai Republicii Populare nez de reconstrucţie şi dez­
7 Bulgaria, Toilor Jivkov, a voltare. O expediţie arheologică exploatează porţiunea de
ţ. primit, miercuri, pe noul ara- Se aşteaptă ca miniştrii de al Ţarii Bascilor a Academiei de ştiinţe a junglă unde trăiesc aceste
. basador extraordinar şi pleni- finanţe ai ţârilor arabe să se Cubei a descoperit în apro­ exemplare. Şi iată că faţă
potenţiar al Republicii Socia-, întrunească luna viitoare pen­ pierea localităţii Fray Leo- de o asemenea „lege", ca
ţ liste România în R.P. But- tru a hotărî modul în care MADRID 10 (Agerpres). creată de terorism în Spa­
ţ garia, Petre Duminică, care va putea li ajutată această — Consiliul general al Ţă­ nia şi, în special, în Ţara nes de Seboruco din pro­ cea a profitului maxim, o-
’’ şi-a prezentat scrisorile de ţară, precizează raportul. vincia Holguin resturile u- crotitorii naturii au trebuit
acreditare. rii Bascilor, — organism de Bascilor. Comunicatul re­ nei aşezări primitive. După să dea înapoi...
Coaliţia forţelor de stingă guvernare locală — întru­ levă că prin acţiunile lor
Intr-o conferinţă ile presă din Mexic îşi va prezenta violente, autorii atentatelor
ţinută marţi Ia Paris, Miclicl candidaţi in toate circum­ nit de cîteva zile la Bil-
-j r bebre, fost prim-ministru ai scripţiile electorale în vede­ bao, a dat publicităţii un urmăresc să provoace o lo­ catorul spaniol Eduardo
■y Franţei in perioada gaullistă, rea alegerilor parlamentare, comunicat în care condam­ vitură de stat care ar duce Mesquita.
«a cerut revizuirea dispoziţii- programate pentru luna iulie In proba de dublu, cuplul
>■ lor politice alo tratatelor sa- anul acesta, a declarat, intr-o nă terorismul practicat de la „întreruperea procesului Florin Segărceanu (România)
V pranaţionalc care se află Ia conferinţă de presă, Amoldo ETA şi atrage atenţia popo­ — Boveda (Venezuela) a în­
originea construirii Pieţei co- Martínez Verdugo, secretar rului basc asupra situa­ democratic şi anularea as­ vins cu G—1, G—3 perechea
J. fflunc. Afirmînd că ,,supra- general al Partidului Comu­ ţiei de extremă gravitate piraţiilor poporului basc“. NEW YORK 10 (Agerpres). peruană Franco — Cunco.
î: naţionalitatea este o fiară ce nist Mexican. In cadrul coa­ — In primul tur al turneului Echipete fruntaşe de volei
~ trebuie nimicită“, Debre a liţiei forţelor de stingă, a ,
prezentat un plan' de acţiu­ precizat vorbitorul, alături internaţional feminin ile te­ ale ţării noastre vor fi anga­
nis lie la Oklahoma (Calitor- jate la sfîrşiUil acestei săptă-
ne în acest sens, plan care de candidaţii partidului comu­ nin), jucătoarca romftncă Vir­ mîni intr-o serie de jocuri
nist îşi vor prezenta candi­ ginia Iluziei a învins-o cu continil pentru o nouă elapă
daturile şi reprezentanţii K—4, 2—G, 6—l pe americana a cupelor europene. Simbă-
Mişcării ele Acţiune şi Unita­ Lucrările reuniunii experţilor guvernamentali Stacy Margolin. lă, ile la ora 19,00, în sala
tea Socialistă, ai Partidului
Poporului Mexican şi ai Par­ Alte rezultate : Ann Kiyo- Florcasca din Capitală, echipa
Florenţa Steaua va întilni în meci tur
tidului Socialist Revoluţionar. ai ţărilor asiatice din „Grupul celor 77 “ mura (S.U.A.) —
Mihai (România) K—2, G—2 ; formaţia poloneză Azs Olsz-
Dianne Kromholtz (Australia) tyin în cadrul „Cupei cam­
1 vizează, în esenţă, lansarea In capitala Mexicului a fost COLOMBO 10 — Trimisul spe­ dintre ele, luînd ea bază docu­ pionilor europeni". In aceeaşi
s "' unei campanii ..pentru substi- inaugurată o reuniune pe te­ cial al Agerpres, Ion Badea, mentele elaborate de Comitetul — Janet Newberry (S.U.A.)
4—G, G—0, G—1 ; Mima Jauso- zi, la Iaşi, în „Cupa cupe­
. tuirea dispoziţiilor caduce şi me privind instaurarea unei transmite : In capitala Repu­ pregătitor al „Grupului celor vec (Iugoslavia) — Jeanne lor“, echipa feminină Penici­
ţ periculoase ale tratatelor noi ordini economice inter­ blicii Socialiste Democratice 77“ de la Geneva, în vederea Duval (S.U.A.) G—3, G—7, G—1; lina va disputa primul meci
. suprannţionalo eu noi dispo- naţionale. Participă 80 de ex­ Sri Lanka continuă lucrările celei ile-a 5-a Conferinţe a Kate Latham (S.U.A.) — Lele in compania echipei grceeşli
• ziţii inspirate din concepţia perţi din diferite ţări, intre reuniunii experţilor guverna­ Organizaţiei Naţiunilor Unite Forroil (S.U.A.) G—1, G—0. Zaon Zirinos Atena.
unei asociaţii vest-europene care şl România, precum şi mentali ai ţărilor asiatice din pentru Comerţ şi Dezvoltare. Echipele Dinamo Bucureşti,
de State'-!. reprezentanţi ai unor orga­ „Grupul celor 77“. Sint repre­ Experţii guvernamentali ur­
' ’ V nisme internaţionale- Reuniu­ mează să întocmească docu­ CARACAS 10 (Agerpres). — care ne reprezintă în „Cupa
campionilor europeni" (băicţţ)
Libanul are nevoie de 7,1 nea se desfăşoară sub egida zentate 28 de state in curs de mentele de lucru ale reuniunii La Caracas (Venezuela) a şi „Cupa Cupelor“ (fele), vor
miliarde dolari pentru finan­ Centrului de studii economice dezvoltare din Asia, zona Pa­ miniştrilor comerţului din ţă­ început un mare turneu in­ juca in deplasare cu Hutnik
cificului şi Mării Meditcrane,
ţarea planului de cinei ani si sociale al „lumii a treia“ precum şi 19 organizaţii inter­ rile asiatice ale „Grupului ce­ ternaţional de tenis rezervat Cracovia şi, respectiv, Dynn-
prin care se scontează înlă­ (CF.ESTEM). cu sediul la naţionale cu profil economic. lor 77“, care se va întruni Ia juniorilor. In primul tur al mo Berlin. tntilniriie sînt
turarea pierderilor suferite în Ciudad de México, şi a In­ Sint examinate probleme spe­ Colombo, între 15 şi 17 ianua­ probei de simplu, tenismanul programate sâmbătă.
cursul războiului civil din stitutului Naţiunilor Unite rie pentru adoptarea unei po­ român Florin Sogărcennu l-a
1975—197G, se arată intr-un pentru formare si cercetare cifice ţărilor asiatice în curs ziţii comune a acestor ţări la întrecut cu 7—5, 6—4 pe ju- (Agerpres)
de dezvoltare,, aspecte concrete
raport dat publicităţii de (UNITAR).
privirief cooperarea economică Conferinţa UNCTAD V.
nor rezultate palpabile în
•Nu o dată s-a spus că domeniul cleştind<jr¡ñ m i l i ­
aspectele securităţii şi coo­ Destinderea, pacea şi colaborarea - tare,' al dezarmării, în pri­
perării în Europa sîn-t de mul rînd al eliminării -pe­
O importanţă hotărîtoare ricolului nuclear, pentru
.¡pentru pacea şi liniştea In­ crearea unui climat gene­
imii întregi. Intr-adevăr, coordonate majore ale viitorului Europei ral de colaborare în Eu­
'"deşi zguduit din temelii de ropa, menit să asigure pro­
¡cele două conflagraţii mon- gresul fiecărui stat.
[diale, bătrînul c'ontmen-t a general-europeană a evi­ opuse perpetuează starea uniunii de la Belgrad. Â- lui rece“, cercuri reac­ Subliniind importanţa ca­
¡devenit, în mod paradoxal, denţiat • necesitatea unui •de insecuritate, alimentea­ ceastă stagnare poate fi ţionare activizate. Dar pitală pe care România o
Ipunctul de pe glob unde spirit constructiv, şf nu de ză încordarea. •depăşită prin eforturi spo- principala problemă care acordă securităţii pe conti­
'sînt acumulate cele mai confruntare, iar ansamblul Tocmai dc aceea, este Yitc ale guvernelor şi prin ţine pe loc procesul des­ nentul european, tovarăşul
('mari mijloace destructive. documentelor de la I-Iclsinki necesar să se asigure cursi­ acţiunea fermă a popoare­ tinderii este cursa înarmă­ Nicolae Ceauşeseu spunea :
¡Un veritabil arsenal, care a deschis drum larg pro­ vitatea procesului de des­ lor, a tuturor forţelor pro­ rilor. De aceea, realizarea „Apreciem că este necesar
IAmeninţă nu numai popoa­ cesului de edificare a secu­ tindere, să' se iniţieze şi să gresiste, care să facă să unor măsuri concrete de să fie intensificate efortu­
rele europene, ci întreaga rităţii şi cooperării în Eu­ se adopte măsuri pentru prevaleze spiritul lucid .şi dezarmare constituie unul rile pentru înfăptuirea do­
Umanitate : 150 000 avioa- ropa. intensificarea aplicării uni­ realist al Actului final de dintre cele mai urgente cumentelor de la Helsinki,
fné, (150 000 tancuri şi. mai tare a Actului final de la la Helsinki. imperative ale Europei, alo pentru dezvoltarea unei
ales 10 000 încărcături nu- Complex şi de durată, a- Helsinki, să se stabilească In acest context, atenţia întregii omeniri. largi şi neîngrădite colabo­
jcleare tactice (din cele cest proces se află încă în- noi iniţiative şi orientări tuturor se canalizează spre România s-a situat per­ rări — economice, tehnico-
,12 000 existente pe glob), tr-o primă fază, căci — vizînd consolidarea destin­ pregătirea matură a reu­ manent în primele rîndnri ştiinţifice şi culturale —•
¡la care se adaugă efective deşi s-au înregistrat pro­ derii şi securităţii europe­ niunii de la Madrid, din ale statelor preocupate de între toate statele conti­
militare de peste 8 milioa­ grese în soluţionarea unor ne. Dar pentru ca direcţiile 1980, chemată să abordeze eomplexa problematică a nentului şi, îndeosebi, pen­
ne persoane. Iată de ce probleme europene, au fost de acţiune stabilite să de­ problematica dezangajării destinderii şi securităţii tru trecerea la dezangaja­
¡éste imperios necesar ea făcuţi paşi în direcţia 'nor­ vină realitate, un factor militare şi dezarmării la europene, contribuţia să rea militară, fără de care
[¡procesul de dezarmare şi malizării raporturilor între decisiv îl reprezintă voinţa nivelul întregului conti­ remareîndu-se ca deosebit nu se poate vorbi de secu­
[dezangajare militară să în- statele continentului. s-a nent. Distanţa în timp şi de valoroasă, •datorită ca­ ritate şi pace în Europa şi
''deapă de aici. înţelegerea intensificat colaborarea e- politică a statelor, hotărî- racterului constructiv al în întreaga lume". In con­
¡¡consecinţelor escaladării conomică. ştiinţifică şi cul­ rea de a se trece la nego­ spaţiu politic dintre Bel­ politicii externe promovate cepţia ţării noastre, lupta
'Cursei înarmărilor a con­ turală — rezultatele sînt cieri serioase, la măsuri e- grad şi Madrid reclamă de ţara noastră. Conştientă pentru dezarmare, pentru
stituit unul din mobilurile fective. Să nu uităm că pa­ multiplicarea eforturilor şi că interesele vitale ale, po­ realizarea destinderii şi
'¡importantelor efortu.i pen- încă departe de înfăptuirea acţiunilor concrete. Mai a- porului român, ale tuturor securităţii în Europa şi pe
(Jtru îndepărtarea perieolu- satisfăcătoare a obiectivu­ şii pozitivi făcuţi după Les că persistă unele mo­ Terra se identifică cu cele
iŢui de război, eforturi care lui securităţii şi păcii în Conferinţa genoral-europca- popoarelor lumii converg mai vitale aspiraţii şi in­
¡şi-au găsit o materializare Europa. F.xistenţa arsena­ nă au fost urmaţi de o pe­ tive de îngrijorare privind îri direcţia păcii şi securi­ terese ale popoarelor, .ale
evoluţia situaţiei din Eu­
Conferinţa de la Hel- lului de ar ine şi menţine­ rioadă de relativă stagna­ ropa : forţe ce se opun tăţii, România socialistă a umanităţii.
'siiiRi pentru pace şi coope­ rea divizării continentului re, determinată de rezulta­ cursului spre destindere, abilitat şi militează con.-"
rare în Europa. Reuniunea în grupări militaro-politice tele nesatisfăcătoare ale re­ nostalgici ai „războiu­ stant pentru obţinerea u- EUGENIA MARINESCU
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA! Devo, tfr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Teletoane i 11275, 115Ş5, 20708. ...... TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.