Page 33 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 33
ANUL XXXI
NR. G 590
VINERI,
12 IANUARIE
1979
4 pagini — 20 bani
miim MCIIMSM I» ACŢIUNE ÎNTÎLNIRE
........ .................................................................... . ‘ _______________________________ >_______ CU ISTORIA PATRIEI
Ieri, in sala mică a Ca
sei tle cultură clin Deva,
Preocuparea cea mai responsabilă peste o sută de elevi ai
liceului pedagogic s-au ln-
tilnit cu dr. docent Octa
vian Floea. Renumitul om
a colectivului : de ştiinţă le-a vorbit elevi
lor despre începuturile is
torici noastre, despre con
stituirea primului stat dac
Sporirea continuă a producţiei de cărbune centralizat şi independen!,
de sub conducerea Iul Jtu-
rebista.
Adunarea oamenilor muncii din sectorul IV al minei Lupeni
alta
La sectorul IV al minei ţelor necesare stăpînirii Cea mai mare parte a per-
Lupeni a avut loc aduna tehnicii noi — toate ţi- sonaiului tehnico-ingi neresc CORESPONDENTA
rea generală a oamenilor nînd dă, pregătirea temeini s-a implicat nemijlocit în DEPUNĂ
muncii, care a prilejuit nu că a producţiei anului sprijinirea brigăzilor, în so Prin eforturile oţelurilor
de Iu secţia a Il-a a C.S.
numai o analiză profundă 1979 şi într-o perspectivă luţionarea problemelor teh Hunedoara, pentru sporirea
asupra activităţii din anul mai largă. Altfel spus, în nice şi de organizare în a- producţiei de metal, in a-
trecut — cu toate părţile 1978 colectivul a traversat bataje. In acest sector, cu nul trecut au fost elaborate
sale t>unc şi neajunsurile o etapă' de bogate acumu sprijinul organelor locale La „Plafar“ Orăştie, doctorul farmacist. Gabriel Ti- în această secţie, peste
plan, mai mult de .15 Diro
care s-au manifestat — cit lări cantitative, care abia de partid, al conducerii mi bori, execuţii o analiză complicată a unor uleiuri tone de oţel. Cum între
şi conturarea precisă a sar spre sfîrşitul anului au în nei şi al ziarului „Drumul lile. hărnicie şi răsplată există
cinilor şi angajamentelor ceput să-şi 'dezvăluie roa socialismului“ Deva, s-a deplină corespondenţă — şi
retribuţia lunară, medie, a
pe cel de-al 4-lea ân al dele şi continuă să şi le iniţiat pentru prima dată (colectivului de aici a urcat
cincinalului. pună în evidentă la acest în Valea Jiului, conduce Economisiţi energia electrică !\ Vie la 2'Stil lei în 1977, la
Darea de seamă, ea şi început de an, spre satis rea directă a brigăzilor şi STOP RISIPEI DE ENERGIE ELECTRICA ! SA \ i: 7U8 Iei in 1978.
participanţii la dezbateri, facţia tuturor. Au' fost in GOSPODĂRIM JUDICIOS FIECARE SURSA DE E- \ PATINOARE NOI
au subliniat pe larg că a- troduse trei complexe me CORNEL ARMEANU NERGIE, SA FOLOSIM CU RANDAMENT MAXIM / LA LUPENI
nuî 1978 a fost un an de canizate de mare randa FIECARE KILOWATT-ORĂ! Sini imperative ale 1 ?! PETROŞANI
mari eforturi pentru învin ment, toţi minerii care lu dezvoltării economice,'în prezent şi în perspectivă, sini ^ Pe terenul de tenis al
crează în abataje cu aces (Continuare în pag. a 2-a) cerinţe fundamentale ale înfăptuirii programelor în- l A.S. Minerul Lupeni, inau
gerea unor greutăţi, precum tea au urmat, iar alţii con gurarea patinoarului natu
şi pentru introducerea ma tinuă să urmeze acum, întreprinderea de tricotaje drăzneţe pe care ni le-am propus. 1 ral a constituit un adevă
VIAŢA DEMONSTREAZĂ C A ECONOMISIREA, \
rat eveniment pentru tine
sivă a mecanizării comple cursurile de policalificare, Hunedoara — unul dinlre SPIRITUL GOSPODĂRESC IN FOLOSIREA RESUR- t rii din oraş, care, de la
cele mai noi obiective in
xe, de însuşire a cunoştin d e ven i n-d elec trolăeă t uş i. dustriale ale judeţului, tu SELOR ENERGETICE CONSTITUIE UN IMENS IZ- primele ore, l-au luat cu
asalt.
atelierul de croit confecţii VOR I)E PROGRES ECONOMIC. Ştim foarte bine cu ) Un alt patinoar s-a des
(redat in imagine), impera toţii : una dintre cele mai importante surse de ener- ^ chis la stadionul „Jiul“ din
tivele muncii sint calitatea Petroşani. De-ar ţine fri-
şi economiile de materiale. gie o constituie economisirea !
Angajamentele minerilor din Foto : VIKGIL ONOIU f f u l...
sectorul IV al I.M. Lupeni cuprinse
în chemarea adresată tuturor
sectoarelor miniere din Valea Jiului
— Depăşirea producţiei fizice cu - 10 000
tone cărbune ;
— Depăşirea valorii producţiei nete cu 500
mii lei ;
— Depăşirea planului la lucrările de pregă
tire cu 50 metri liniari ;
— Creşterea productivităţii muncii cu 2 Ia
sută ;
— Sporirea volumului producţiei extrase cu
mijloace mecanizate, din abatajele frontale,
la 95 la sută din totalul producţiei ;
— încadrarea în indicatorul de calitate ;
— Reducerea consumurilor specifice cu 50
mc lemn de mină, 250 bucăţi armături metalice,
25 mc cherestea, 500 de mii kWh energie elec
trică.
Pregătirea producţiei de legume se
NOTA REDACŢIEI : In trecerii, la care au fost
scopul sprijinirii eforturi chemate de sectorul IV face acum, în timpul iernii!
lor minerilor din toate al I.M. Lupeni, redacţia
brigăzile şi sectoarele în ziarului „Drumul socialis
treprinderilor din Valea mului“ iniţiază acţiunea Legumicultorii clin jude LA ORDINEA ZILEI rea tocurilor dc răsadniţe
Jiului în desfăşurarea în- de presă sub genericul : ţul nostru sînt confruntaţi în fiecare C.A.P.
cu sarcina de a produce In ceea ce priveşte se
şi livra în. acest an pes-te ÎN AGRICULTURA minţele, cantităţile necesa
22 000 tone de legume, a-
Toate brigăzile si sectoarele Văii Jiului; re sînt asigurate prin re
partiţii pentru fiecare uni
sigurînd acoperirea necesa
un singur ţel: rului de consum al popu In privinţa arăturilor cum- în bune condiţii. tate, potrivit planului de
laţiei la toate sortimentele este de semnalat faptul că Restanţe inadmisibile e- cultură, urmînd ca ele să
CĂRBUNE MAI MULT pentru care există condiţii în cooperativele agricole xistă şi la fertilizarea cu fie ridicate . de la centrul
mai sînt de arat peste 200
îngrăşăminte chimice, pînă
PENTRU ENERGIA TARII pedoclimatice favorabile, ha grădini de legume, din acum acţiunea fiind reali de seminţe Orăştie.
precum şi satisfacerea ce
Intre sarcinile prioritare
rinţelor cu produse proas care aproape 120 ha vor fi zată p.e numai 10 ţa sută ce revin legumicultorilor,
pete pe o perioadă cit mai ogorîte după eliberarea de din suprafeţele planificate. un loc de seamă îl ocupă,
In cadrul acţiunii vor nerilor, întronarea peste culturile succesive. Pe lin De asemenea, aplicarea su de asemenea, asigurarea
fi publicate, cu sprijinul tot a unui climat de mun îndelungată. Din cantitatea gă încheierea grabnică a plimentară. a îngrăşăminte biocombustibilului şi a a-
amintită, aproape 80 la su
organelor de partid, sin că rodnică, de ordine şi tă este prevăzută să se rea arăturilor, un factor cu in lor chimice pe suprafeţele mestecurilor necesare pen
dicale şi ale U.T.C., ma disciplină. Periodic, re lizeze în fermele legumicole fluenţă decisivă asupra re ocupate cu legume-verde- tru producerea răsadurilor,
teriale despre experienţa dacţia va publica bilan ale C.A.P. Deoarece ne a- coltei îl constituie fertili ţuri trebuie să ocupe un repararea şi revizuirea uti
unor brigăzi şi sectoare ţuri, în cadrul cărora vor fiăm într-o perioadă cînd zarea terenului. Prevederile loc de seamă pe agenda le- lajelor legumicole, procura
fruntaşe, despre iniţiati fi invitate să-şi spună pă pregătirea recoltei viitoare de fertilizare cu îngrăşă gumicultorilch'. rea erbicidelor. O atenţie
vele minereşti eficiente, rerea despre desfăşurarea trebuie, să se găsească In minte organice nu s-au în Pe baza inventarierii ba deosebită se cere să fie a-
despre desfăşurarea lu acţiunii organe şi organi tr-un stadiu avansat, cînd deplinit, pînă acum, nici în zei materiale în legumicul cordaţă pregătirii utilajelor
crărilor de pregătiri, arti zaţii de partid, cadre de nu mai sînt îngăduite mo proporţie de 80 la sută. tura, s-a stabilit necesarul de irigaţii şi maşinilor eu
cole, anchete, raiduri, re conducere şi specialişti, mente de răgaz pentru le ceea ce obligă conducerile de răsaduri pentru fiecare care se va lucra în ferme.
portaje privind introdu mineri şefi de brigăzi gumicultori, se pune firesc C.A.P. şi ale fermelor să unitate cultivatoare, dife în fiecare unitate culti
cerea mecanizării în sub fruntaşe şi, totodată, vor întrebarea : ce s-a făcut şi acţioneze energic pentru a renţa rămasă neacoperită vatoare de legume, ţinînd
teran, întreţinerea şi re fi evidenţiate direcţiile de ce acţiuni au mai rămas finaliza neîntîrziat aplica la sortimentele de ardei şi seama de neajunsurile de
pararea utilajelor, preda acţiune în viilor, în sco de întreprins pentru a 9e rea, gunoiului de grajd pe vinete urmînd să se produ ordin tehnic şi organizato
rea şi preluarea schimbu pul realizări planului şi terenurile care vor fi cul că la serele din Sîntandrei. ric care s-au manifestat în
rilor în abataje, califica angajamentelor privind asigura obţinerea unor pro tivate eu legume. ţinînd Important este însă ca în anul trecut, este necesar ca
ducţii cit mai mari de le
rea şi policalificarea mi- producţia de cărbune. gume de pe toate suprafe seama de faptul că şi trans timpul ccl mai scurt posi organizaţiile de partid să
ţele cultivate ? portul se poate efectua a- bil să se treacă la repara (Continuare în pag. a 2-a)
