Page 34 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6Í
rubrica tineretului AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ ÎN ACŢIUNE
Tele
Integraţi deplin Preocuparea cea mai responsabilă a colectivului :
9,00 T*!lcşcoa?
Telecinei
viaţa întreprinderii 10.00 (reluare)
Iii 11.20 Curcspon
Vorbind despre fo:jo de îşi îndeplineşte sarcinile. Mi- Sporirea continuă a producţiei de cărbune ţeni trar
muncă la I.M.M.R. Simena, hăiţă Capră din sectorul de 11,40 Telex
vorbeşti implicit despre tine frîne-reparaţii-distribuţie, Floa 17.00 Telex
rei, îrirucît peste două treimi re Isai, lăcătuş la secţia a (Urmare din pag. 1) Adunarea generală n-a s-au datorat unor abateri minieră, harnicul colectiv 17.05 Emisiuni
din oamenii muncii din a- II a vagoane şi loan Brad, trecut însă cu vederea fap de la disciplina muncii, de al sectorului IV s-a anga mană
ceastă uzină sînt tineri. In lăcătuş la secţia a iV-a va luarea în primire a abata tul că paralel cu dificul la normele tehnologiilor de jat ca pînă ia sfîrşitul ce 19.00 Rezultate
:
u 1' mii ani, sute şi sute de goane, se numără printre jelor mecanizate de către tăţile ivite, colectivul a lucru şi ale securităţii lui de-al 4-lea an al cinci 19.05 La voiai
tineri au păşit pragul aces fruntaşi, după cum ne spu maiştri şi subingineri, ac manifestat şi unele lipsuri, muncii. Pentru asemenea nalului să dea patriei su pentru c
te importante un'tăţi indus nea şeful de echipă Dumitru ţiune care s-a desfăşurat faţă de care a adoptat o abateri au fost aspru criti plimentar 10 000 tone de auto
triale. Tofi aceşti tineri sînt Bunea. Liceul şi şcoala pro sub genericul : „Abatajul poziţie sănătoasă, combati caţi unii maiştri, printre cărbune. Acest angajament 19.20 1001 de s
absolvenţi ai liceului indus fesională din Simeria ne-au — locul de acţiune comună vă. Datorită unei produc care Mihai Roman, Nico însufleţitor a fost convin 19,30 Telcjurni
trial mecanic şi ai şcol'i pro dat tineri bine pregătiţi, dis a minerilor şi cadrelor de tivităţi scăzute şi a nerea- lao Pînzaru, Marin Pîrîia- gător susţinut de cei care 19,50 Ancheta
fesionale de pe lîngă I.M.M.R. ciplinaţi, cu care ne putem conducere“. Aceasta a per lfeării producţiei fizice a- nu, Ion Păun şi alţii. au luat cuvîntul în aduna 20.15 ale sătul
Film ar.
Simeria, care s-au calificat mîndrl şi sîntern convinşi că mis o adaptare destul de nuale,. cheltuielile pe tona Eforturile colectivului în re : Alexe Furdui, Marius noscutul
ca muncitori în meseriile de vor deveni nădejdea uzinei de cărbune extrasă au fost direcţiile subliniate au în Mărăscu, Mihai Nistor, Premieră
lăcătuşi mecanici şi strun noastre. rapidă a oamenilor la exi cu 9,40 lei mai mari. Este ceput să dea roade în ul loan Sălăgean, Constantin (ie a st
ga; . Activitatea harnicului co genţele impuse de tehnica adevărat că introducerea timele luni ale anului tre Lupulescu, Petre Constan Grecia
nouă, însuşirea din mers a
Din iniţiativa conducerii lectiv de la I.M.M.R. Sime cerinţelor calitativ superi mecanizării a avut ca re cut şi, ceea ce este mai tin, loan Gîf-Deac şi alţii. 21,55 O artă p
I.M.M.R., a liceului mecanic ria, în fruntea căruia se află oare a mecanismelor com zultat reducerea consumu îmbucurător, acestea se Totodată, colectivul secto pului (1
şi a şcolii profesionale, ele comuniştii, se concretizează plexe. în legătură cu a- lui de lemn, cherestea şi menţin şi se amplifică. Do rului IV al I.M. Lupeni a plastici
vii din ultimul an. fac prac prin importante succese : o- ceasta, se remarcă răspun exploziv în proporţii con pildă, în primele 7 zile lu adresat o chemare Ia între mării se
tica pe lîngă cei moi buni norarea în mod exemplar a derea deosebită cu care au siderabile, dar aceasta n-a crătoare din acest an, co cere tuturor sectoarelor mi neral al
şi pricepuţi maiştri ca Tro ongcjameiVelor în întrecerea abordat noile probleme ce lectivul sectorului IV a ex niere din Valea Jiului. 22.15 ■Telcjurni
compensat decît în parte e-
ian Haţegan, de la secţia de socialistă pe anul 1978. s-au ridicat tovarăşi cuhk fectul negativ al producti tras peste plan 2185 tone Există toate garanţiile că
reparat cutia vagonului, Vi- La producţia globală, an sînt; Dănilă Gaşpar, Con de cărbune. în sector, ca şi sectorul IV, cel mai mare
lea Mihai, maistru la secţia gajamentul lor a fost depă stantin Lupulescu, Petre vităţii scăzute şi a neînde- în întreaga mină, domneş sector al minei, îşi va o- RADI
de reparat şasiurile vagoa şit cu 4,7 milioane lei, va Constantin, Valentin Tol'a- plinirii indicatorului de te acum un climat respon nora în chip comunist sar
nelor, Emil Sabău şi Octa- loarea producţiei marfă a producţie fizică. sabil de muncă, hotărîrea cinile de plan şi angaja
vian June, ambii maiştri la fost depăşită cu 2,2 milioa nă şi mulţi alţii. Mai mulţi participanţi la unanimă a minerilor de a mentele în întrecerea socia BUCUREŞTI
secţia a 11 -a vagoane. La a- ne lei, s-a realizat o produc Cu sprijinul direct al adunare, între care Dănilă răspunde prin sporirea con listă, ceea ce asigură pre illopiogramul
ceste locuri de muncă, tine ţie netă suplimentară în va conducerii minei au fost Gaşpar, Alexe Furdui, se tinuă a producţiei de căr misa că întregul colectiv Radiojurnal ;
presei ; 8,10 «
rii se instruiesc şi se perfec loare de peste 4,5 milioane soluţionate şi alte proble cretarul comitetului de bune grijii partidului de a al minei, în frunte cu co diilor; 9,00 Bl
ţionează pentru ca să poată lei, iar productivitatea mun me legate de fluidizarea partid din sector, ing. Ti- le îmbunătăţi neîncetat muniştii, să se situeze la 9.05 Răspund«
deveni oameni de nădejde cii a fost depăşită cu 1,5 la transportului, organizarea tus Costache, director teh condiţiile de muncă şi de loc de frunte în rîndui co rilor; 10,00 Bl
ai uzinei. sută faţă de prevederi. Re muncii etc. în acelaşi timp nic al minei, au subliniat, viaţă. în sprijinul chemării lectivelor miniere din ţară 10.05 Atlas fo
Ştiinţa şi via
marcabil este şi faptul că în
Ne-a fost dat să consta aceasă perioadă nu s-a s-a acordat o atenţie spo de asemenea, faptul că re la întrecere, adresate de în cel de-al 4-lea an al cin folii ; 11,00 Bl
l
tăm munca acestor tineri din semnalat nici o defecţiune la rită intensificării lucrărilor zultatele slabe la producţia minerii Lupeniului tuturor cinalului — anul noii cali 11.05 Noi ii
muzicii—rnriili
inscripţia „ R e p a r a t la vagoanele în termen de ga de pregătire. fizică şi la productivitate lucrătorilor din industria tăţi, al eficienţei. pr'-
I.M.M.R. Simeria", aplicată ranţie. Bun-
:
pe vagoanele ieşite d n hale, Organizaţia U.T.C. desfă come.
reparaţii de bună calitate. şoară o permanentă activi 13.00 ue- i..
Sludent-club ;
Această carte de vizită tate politică de 'antrenare jurnal ; 18,15
vorbeşte despre hărnicia tî- largă a tinerilor la îndepli niereşti ; 16,
economice ; 1
nărului colectiv, care prin nirea tuturor sarcinilor. Du s smoanc şoară; 17,00 B
abnegaţia şi devotamentul pă cum ne spunea tovară 17.05 Formaţi
său a reuşit să ridice pres‘i- şul inginer Cornel Porca, şe la sate ; 17,2
giul unităţii la cotele înalte ful secţiei a ll-a de reparat trie; 18,00 Ori
ecoi
Ancheta
ale exiqenţei actuale. vagoane, paralel cu procesul m m m ii Cadenţe sono
Fostul atelier de od’nioară producţiei, există o preocu într-o oră ; ;
es e astăzi o adevărată uzi pare pentru ridicarea cunoş în anul trecut colective stop muzical
f
nă cochetă de reparat şi tinţelor profesionale prin le de muncă din cadrul TIMIŞOARA
montaj, construită din beton cursurile de perfecţionare la litatea radio;
şi stict’ă, cu a'ei şi cu spaţii locul de muncă. De aseme I.M. Hunedoara, au realizat azi; 18,15 Muz
ve'zi, amenajate de harnicul nea, 216 tineri muncitori ur o producţie netă suplimen chestrală; 18,3
re de miere ■
colectiv cu scopul îmbunătă mează cursuri'e serale la li tară în valoare de 19 mi limfa romă
ţiri’ climatului ambiant. ceu, iar aiţi 7 tineri munci lioane lei. Prin acţiunile 18,40 Cîntă h
Aio, toţi tinerii muncitori tori cu înaltă calificare, frec întreprinse în domeniul re trompetistul i
19.00 Revista
sînt antrenai' de -către orga ventează cursurile Institutului ducerii consumurilor speci politică : Cor
nizaţia U.T.C., sub conduce de subingineri Hunedoara. In fice la materiale, combusti fermitatea re
rea directă a organizaţiei de cadrul uzinei s-a deschis un bili şi energie electrică, dezbatere; 19
19,3
muncă;
part d, în înhecerea social's- curs pentru calificarea în minerii de aici au obţinut muzicală.
:
tă. avînd obiective concrete. meseria de lăcătuş-mecanic,
In fruntea întrecerii se situea la care participă 58 de tineri. în acelaşi timp şi o eco
ză nume-oşi tineri muncitori, Tot în cadrul uzinei de re nomie de peste 5,3 milioa
care s-au integrat foarte bine parat vagoane, din iniţiativa Platforma siderurgică (le la Călan. Echipa de fierari betonişti condusa de ne lei la costurile de pro MI INE
în procesul de producţie, iată comitetului U.T.C. s-a înfiin Nicolae Vieru execută armătura pereţilor la estacada buncărolor de la furnalul IV. ducţie.
doar riteva exemple : Lucia ţat cercul noului încadrat, în DEVA: Alb
Popa lucrează la sectorul de care activează foţi tinerii (Patria); Rât
frînă automată, maistrul lu- nou veniţi în colectivul uzi HUNEDOARA
lia- Fodor, avînd numai cu nei. La ordinea zilei in agricultură [ Tcodoroiu (I-
vinte de laudă asupra con ION JURA bel (Siderurg
te şi statistici
ştiinciozităţii cu care tînăra ziarist colaborator (Urmare din pag. 1) ţie şi a tehnologiilor ce RONDUL... (Arta); o fat
trebuie aplicate, a modului minte (Consti
UNIVERSITATEA POLITICA se preocupe cu întreaga de retribuire a muncii în TROŞANI : J
lcenna — ser
o
Dacă
căutaţi
ŞI DE CONDUCERE răspundere de soarta pro acest sector. Pe această pe — tovarăşul îi director cumva te mari. in Şi plină preţioasă ini- \ rea); Mark, p
: l
nova (7 Noiet
ţialivu
extindere
şi
pe
anunţă programul cursu ANUL II — marţi, 16 ducţiei acestui an, spriji cale vor fi create condiţii tovarăşul secretar de partid, forjarea reperelor — ce in- J america Exp
ca potenţialul legumicol al
rilor organizate Ia Cabi ianuarie 1979, orele 17,00 nind îndeaproape consiliile judeţului nostru să fie va luaţi-o pe urmele dinşilor tră în componenţa maşini- j I-II (Rcpubli
Din nou îmi
netul judeţean pentru ANUL III — miercuri, de conducere şi pe şefii lorificat eficient, să creas — ne-a îndemnai portarul lor-unalle produse — cu a- l ral); Joc ser
17 ianuarie 1979, orele fermelor în organizarea mi- ; resc); VUL
activitatea ideologică şi muncii pe formaţii de lu că randamentul la hectar şi binevoitor, arătîndu-ne spre dausuri de prelucrare fantomă (Mut
17,00. prima hală din dreapta in- nirrie, cit mai apropiate de i
politico-educalivă, după Dezbaterile pentru toţi cru, ridicarea' nivelului pre aportul legumicultorilor ia trării in incinta întreprin- configuraţia finită a piese- ^ NEA ; Star
(Minerul); P.
cum urmează : anii de studiu vor avea gătirii profesionale a legu îmbunătăţirea aprovizionă derii mecanice Orăşlie. lor. i nul de Bei
ANUL I — luni, 15 loc la Cabinglul jude micultorilor, în cunoaşterea rii populaţiei cu produse Chiar acum şi-au început f n secţia montaj prese ; toresc); ANII
ianuarie 1979, orele 17,00 ţean de partid. de către fiecare legumicul de calitate şi în cantităţi rondul prin secţii ! mecanice, rondul s-a desfă- \ ma e?’
i"’ur
tor a sarcinilor de produc sporite. Soţul meu
Aşa am ajuns să-i inso- şurat cu... încetinitorul. Mo- i (7 Noiembr
ţim pe tovarăşii loan Cin- tivul ? Aici fusese asimilat 1 legrame (St
dea şi Nicolae Andrei pe la un produs nou, de mare \ ORAŞTIE : '
tria) ; o noa
atelierul mecanică de pre- precizie, care era adus de \ şi Comisarul
Eficienţa muncii să se oglindească în realizarea cizie, atelierul „ŞN . 320" regulă din import — cutia i Hong-Iiong
(strunguri normale 320), de viteze pentru trefiloare- ' GEOAGIU-BA
tigrul Malaie;
secţia de montaj a preselor le de şîrmă de [a Cimpia \ cultură); HA
sarcinilor economice şi obşteşti mecanice, pe la forjă ale cum şi (solicitări alto întreprin- J ds-apreape
»
a-
venhlti
şi
Turzli
de
la
iar);
compartimente
alte
prin
ftRAZD
întreprinderii. Prima impre- deri din Focşani, Bcclean \ Nc.tv-York —
\ cătr§ CQrpşiţUil popular şi J I f CALAN : (
Activitatea deputaţilor, Cîmpuri de Sus, unde este amintim pe Silviu Ciurlea, sie : ordine şi curăţenie de- etc.). Din discuţiile la o- 1 insulă (Casa
^ uiiuiuu y-ct iuuirLiJ. Ion Medrea Teoiil Bota' cîeputaţii săi se concreţi-- f săvlrşite pe întregul flux biect, purtate mai pe în- / A clncea pee
I eficienţa
muncii lor se o- deputat tovarăşa Letiţia
’
. . -
v-1,,1 „„„o
irwo Aîni r.,, cnr-tMnui w
I glindeşte în modul in care, Flore. Aici, cu sprijinul bi - Loghin Raica, care contrac ’ zează în realizarea de către I productiv, ceea ce conferă delete de director şi secre- ) SIMERIA: O;
oameni (Mur
* împreună cu cea a tuturor roului organizaţiei de comuna noastră a prevede. muncii ritm, claritate şi tarul de partid cu monto- i Acţiunea „Ai
I locuitorilor satelor, contri- partid, secretar Teofil Igna,. tează şi livrează anual în filor pe acest an la con- | calitate. rii loan Govdea, Nicolae 1 mina); TELIT
(Minerul); GI
' buie direct şi nemijlocit la s-a acţionat susţinut — tre 2 000—2 500 1 lapte şi tractarea laptelui de vacă » Alte impresii: la atelierul Roşu, Viorcl Dudaş şi cu ) dioptrii de pr
( realizarea sarcinilor econo ceea ce a făcut posibil ca chiar mai mult, cîte 2-3 şi de oi. De asemenea, s-au I „SN 320“ specialişti efectua lu- alţi tovarăşi asimilarea lor, noului I citoresc).
am j|
2-3
o
echipă
de-ai
de
viţei şi cîte un porc.
mice şi obşteşti ale comu- sarcinile de contractări pe
Şii contractat un număr de J
¿ledus
o
crăţori
că
' nei, ale fiecărui sat în par- 447 animale de diferite spe- . ultimă trecere in revistă la produs a urmat un traseu /
| te. La noi, în Gurasada, de- Mandatul de deputat — cil, din care 147 bovine, 150 I un lot de strunguri ce a- rectilinia dar, intersectat ţ
s putaţii muncesc cu bune porcine şi 150 ovine. A- j vea ca destinaţie Tailanda. ¿le mai miilte bariere de fi- i VREP
| rezultate, fiind personal e- exercitat cu înaltă responsabilitate ourn, acţionăm în continua- | Astfel spus, era vorba de neţe tehnică, iar prin co- }
J xemplu pentru concetăţenii re, în fiecare sat, pentru ' autentificarea devizei colec- recţiile aduse s-a ajuns a- t Timpul pr
I lor în îndeplinirea preve 1979 la lapte şi la porci să pentru a evidenţia faptul realizarea integrală a sar- | tivului: calitatea astfel- marca pe- cum la dorit, de fabrl- | 12, 13 şi 14
=
procesul
derilor planului de dez-
depusă.
ca re
că
Aflăm
Vreme reiaţi
s . a \
Peniru noi rondul
I voltare economico-socială a fie îndeplinite integral. Au că se obţin venituri fru cinilor de contractare a a- j ste 50 la sulă din produse- ' tnc j ie i a f într-o discuţie mai t cu cerul ms
realizat sarcinile la aceşti moase de către crescătorii nimalelor cu gospodăriile |
Vor cădea p
comunei, în realizarea lu-
le cu marca
„1MO duc
' crărilor edilitar-gospodă- doi indicatori şi locuitorii de animale care . încheie populaţiei, acţiune la care „ mesajul inteligenţei şi ca- l& cu tovarâşul direc . } ales sub for
Vîntul va suf
I reşti. satului Boiu de Jos, depu contracte cu statul dau deputaţii îşi aduc prin | veleităţii tehnice de pe aces- T . \ intensificări
tat Virgil Andrica. doar două exemple. Tova munca şi exemplul perso- ‘ te meleaguri pe numeroase ior Ioan tindea şi cu se- I nord-vest şi ’
- O contribuţie însemnată răşul Ion Medrea a primit nai o contribuţie deosebit | meridiane, in îndepărtata crelarul comitetului de \ tura minimă
Avem mulţi cetăţeni în
I îşi aduc deputaţii la reali- comuna noastră care, sti anul trecut pentru doi vi de însemnată. î Asie, in Siria, Iordania, P artid Nlcolae Andrex - Pen ' 4 grţide. iar
şi 0 grac
' zarea prevederilor privind mulaţi de avantajele ofe ţei contractaţi şi livraţi, Grecia şi Cipru, in U.R.S.S., tru dinşii insă el continuă parte a inter
I contractarea de animale şi rite de stat contractanţilor, suma de 19 000 lei, iar to RO.DICA PRESECAN, R.F.G. zilnic — dimineaţa, după- 1 umedă şi în
* produse animaliere cu gos- livrează an de an, pe bază varăşul Antonie Raica, a vicepreşedinte La forjă, preocupări de amiaza şi nu de puţine ori \ Se vor somi
temporare. T
| podăriile. populaţiei. Cu de contract, mari cantităţi încasat pentru laptele li a! biroului executiv aceeaşi natură — calitate seara tirziu. i scădere : mir
î bune rezultate s-a muncit de lapte şi diferite specii vrat, peste 5 000 lei. al Consiliului popular ireproşabilă, consumuri spe- / şi —2 grade.;
între —1 şi
în această direcţie în satul de anjmale. între aceştia îi Activitatea desfăşurată de comunal Gurasada cifice mici, valori nou crea- SABIN IONESCU \
I