Page 35 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 35
>90 ® VINERI, 12 IANUARIE 1979
în predarea obiectului „Cunoştinţe economice“,
VIZIUNE
este necesar să se insiste pe însuşirea oouiul
iii
iiafeca
mecanism economicc-financîar
.(lenţii ' judc-
îsmit...
în această perioadă, la stabilit un asemenea sistem 2. Producţia globală ex nergic, cooperări ncraţio-
clasele a IX-a din toate ti de indicatori economici şi primă valoric (în lei) atît nale, transporturi inutile
purile de licee se predă, în financiari care să stimule producţia fizică,, cît şi ser etc. Din această cauză s-a
; în limba gcr-
cadrul obiectului „Cunoş ze folosirea cu maximum viciile cu caracter indus renunţat la Indicatorul pro
tinţe economice“, lecţia de randament a tuturor 're trial, efectuate pentru alte ducţie globală ca indicator
‘le tragerii loto
i — emisiune „Producţia de mărfuri a surselor materiale şi uma unităţi economice, precum de bază. (El rămâne doar
•onducătorii întreprinderii“ care, în con ne de care dispune fieca şi producţia aflată în curs ca indicator de comparaţie).
ţinutul său e chemată să re unitate economică. de fabricaţie. în general, 3. Producţia netă repre
trateze şi problema indica Prin urmare, trăsătura ea se calculează prin în zintă valoarea nou creată
eri
M torilor de bază ai activită esenţială a, noului sistem mulţirea producţiei fizice în activitatea productivă,
TV.: „Temelii ţii unităţii în conformitate este trecerea ,pe prim plan cu preţul de livrare (preţul în practică, valoarea pro
lui de mîine“ cu noul mecanism econo- a indicatorilor care expri la care întreprinderea vin ducţiei nete se calculează
tis tic : „Necu- mico-financiar. Or, această mă efectele finale şi aspec- de produsul respectiv). Pro prin scăderea cheltuielilor
din noapte“. importantă problemă a ac materiale din producţia
TV. Produc- tivităţii economice manua globală (Pn = Pg — Cm).
udiourilor din lul nu o tratează. De aceea, La clasele a ¡X-a Analizînd acest indicator
în rândurile de faţă, vom de bază, constatăm că el
e măsura tim- stărui asupra acestui as stimulează unitatea econo
'). Creatorii pect. tele de eficienţă ale activi ducţia globală este egală mică atît pentru creşterea
răspund che- în cadrul măsurilor sta tăţii întreprinderii, dintre cu producţia fizică înmul producţiei fizice (a cărei
cretaru.lui ge- bilite de Plenara C.C. al care cei mai importanţi in ţită cu preţul de livrare valoare determină produc
partidului P.C.R. din martie 1978, cu dicatori sînt : (Pg = Pf X Pi)- Exemplu: ţia globală), dar şi pentru
il. privire la perfecţionarea 1. Producţia fizică. Ea cu într-o întreprindere minie reducerea cheltuielilor ma
mecanismului economico-fi- prinde volumul producţiei ră producţia globală se teriale (economisirea şi va
nanciar, îmbunătăţirea sis finale a întreprinderii, ex calculează prin înmulţirea lorificarea superioară a ma
temului de indicatori ocu primată în indicatori natu numărului de tone de mi teriilor prime, materialelor,
pă un loc central — cu a- rali ca: număr bucăţi (trac nereu extras cu preţul de combustibilului şi energiei,
jutorul lor se stabilesc sar toare, autoturisme, strun livrare pe tonă. utilizării intensive a mij
. i : 6,00 ita- cinile şi se apreciază re guri, locomotive etc.), nu întrucît acest indicator loacelor de muncă).
diminerţiî ; -îjOO zultatele activităţii atît la măr perechi încălţăminte, cuprinde atît valoarea nou
8.00 Revista nivelul întreprinderii, cît Iată din ce cauză, în ca
furierul melo- mp ţesături, tone (cărbune, creată prin munca munci drul noului mecanism eco-
iletin de ştiri; şi pe ansamblul economiei oţel, laminate, ciment, ce torilor din întreprinderea nomico-financiar indicato
im ascultăto- naţionale, constituind, în a- reale, carne etc.), hi (lapte) respectivă, cît şi valoarea
Uetin de ştiri; celaşi timp, un stimulent, etc. rul „Producţia netă“ devi
Icloric ; 10,30 muncii trecute sub forma ne indicatorul cel mai im
a ; 10,40 Filo- deosebit în mobilizarea oa Acest indicator de bază cheltuielilor materiale, el portant, în funcţie de care
deţin de ştiri; menilor muncii la realiza asigură mobilizarea fiecă nu poate asigura o imagi se apreciază activitatea în
iregistrări de rea obiectivelor prevăzute, rei întreprinderi în realiza ne fidelă asupra activităţii
: i—?-u.- Avan treprinderii.
ei,oo în prezent, cînd partidul rea acelor produse ce co economice din fiecare în Prof. SILVIU CERCEA
Tro! >An nostru pune un accent respund necesităţilor con treprindere, stimulînd chiar Liceul pedagogic Deva ONOIU
Austru; deosebit pe laturile calita crete ale economiei naţio uncie practici mecanice ca:
... Ti' 15,00 tive ale activităţii economi- nale, stabilite prin plan şi
10.00 Radio- folosirea în producţie a u-
Cînteco pio- co-sociale, pe creşterea efi acoperite de contracte eco nor materii prime scumpe,
ÎO Coordonate cienţei în toate ramurile nomice de desfacere, fie pe consumuri ridicate de ma
¡,40 Muzică u- producţiei materiale, a fost piaţa internă, fie la export; terii prime, materiale şi e- Faza judeţeană este aşteptată
iletin de ştiri;
artistice de
) Pentru pa
le serii ; 20,15 DE LA cu optimism, dar şi cu eforturi intense
lomică; 20,45 pe urmele materialelor publicate
e ; 22,00 O zi SUB3EDACŢIILE
3,00—3,00 Non
nocturn. PIONIEREŞTI M peodoiînd printre esefoive Folosind un termen din titlu de laureat, obţinut în teatrului de păpuşi. Avem
: 18,00 Aciua- lumea sportului, s-ar putea prima ediţie a festivalului. mari speranţe cu echipele
18,10 România Azi „Cravatele se rezolvă problemele oamenilor! afirma că întrecerile artis-. Deci ne vom prezenta cu de dansuri, grupul folk şi,
că uşoară or-
) Ca un fagu- tice din cadrul celei de-a ansamblul folcloric „Mîn- bineînţeles, teatrul de pă
- emisiii’"'", <io roşii cu tricolor" in ziarul nostru din 13 de expuse în el măsurile luate doua ediţii a Festivalului dra“, montajul literar-mu- puşi.
nă lip iră ; cembrie anul trecut a apărut enfru rezolvarea probleme- naţional „Cîntarea Româ zieal-coregrafic, formaţia de
ica A chir._ şi Oclavian Bogdan, direc
andu Florea ; — Brad articolul „De ce continuă Tc or ridicate de cetăţeni şi a niei“ au intrat în linie satiră şi umor, orchestra
sonoră social- reclamajiile ?", subintitulat căror rezblva're cade în sar dreaptă : peste cîtova zile de muzică uşoară „Sonor“, torul Casei de cultură din
îbativitatea şi „Cercefînd, după alte orga cina unor unităţi subordona se declanşează faza jude grupul foile, formaţia de Deva: Ne-am calificat cu
/oluţionară — NE-AM ÎNDEPLINIT dans tematic, corul de fe aproape toate genurile de
15 Cîntecc de ANGAJAMENTUL ne, nemulţumirile unui am te consiliului popular. Unde ţeană, cea care va desem
1—20,00 Viaţa exprimate într-o scrisoare". sînt măsurile ? Dar nu a- na pe viitoarele participan mei al casei de cultură şi formaţii. Adicu taraful, co
Cum se poate deduce uşor ceasta este singura eschivă. te hunedorene la faza in sindicatului învăţămîn.t, rul, orchestra de cameră,
Unitatea de pionieri din subtitlu, articolul 'era o terjudeţeană. formaţia de teatru, soliştii cvartetul de coarde, dans
de la Şcoala generală replică dată uşurinţei cu Arătăm că la prima scrisoa popular, dans tematic, tea
re a cetăţeanului F.V., consi
din Valea Brad şi-a în liul popular a răspuns cu o tru popular, teatru do pă
deplinit cu cinste anga care o fost cercetată scrisoa mare întîrziere, de aproape puşi, grup folk, formaţia
jamentul luat în munca rea unui cetăţean din Orăş- o lună de zile, faţă de ter de estradă, soliştii de mu
patriotică în 1978. El in- tie de către Consiliul popu zică populară şi instrumen
nele sălbatice lar de aici. lată că primim menul prevăzut de lege.
circ (Arta); oumbă colectarea a peste şi răspunsul la articol, sem Mascarea întârzierii e la fel tişti Drăgan Munteanu, Do
: Ecaterina 2 100 kg materiale secun de stîngace. Data primirii min Coreheş, Pavel Sabo
acăra); Jeze- dare din care 696 kg fe nat de tovarăşul vicepre şi Dorel Ambruş, monta
îtul); Dragos- şedinte Iustin Popa. îl vom scrisorii la Consiliul popular In ultimele luni ale anu de muzică populară Florica
— seriile I-II roase, 1 290 leg macula reda aşa cum este el scris, era 17 octombrie, lucru con jul literar-muzical-coregra-
1 aproape cu- tură şi 260 kg textile — firmat nouă în scris de Di lui trecut am consemnat în Suclrijan, Mihai Stanciu, fic. Repetăm de 3—4 ori pe
uctorul) ; PE- fără a pune nici măcar o coloanele ziarului nostru Nicolae Agăleanu şi D. As- săptămînă. Menţionez că
urul lui Mo 1 890 borcane şi sticle, virgulă. „In acest articol se recţia judeţeană de poştă şi aspecte privind pregătirea tanei. în momentul de faţă
lie I-ll (Uni- plantarea a 300 de pomi semnalează faptul că nu s-a telecomunicaţii. Interesîndu-ne în faza de masă noi am
iliţlstul la Gc- la Consiliul popular orăşe şi participarea formaţiilor repetiţiile sînt în toi, au prezentat un număr de 98
ibrie); Trans- fructiferi şi altele. Tim răspuns la toate problemele artistice de amatori din loc chiar de trei ori pe de spectacole, la care au
•ess — seriile pul afectat muncii pa ridicate de către iov. Voicu nesc cînd a fost primită scri cadrul aşezămintelor cultu săptămînă ; unele formaţii
a); LUPENI: Florea din Orăşfie, str. Mu soarea şi de ce întîrzie răs participat 48 440 spectatori,
■eună (Cultu- triotice se numără în punsul, am aflat cu stupoa rale rurale şi orăşeneşti la se rodează în cadrul spec în privinţa şanselor, avem
>s (Muncito- peste 13 000 ore. Un loc reşului bloc 5 ap. 7. re că era înregistrată... în fazele festivalului. Recent, tacolelor pe care la pre încredere în teatrul popu
1AN: Oraşul meritoriu la toate ac Arătăm că s-a stat de vor am adresat conducerilor zentăm cu regularitate la
citorcsc); LO- 17 noiembrie. Cui folosea a- caselor municipale de cul lar, formaţia de estradă,
- seriile I-II ţiunile îl ocupă detaşa bă cu tov. Voicu Florea în ceastă încercare de inducere căminele de nefamilişti. dansurile, orchestra de ca
TRILA : Tre- mentele claselor a V-a biroul serviciului personal de în eroare, care, se putea do tură din judeţul nostru cî- Pronostic ? Avem şanse
ires (Munci şi a Vl-a. (Mircea Dră- !a Întreprinderea „Vidra" de teva întrebări referitoare meră şi toţi soliştii enume
ră V' Ulti- vedi ? Noi socoteam că a certe cu echipa de teatru, raţi.
\Oisen ghici, Nicolae Simina — către tov. Iustin Popa vice fost nevoie de atîta vreme la apropiata confruntare — montajul literar-muzical- După cîte se vede, la
pionieri). preşedintele Comitetului Exe pentru a primi un răspuns de de fapt cea mai importan
- ,erîîle 1 I-II cutiv al Consiliului popular tă a anului. Prin urmare 3 coregrafic, formaţia de sa municipii se munceşte in
■BRAD: TC- oarece între timp se între- tiră şi umor. tens, se procedează la ulti
aua roşie) ; RECITAL DE POEZIE orăşenesc în prezenţa tov. prindeau nişte măsuri sub care sînt genurile artistice mele retuşuri, domneşte op
eniacule (pa Sutu loan, Techereanu Viori stanţiale pentru a rezolva
te furtunoasă Un apreciat recital de cu care se prezintă aşeză Florin Izdrăilă, directorul timismul. Dacă adăugăm la
Piedone la ca şi Ciugureanu Adriana, lă- respectivele doleanţe ale ce mântul, care este stadiul Casei de cultură din Hu •toate acestea şi cunoscuta
(Flacăra) ; poezie a organizat Uni murindu-ss toate problemele tăţenilor, dar ne vedem în pregătirilor şi care sînt
: Sandokan, tatea de pionieri de la ridicate în scrisoare". Dacă situaţia de a constata că a- nedoara : Vom participa cu întrecere artistică existen
ei (Casa de formaţiile (sau artiştii) cu teatrul de păpuşi, grupul tă, nu ne îndoim eă faza
'EG: E-alît Liceul „Avram Iancu“ s-a stat de vorbă şi s-au lă numitor tovarăşi de la acest şanse de a promova în eta judeţeană a Festivalului
icirea (Popu- Brad. La reuşita lui au murit toate problemele, de consiliu popular le scapă u- satiric, grupul folk, grupul
rîSW-Yprk, colaborat pionieri din ce a mai intervenit omul a neori fondul problemelor ri pa superioară ? vocal din Peştişu Mare, naţional „Cîntarea Româ
seriile 1-îî ; dans tematic, dans modern, niei" se va constitui într-o
irsarul din toate detaşamentele uni doua oară cu scrisoare la dicate în scrisorile oameni Gheorghe Negraru, direc manifestare artistică pe
de cultură); tăţii — mult talent do redacţie, cum de rămăseseră lor muncii, căutînd -în aseme torul Casei de cultură a duet coregrafic, dans popu
;e (11 Iunie); vedind Mariana Ciornei atîtea lucruri nelămurite ? ; nea cazuri mai cu seamă mo lar mixt grecesc şi recita- măsura acestei ample ex
nenii rămîn tivaţii, Nu pendulînd printre sindicatelor din Petroşani: teriorizări a talentului crea
şui); ILIA : (cls. a VI-a), Alina Ba- si nu probleme personale ale Vom participa la „judeţea toarea artistică Camelia
obuzul“ (Lu- ianţ (V A), Alina Fumu- lui Voicu Florea, ci probleme eschive şi motivaţii se rezol Maxim. Repetăm de două tor al artiştilor amatori, al
2 : Fair Plav reseu (VII), Mariana vă problemele oamenilor, ci nă“ cu un număr respecta oamenilor muncii hun-edo-
ELARI: Două ale unui cartier al oraşului. bil de formaţii, avînd de ori pe săptămînă. în 14 ren i.
■.bitism (Mun- Ouida (VI) şi alţii (pio Răspunsul la articol, după cu răbdare şi cu tragere de ianuarie a.c., deschidem
nier Tiulor Slănescu). cum se vede, este o eschivă inimă. apărat nu numai renumele stagiunea permanentă a
neîndemânatică. Se cereau ION CIOCLEI municipiului, dar şi un C. DROZD
cu gîndul la aceşti oameni
Printre castanii dezbră
caţi de frunze, din curtea 0 noapte în secţia L T. I. în hala-t alb, mereu de ve
Spitalului judeţean, se ză ghe la orice oră din zi şi
ibil pentru
uarie, 1979 : reşte o firmă frumos colo noapte, răspunzînd prezent,
călduroasă, rată în albastru, scrisă cu ţa Stînga, asistentele Cor tului adecvat, dat cu mult rea în plină _ noapte din prezent la apelul vieţii, ac- fără să simtă oboseala. A-
mulţ noros. majuscule: Secţia A:T.I. în nelia Ridiger, Mariana Că simţ de răspundere de dr. Hondol cu diagnosticul de ţionînd prin iatervenţie cea noapte, petrecută pen
ipitatii mai chirurgicală urgentă. Şi
de 'ploaie, termeni medicali aceasta ni ja, Lucia Boantă, care primai' Tiberiu Dragotă şi ulcer perforat. Grupul de tru salvarea mea a fost
moderat, cu înseamnă : anestezie, tera îşi aduc o contribuţie deo Maria Jitaru a fost scoasă numai o noapte în secţia
iporare din pie intensivă sau cum i se sebită la salvarea unor de sub orice pericol şi re
t. Tempora A.T.I. Dar cîte asemenea
ire —2 şi 3 mai spune — „Reanimare“, vieţi omeneşti. Şi am pu Oameni ai zilelor noastre dată celor dragi. nopţi nu au fost petrecute
ixima între în cadrul acestei secţii, tea enumera foarte multe Am putea enumera şi
In a doua lîragă patul bolnavilor ? A-
ului, vreme condusă cu răspundere şi exemple. Iată doar cîteva : alte cazuri. Semnatarul a- ceştia sînt oameni de ome
oară răcire, cu dragoste de oameni de Ion Popa din Deva a fost dr. Gheorghe Albu, starea medici format din dr. Pe- cestor rînduri a fost şi el nie ai societăţii noastre.
i minsori către medicul reanimator adus în stare de comă, în pacientului a fost în scurt tre Negruţiu, Tiberiu Dra-
peralura în urma unui accident de cir salvat de la o pancreatită
a între —7 Elena Nadă-Ghinescu lu timp ameliorată. Maria Ji- gotă, Iordan Dragomir au prin intervenţie chirurgica ŞTEFAN VARGA
Iar maxima crează infirmierele- Lenuţa culaţie. Datorită indicaţii lă. Şi acum, cînd scriu, sînt Deva
rade. Rus, Eugenia Horob, Lenu- lor medicale şi tratamen taru a fost adusă cu salva- răspuns în plină noapte
