Page 36 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 590 ® VINERI, 12 IANUARIE 1979
Din prasa străină
ACORD DE Puternice mişcări greviste NOUL CABINET El! datorează America
COLABORARE IRANIAN Sl-A
ŞTIINŢIFICĂ In ţările ©ccîdentaSe PREZENTAT
SI TEHNOLOGICĂ PROGRAMUL Toată lumea şfie că ame împotriva variolei, S.U.A.
ROMÂNQ-ALGERIAN MADRID 11 (Agerpres). care au declarat grevă în DE GUVERNARE ricanii şi europenii se bucu qţ> contribuit cu 26 milioa
:
— Peste 300 000 de munci sprijinul revendicărilor lor ră de o viaţă lungă, ajun- ne' dolari, sau aproximativ
tori şi .funcţionari din Spa de îmbunătăţire a condiţii TEHERAN 11 (Agerpres).
ALGER 1). (Agerpres). lor de muncă şi de viaţă, — Noul prim-ministru". al gînd să-şi vadă copiii în 2,6 milioane pe an, fără
în capitala Algeriei a fost nia au început joi o grevă au revenit la lucru, în ur Iranului, Shahpur Bakhtiar, deplină maturitate, in cea a calcula contribuţiile anu
semnat acordul de colabo cerînd îmbunătăţirea con ma hotărîrii patronatului a prezentat, joi, în M-ajlis laltă parte a lumii, vicifa ale directe pentru agenţii
rare ştiinţifică şi tehnolo diţiilor lor de muncă şi via de a le majora salariile şi —• una dintre cele două este scurtă, moartea este ale O.N.U., ca O.I.M. As
gică între Consiliul Naţio ţă. Astfel, 70 000 de lucră de a le uşura condiţiile de camere ale parlamentului brutală, ¡ar părinţii săraci tăzi, economiile din eradi
nal pentru Ştiinţă şi Teh tori de la căile ferate au muncă. Incepînd de joi, iranian — cabinetul civil privesc neajutoraţi cum ju carea variolei sînt numai
nologie din Republica So încetat lucrul, traficul pe transmite agenţia DPA, în pe care îl conduce şi pro mătate dintre copiii lor pentru S.U.A. de peste 300
cialistă România şi Orga calea ferată fiind parţial gramul său de guvernare. sini decimaţi de boli ce nu milioane dolari anual, ba
nismul Naţional al Cerce paralizat. toate întreprinderile side Componenţa guvernului a- mai constituie nici un mis zate pe costurile provenite
tării Ştiinţifice din Algeria. La Madrid, 170 000 de rurgice afectate de grevă ter pentru medicina moder din cheltuielile pentru pro
lucrători metalurgişti si activitatea a fost reluată. nun-ţată în faţa membrilor nă. tejarea S.U.A. împotriva
80 000 de lucrători din con Greva din siderurgia Majiisului include un nou tn timp ce în ţările indus variolei în 1968, ciad a
strucţii se află în grevă pe vest-germană a fost prima ministru de război, Jaafar trializate această medicină fost lansată campania glo
o perioadă nedeterminâtă. din această ramură în ulti Shafaquat, în locul lui
EGIPTUL ESTE HOTĂRÎT ★ mii 50 de ani şi ca s-a Fercydoun Jam. modernă îşi face drumul bală. S.U.A. datorează mult
spre transplanturile de or
acelor ţări care au dat bă
SĂ REALIZEZE O PACE BONN 11 (Agerpres). — remarcat prinlr-o amploa gane şi spre alte tehnologii tăliile finale împotriva aces
GLOBALĂ Şl DURABILĂ După 44 de zile dc luptă, re deosebită, precum şi POPORUL BENINEZ miraculoase marginale, spe tei foarte uşor transmisibile
prin fermitatea greviştilor.
s i d e r u r giş ti i veş t-ge rma n i, ranţa medie de viaţă în boli.
EDIFICĂ
CAIRO U (Agerpres). — NOUA SOCIETATE Africa de vest este de nu Nu toţi americanii privesc
Egiptul va continua efortu mai 40 de ani. Pe cînd în lucrurile din aces unghi.
rile dc pace în cursul ne COTONOU 11 (Ager ţările bogate cauzele cele Mulţi congresmeni ai S.U.A.
gocierilor cu Israelul, hotă- Ciocniri violente ia Managua pres). — In cadrul unui mai obişnuite ale morţii privesc contribuţiile pentru
rît să realizeze o pace glo miting organizat la Coto- sînt bolile cronice şi dege astfel de eforturi interna
bală şi durabilă şi să apere MANAGUA 11 (Agerpres). directorului ziarului de o- nou, şeful statului şi al, nerative provocate, în cea ţionale în vederea contro
drepturile legitime ale po — Ciocniri violente s-au poziţie „La Prensa“, Pedro guvernului militar revolu-1 mai mare parte, de supra- lului unor boli ca simple a-
porului palestinian, fără a produs miercuri seara la Joaquin Chamorro. In mai ţionar din . Benin, Mathieu ■ consum, majoritatea dece jufoare de caritate, care pot
afecta angajamentele sale Managua între trupele re multe locuri din capitala Kerekou, a declarat că po- I selor copiilor din ţările în fi tăiate cînd ţările sărace
fată de lumea arabă — a gimului dictatorului Anasta nicaraguană au explodat porul beninez s-a angajat! curs de dezvoltare sînt le „se poartă rău".
declarat liutros Ghali, mi sio Somoza şi un mare bombe de fabricaţie artiza cu hotărîre pe calea dez- i gate, astăzi, direct de ma-l- Am cîştîgat din lupta
nistrul dc stat pentru afa grup de manifestanţi care nală. Poliţia a deschis focul voltării unei noi societăţi. ' nutriţie. pentru eradicarea variolei
cerile externe, la încheierea se întorceau de la aduna asupra demonstranţilor şi El a condamnat încercările ! Boala cea mai ucigătoa un model de acţiune, de
reuniunii de la Cairo a a arestat 25 de demon- forţelor imperialiste de a ! re în lume astăzi nu este dăruire şi un efort interna
ambasadorilor egipteni a- rea prilejuită de împlinirea stranţi. Un număr de 8 destabiliza regimurile pro «ici atacul de cord şi nici ţional de cooperare fără
creditati în statele arabe. unui an de la asasinarea persoane au fost rănite. gresiste din Africa. cancerul. Diareea reclamă precedent. Astăzi mulţi se
mai multe vieţi decît oricare întreabă care este „boala
altă boală, în special cînd următoare" pe listă, dar nu
ea este combinată cu mal- există nici o boală care să
SI Poporul din Africa experiment la care au care a avut loc în anul paramilitare legate de gu nutriţia sau cu una din constituie o problemă atîf
de Sud. îşi exprimă holă- participat specialişti din 1967 populaţia Tanzaniei vernul Somoza. frecventele boli respiratorii, de mare pentru ţările în
rîrca fermă de a acţiona U.R.S.S., S.U.A. şi din alte a crescut cu 5 milioane. Du-pă cum consideră ob contribuind, într-o proporţie curs de dezvoltare ca ne
neabătut împotriva forţe 18 ţări în vederea organi servatorii din Managua, de două treimi, la cifra cesitatea de a asigura o a-
lor rasiste ale regimului zării unei activităţi de Bl Potrivii datelor pu acest asasinat va spori victimelor din rîndu-l copii provîzionare cu hrană şi o
minoritar do la Pretoria cercetări ştiinţifice comu blicate de ministerul por tensiunea existentă în ca lor lumii. nutriţie corespunzătoare, a-
— se arată în Declaraţia ne printr-o reţea interna tughez al finanţelor şi pitala nicaraguaiană. Cele mai obişnuite boli în pă potabilă adecvată şi
Congresului Naţional A- ţională de maşini electro planificării, nivelul şoma lumea de astăzi sînt schisto condiţii elementare de igie
frican (A.N.C.), dală pu nice de calcul. Timp de jului a crescut în Portu M Opinia publică pro somiasis (300 milioane de nă, un sistem de îngrijire
blicităţii la Luanda, în o săptămînă, ou ajutorul galia în anul 1978 cu 20.5 gresistă din R.F. Germa cazuri), ascariasis (600 mili şi asistenţă pentru mame şi
cadrul manifestărilor con unei asemenea reţele, s-a la sută. Numărul şomeri nia se pronunţă împotri oane) şi, înregistrînd o tra copii, imunizare, tratarea şi
sacrate aniversarii 67 va prescrierii crimelor gică revenire în timpurile controlul bolilor locale.
de' ani ele la formarea comise de fascişti în pe noastre „moderne", mala Publicul larg din ţările
partidului rioada celui de-al doilea ria. bogate nu are nici măcar
război mondial. Uniunea Povara, aproape a tutu o idee despre suferinţele
M Acordul asupra pro SŒÎfeüfl • BüSaiSfi persoanelor persecutate ror bolilor, este purtată de celor săraci, in orice caz,
gramului de măsuri eco de nazişti a adresat un săracii lumii a treia. Sin el nu pare preocupat. Se
nomice intervenit între apel guvernului vest-ger- gura boală împărţită egal natorul Edward Kennedy,
guvernul finlandez şi sin realizat un dialog, şi s-au lor înregistraţi oficial este man. cenndu-i să adere la de toţi, negri sau albi, bo care a reprezentat S.U.A.
dicate prevede, la capito făcut cercetări * privind în prezent de aproape convenţia O.N.U. privind gaţi sau săraci, este va la o recentă conferinţă in
lul privind . combaterea modalităţi de efectuarea 300 000, dar sindicatele neprescriereâ crimelor de riola. Această boală este ternaţională a O.I.M.’/UNI-
şomajului. crearea în schimbului de informaţii consideră, pe baza date război şi a crimelor îm împărţită în mod egal nu CEF,_ la Alina Aia, a măr
cursul acestui an a 35 000 ştiinţifice în cele mai di-’ lor de care dispun, că în potriva umanităţii. Un mai pentru că ea nu mai turisit că americanii sînt a-
de noi locuri de muncă. •ferite probleme" cum ar fi realitate el este mult mai apel similar au adresat există pentru a fi împărţită. proape indiferenţi faţă de
El stipulează, de aseme energetica, protecţia • me mare. P.C. German şi o serie Cu excepţia tragicului acci mizeria copiilor din lumea'
nea, unele reduceri de im diului ambiant, planifica de alte organizaţii poli dent de laborator de lă a treia. „Care părinte nu
pozite şi o majorare a a- rea' alimentaţia şi altele. ■ Liderul sindical ni- tice şi sindicale.' Birmingham, nimeni nu a înţelege oroarea faptului
locaţiilor. familiale, pre caraguaian Luis Medrano, mai murit undeva de va că 15,6 milioane de copii
cum şi asigurarea, în 1979, ■ La Dar es Salaam au membru al Frontului am ■ In anul 1977 un nu riolă. — 15,1 milioane în ţările
a unui ritm de. creştere fost dale publicităţii re plu de opoziţie, a fost a- măr dc 102 întreprinderi Organizaţia -Mondiolă a în curs de dezvoltare — vor
j economică de cinci la zultatele rccensămîntului sasinat cu focuri de armă din Suedia posedau roboţi Sănătăţii (O.I.M.) estimează muri în acest on ? Nu am
j. sută. 9 populaţiei efectuat în au- ia Managua de către un industriali. Totalul lor se că economiile anuale ' din tolera războaie al căror
.gust 1978. Populaţia Tan grup, de persoane rămase ridica la 513 unităţi." Nu eradicarea variolei sînt de bilan-f ar fi cel pe care îl
9 Pentru prima oară în zaniei este în-prezent de neidentificate. mărul roboţilor din indus peste 2 miliarde de dolari. au bolile ce pot fi preve
lume, la Luxemburg, la -17 500 000 locuitori; iar în : Potrivit unor. surse o- trie se dublează în pre Ce se întîmplă cu aceste nite in ţări în curs de dez
Institutul internaţional de capitala ţării -locuiesc ficiale. citate de agenţia zent la fiecare trei ani. şi it economii ? . Economia poli voltare..: De ce tolerăm a-
analiză aplicată a siste •870 000 dc persoane. Dc France. Pres’se, Medrano ar, putea ajunge în 1980 tică fascinează. In timpul ceastă enormă tragedie ?".
melor a fost realizat . un la ultimul recensământ,. ar fi. victima elementelor la 1 200, şi la 5 000 în 1985. campaniei 'de un deceniu (Agerpres)
LUPI ÎN REZERVAŢIE este concluzia la care au pe scurt,
ajuns medicii americani Je-
Argumente convingătoare rome şi Dorolhg Singer, du dini sport
de 25 000 ha, trăiesc 13 000 [ÎS MERIDIANE
In Cuucaz, pe un teritoriu
pă un an de studiu asupra
•
Echipa de fotbal a
în favoarea dezarmării de zimbri, 5 000 dc reni, S7 comportamentului unui grup U.R.S.S. va susţine primul
de 140 dc copii în vîrstă de
5 000 de căprioare şi... 100
de lupi. Cu alte cuvinte, u- 3—4 ani, care stăteau in meci internaţional din acest
Intr-o epocă dominantă cleare de cîte 20 kilotone, nui animal de pradă îi re faţa televizoarelor între 2 an la 28 martie ou formaţia
de afirmare tot mai vigu de tipul celei lansate la vin 250 capitale. Dintre toa an de an, a declarat Julius şi..i 72 dc ore pe săptă Bulgariei, după caro va
roasă a aspiraţiilor popoa Nagasaki. Aceasta înseam te aceste animale, lupii U Richmond, responsabil al mînă ! disputa, în lunile, următoa
relor spre dezarmare, des nă că numai una dintre preferă pe reni şi aceasta serviciilor de sănătate fe re, întâlniri cu selecţiona
tindere, securitate şi pace, multiplele salve ce pot fi pentru că au bîrloguri co tele Suediei, Cehoslovaciei,
cursa înarmărilor a deve trase de pe cele 94 subma derale. Potrivit unor statis O TRADIŢIE CARE Ungariei, Danemarcei, R.D.
nit un principal factor po rine nucleare este capabilă mune. De asemenea, s-a tici recente publicate în SE PERPETUEAZĂ Germane, României, Finlan
luant al relaţiilor interna să distrugă simultan 52 640 stabilit că săritura asupra S.U.A., raportul intre con dei şi R.F. Germania. Me
ţionale. generatorul unui dc localităţi dc mărimea prăzii atinge 3.5 in. iar lu sumul de ţigări pe locuitor In turnul catedralei Tyn ciul cu selecţionata Român
profund sentiment de ne unui oraş, cu alte cuvinte, pii ii atacă pe reni. numai şi ansamblul populaţiei a- din Piaţa Oraşului Vechi
linişte şi îngrijorare pentru să transforme .trei conti cină coboară pantele. ■ dulte a atins în 1978 cel din Praga, constructorii au ii iei va avea loc la 14 oc
prezentul şi viitorul ome nente de mărimea Europei mai scăzut nivel din ultimii descoperit o capsulă meta tombrie.
nirii. Numai numărul în intr-un deşert radioactiv. « BEREA — BĂUTURA 20 de ani : 3 965 ţigări în lică în care, potrivit tradi • Turneul internaţional
cărcăturilor nucleare stra Armele nucleare şi vec CANCERIGENA 1978 faţă de 4 051 în 1977. ţiei, la fiecare restaurare se
tegice existente pe glob a torii purtători au aiins de Dalele publicate confirmă introduc documente cu bio feminin de tenis de la.
crescut de la 1 670, în 1963, mai mulţi ani pragul su Berea — băutura prefe Oakland (California) a con
la aproximativ 11 000 în prasaturaţiei, iar efectele rată a vest-germanilor, şi că cei 53 milioane de fumă grafia celor ce efectuează tinuat cu disputarea prime
1975. Sau un alt exemplu utilizării lor, intr-un even nu numai a lor — confine tori constituie „ o minori reparaţiile şi ziare ale vre lor partide din turul II al
edificator : după calculele tual conflict sau prin acci substanţe puternic canceri tate dc indivizi din ce în mii. In capsulă au fost. des probei de simplu. ¿Tunătoa
qnor specialişti, încorpora dent, depăşesc orice grani gene, arată, in ultimul său ce mai redusă“. coperite ziare din 30 octom rea română Virgini-a Ruzici
te în documente le Adu ţă, astfel incit întreaga o- număr, săptămînalul vest- brie 1877 şi din 28 noiem a în tîl nit-o pe tenismana
a
nării Generale a O.N.U.; menire este silită să tră german „Der Stern", care PROGRAMUL TV SI brie 1947. în ziarele din americană Kate Latham, în
statele semnatare ale Ac iască sub ameninţare gra citează rezultatele unor AGRESIVITATEA COPIILOR 1877 s-au găsit şi reportaje faţa căreia a câştigat îrv
tului final de la Helsinki vă pe care o reprezintă u- studii realizate de Centrul despre luptele de la Plevna, două seturi cu un scor sin
dispun de un total de 94 riaşele arsenale atomice. Copiii care urmăresc prea informaţii privind, construi
submarine propulsate nu Este încă un argument care de cercetări asupra cance metric : 6—3, 6—3.
clear : un asemenea sub pledează convingător pen rului din oraşul Heidelberg. mult timp programele de rea Teatrului Naţional din • In runda a 12-a a tur-'
marin este dotat cu 16 ra tru necesitatea dezarmării, FUMĂTORII televiziune, în care violen Praga ş.a. în cele din 1947 noului internaţional de şa$
chete purtătoare a cîtc 14 în primul rind a celei nu „O MINORITATE DE ţa reprezintă un element — informaţii despre rezul de la Haslings (Anglia),
încărcături nucleare de 50 cleare, pentru încetarea INDIVIZI DIN CE IN CE comun, au tendinţa de a tatele îndeplinirii primului
kilotone fiecare. O singură cursei înarmărilor — o avea un comportament mult plan economic de doi ani. ¡partida dintre Mihai ŞubS
3 salvă de rachete nucleare goană iraţională spre dis MAI REDUSĂ- mai agresiv decît al tova Tradiţia se păstrează : la (România) şi Hartston (An
de pe aceste submarine e- trugerea umanităţii însăşi. Procentajul dc fumători răşilor lor de aceeaşi vîrstă încheierea lucrărilor de re glia), s-a întrerupt.
chivâlează »n puterea ex în rindurile populaţiei adul care rezervă mai puţin timp paraţii s-au introdus in în clasament conduse
plozivă a 52 640 bombe nu (Agerpres) te americane s-a diminuat acestei activităţii Aceasta capsulă ziare de astăzi: marele maestru suedez Ul-f
Andersson', cu 8 puncte,
«gDACTIA Şl ADMINISTRATA»-Deva, rir. Or. Petru Groza, w. 35, Telefoane» 11275, 1T5B5, 20708. TIPARUL t Tipografi« Deva, şir. 23 August, nr. 257. am