Page 37 - Drumul_socialismului_1979_01

Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI

NR. 6 591

SÎMBĂTÂ,
13 IANUARIE

1979

4 pagini — 30 bani

A
încrederea

— Va să zică mă primeşti? Cosían“. La prima plată,
N-o să-(i fie teamă că-ţi după ce şi-a luat banii, a
fac vreo boacănă ? A-ntre- plecat în urma lui. Cind să
bat Costau. cotească spre bufetul din
ANCHETA în direcţie acţionaţi pentru — Eu nu-mi iau vorba colţ, l-a ajuns din urmă.
1
înapoi ! De azi, dacă vrei, „Ce faci, orlace ? Nu vii să
NOASTRĂ realizarea ritmică a pianului ? poţi să miri în şut. Iei le­ luăm o ţuică ?“. Celălalt a
gătura cu şeful de schimb... căutat „s-o cirmească“, dar
O să-fi dea de lucru, n-ai nu i-a mers. A fost prima
grijă ! dată cind a plecat da la
Sporirea neîncetată pierdu Gheorghe minerii care plată cu... buncărul abia u-
sa
Şi
Imbru
printre
umpluseră coridorul din fa­
a * * productivităţii muncii ta vină rindul aşteptind ridi­ să
ghişetelor,
le
pentru
carea lămpilor. Costau îşi
privi ceasul. Timp cit să se mezit, dar cu plata toată in
Ansamblul acţiunilor în­ funcţionări a utilajelor din schimbe, să-şi ia sculele şi buzunar. Lxicrurile însă nu
treprinse în anul trecut de dotare. Ca urmare, preve­ lampa, mai are. Se holărî- s-au oprit aici. Brigadierul
•comitetul de partid şi con­ derile de plan au fost de­ se. De ce să nu intre chiar nu l-a slăbit o clipă. La
siliul oamenilor muncii de păşite în anul trecut cu acum ? Maistrul a mormăit vreo două luni, maistrul se
la E.M. Deva în direcţia 16,7 la sută la încărcarea ceva nedesluşit în barbă mira : „Costau al nostru în­
creării condiţiilor practice mecanizată în galerii şi cu cind l-a văzut, apoi : „Va- locuieşte şeful de schimb“.
de aplicare a noului me­ 1,3 la sută la extx-acţia prin săzică te-a primit Imbru ? „Nu-i de mirare. Ion Cos­
canism economico-financiar metode de înaltă producti­ Mă mir ! La el nu-i de tau e miner bun, harnic şi
au vizat în mod prioritar vitate. în acţiunea de asi­ glumit... De-o să te fii de priceput“, i-a răspuns şeful
•ridicarea neîncetată a nive­ milare a unor noi tehno­ nimicuri ca la ceilalţi, tea­ de sector.
lului productivităţii mun­ logii şi produse, cu influ­ mă mi-i că n-o să ai linişte!“ Din asemenea fapte, care
cii, factor hotărîtor în rea­ enţă asupra randamentelor, şi, cu încetineală, a început converg dintr-o ajutorare
lizarea indicatorilor de ba­ la atelierul mecanic al ex­ să scrie în „carte“ numele tovărăşească, se desprinde
ză ai planului, mai ales în ploatării s-a trecut la con­ noului membru al brigăzii forţa conştiinţei muncito­
condiţiile trecerii la redu­ fecţionarea anumitor piese lui Gheorghe Imbru, de la reşti, spiritul dragostei de
cerea săptămînii de lucru. de schimb pentru utilajele I.M. Livezeni. oameni, al căror nume
Pentru permanentizarea provenite din import — De la această intimplare le-am scris cu litere incan­
preocupărilor din acest do- pentru perforatoare, pentru Uzina electrică Paroşeni. Electricienii Nicolae Laza şi Va- au trecut vreo cinci' luni. descente, nume ca lumina.
rrfbniu, organele şi organi­ pompele de la flotaţie etc. sile Sandu montează scurtcircuiloarelc în vederea începerii Vorbesc „gurile rele“ că
unei lucrări in staţia de 220 kV.
zaţiile noastre de partid au — realizîndu-se totodată Foto : M. OLTEANU Imbru s-a ţinut „scai da DUMITRU DEM IONAŞCU
intensificat activitatea de instalaţia de săpat suitori
îndrumare şi sprijinire e- cu găuri lungi şi cărucioa­
fectivă a conducerilor teh­ re speciale pentru perforat
nice de pe schimburi în găuri la subetaje.
scopul punerii în valoare a O deosebită atenţie a fost MUniA WCHORiASM I ACM MECANIZATOR!
rezervelor potenţiale exis­ acordată în ultima vreme ÎN ACŢIUNE
tente la locurile de mun­ activizării comisiilor pe Formaţia de mecanizatori
că, mânifestînd o mai ma­ domenii de pe lîngă consi­ condusa de Ştefan Herbci a
re grijă pentru aprovizio­ liul oamenilor muncii, care- încheiat fertilizarea terenu­
narea ritmică cu materiale actualmente răspund în Oteiarii sfnt deeSsi să valorifice lui cu gunoi de grajd la
C.A.P. Zam. Acum lucrează
a fronturilor de lucru — mai mare măsură cerinţe­ V 7 la C.A.P. Burjuc, unde s-au
ceea ce s-a reflectat în mai lor majore ale producţiei. transportat in cimp peste
buna folosire a timpului Astfel, programul comisiei 400 tone îngrăşăminte orga­
Mecanizatorii
nice.
Ion
de muncă, în încadrarea în pentru creşterea producti­ mai eficient proprii potenţial productiv Blaj, Iosif Corincac, Ion
programele de perforare şi vităţii muncii şi organiza­ Căleanu, Teofll Suba şi
puşcare, de evacuare şi rea ştiinţifică a producţiei Petru Pctraşca se remarcă
transportare a minereului. şi a muncii a fost axat pe la realizarea acestei acţiuni.
Recepţia exigentă a lucră­ sarcinile ce revin secţiilor Adunarea generală a oamenilor muncii de la Oţelăria nr. 2 a C.S.H. ÎNTiLNIRE
rilor, concomitent cu evi­ E.M. Deva pe linia valori­ CU TINERETUL
denţierea randamentelor ficării cu randament optim
obţinute pe fiecare forma­ a potenţialului tehnic şi u- Suceint, acesta este bilan­ ţionat faptul că în această Astăzi (sîmbătă), la Lu-
penl, arc loc întîlnirea ce­
ţie de lucru, urmărirea în man în strînsă legătură cu ţul cu care colectivul de la problematică majoră oţelaril naclului literar clin Valea
permanenţă de către comi­ asigurarea condiţiilor prac­ oţelăria nr. 2 a C.S. Hune­ • Peste planul anual au avut rezolvări meritorii Jiului cu tineri clin între­
tetele şi organizaţiile de tice de trecere la săptămî- doara a încheiat anul 1978, au fost elaborate 35 520 în anul 1978 — confirmate prinderile, instituţiile şl şco­
realizările
de
la
menţionate
partid a evoluţiei măsuri­ na de lucru redusă. în a- bilanţ enunţat de şeful sec­ tone oţel a Coeficientul început — dar că, după pă­ lile din localitate. Intilnirea
ţiei, ing. Alexandru Dragota,
lor de creştere peste preve­ cest cadru, cu bune rezul­ în darea de seamă prezentată scoaterii de metal bun rerea unanimă a celor ce au
deri a indicilor de folosi­ tate au fost înfăptuite pro­ în adunarea generală a oa­ din tona de oţel lingou luat cuvîntul în adunare, co­
re a maşinilor, utilajelor punerile privitoare la îm­ menilor muncii din schimbul — 82,26 la sută, cu 1,51 lectivul are condiţii practice MO Zi]
şi instalaţiilor au contri­ bunătăţirea activităţilor in­ „B“. în cadrul fructuoaselor procente mai mare ca în de a-şi valorifica mai efi­
buit în egală măsură la dezbateri care au urmat, a- 1977 • 0,38 kg de com­ cient propriul potenţial pro­ alta 1
îmbunătăţirea de ansamblu direct productive şi de de­ ceşti indicatori ai planului de bustibil convenţional e- ductiv. în acest sens mulţi
a activităţii productive. servire — prin introduce­ producţie au fost analizaţi în conomisit pe lona de o- vorbitori au făcut valoroase va prilejui şi lansarea vo­
cu
propuneri.
detaliu,
responsa­
multă
La indicaţia comitetului rea unor lăcătuşi în forma­ bilitate, în ideea rezolvării ţel produsă • Procentul Ioan Achim, maistru în lumului „Incandescenţe sub­
de partid, consiliul oameni­ ţiile care lucrează în acord în condiţii şi mai bune a ce­ de lingouri calde livra­ hala de pregătire a trenu­ terane“, editat sub auspi­
ciile Consiliului judeţean de
lor muncii a instituit un rinţelor superioare cantitati­ te laminoarelor bluming rilor de turnare : „Cantitatea educaţie politică şi cultură
sistem eficient de urmărire IOAN GAL ve şi calitative pe care le a ajuns la 87,98 la sută. de oţel elaborată peste plan socialistă şi Cenaclului lite­
a modului de înfăptuire a pun sarcinile celui de-al pa­ şi coeficientul scoaterii de rar „Panait Istrati — Valea
Jiului“.
trulea an al cincinalului. Ast­
planului tehnic, punînd un secretarul fel, în atenţia întregului co­ metal puteau fi mai mari
şi
accent deosebit pe creşte­ comitetului de partid, timental zilnic lingouri creşterii dacă erau evitate unele de­
cantităţii
de
calde
rea gradului de mecaniza­ preşedintele consiliului lectiv s-au situat posibilităţi­ ficienţe ce şi-au mai făcut INSTRUIREA
le existente in direcţia creş­ furnizate laminoarelor, îmbu­ loc, atit în halele de pregă-
re şi automatizare a lucră­ oamenilor muncii nătăţirii calităţii oţelului ca­ FERMIERILOR
rilor, pe asimilarea de noi de la E.M. Deva terii indicilor de utilizare a re, practic, trebuie să se re­ SABIN IONESCU DIN HORTICULTURA
cuptoarelor şi sporirii greută-r
în
găsească
ridicarea
coefi­
tehnologii, a pieselor de ţii medii pe şarjă, realizării cientului scoaterii de metal Ea Casa agronomului
schimb necesare bunei (Continuare în pag. a 2-a) întocmai a programului sor- din oţel-lingou. Trebuie men­ (Continuare în pag. a 2-a) din Mintia, s-a desfăşurat
instruirea şefilor de ferme
horticole din C.A.P. Cu a-
cest prilej au fost dezbă­
tute sarcinile privind apli­
ÎN INTERIORUL carea programelor judeţe­
ne de dezvoltare a legumi­
cultorii şi pomiculturii, pre­
ZIARULUI cum şi respectarea norme­
lor de tehnica securităţii
muncii.
O în utilizarea energi­ OAMENI HARNICI
ei electrice ; Să reducem
consumurile la strictul Colectivul de muncă de la
necesar oficiul P.T.T.ll. Hunedoara
este format din oameni har­
O Cum s-au integrat nici, unul şl unul. Pe lingă
cadrele tehnice veterina­ îndeplinirea exemplară, zil­
nică a îndatoririlor muncii,
re în activitatea ferme­ ei au economisit 15 000 kWh
lor zootehnice ? energie electrică, au colectat
15G5 kg plumb. 750 kg cu­
® Secvenţe din munca pru, 2 540 kg fier vecbi şl
şi viaţa minerilor de la 2 600 kg hîrtic.
In fruntea listei hărniciei
Muncelu Mic
se află Gavrilă Bănuţ, Şte-
• Semnal fania Enescu, Rodica Miuţă,
• Carnet cultural Elena Husan, Maria Şerban,
• Agendă (program Emilia Colotin şi alţii. (V.
Tv., radio, cinema, vre­ GRIGORAŞ, ziarist colabo­
rator).
mea)
Ţesători» de mătase Deva. Aspect din sala războaielor. Foto : VIRGIL ONOIU