Page 38 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NB. G 591

SÄ REDUCEM CONSUMURILE
E*l B'ELEVIZ
LA STRICTUL NECESAR!
12.30 Telex
12.35 Curs ele limb
In întregul judeţ, la con­ leetrică se prezintă la sfâr­ CE MĂSURI ÎN INSTITUŢII, 12,55 Curs do limb
13.15 Concert de j
sumatorii industriali şi cas­ şit de an şi siderurgiştii TREBUIE LUATE? ÎN REŢEAUA 11.15 Cocllca — un
nici, se impun în conti­ de la I.V. Călan, chiniiş- şi in i&nuari
nuare măsuri ferme pentru tii de la I.C. Orăştie, co­ IN UNITĂŢILE COMERCIALA, măvară
prevenirea oricăror forme lectivele muncitoreşti de INDUSTRIALE ÎN LOCUINŢE 11.30 Melodii popu
de risipă a energiei electri­ ia I.F.A. „Vîscoza“ Lu­ ŞI PE ŞANTIERE 15.05 Stadion — n
sportiv In im
ce, pentru economisirea n- pani, Ţesătoria de mătase In toate unităţile econo­ — în instituţii şi maga­ 15,25 Un fapt văz
cestei forţe vitale a econo­ Deva, I.B. Haţeg şi altele, mice există încă mari re­ zine, pe stradă şi în lo­ proape
miei naţionale. Rău este oare se dovedesc cei mai zerve de economisire a e- cuinţe să asigurăm un ilu­ 18.15 Agenda cuitu
însă că în timp ce unii buni gospodari ai kilowa­ nergioi electrice, pentru fo­ minat raţional, micşorând 17.20 Clubul tinere
mari consumatori economi­ ţilor ! losirea fiecărui kilowatt cu numărul becurilor sau stin- la Tg. Jiu
sesc, alţii risipesc, consu- gînd lumina cînd nu avem 18.20 Săptămlna p<
mînd energie electrică pe­ neapărat nevoie de ea ; ternă ţi iniei
ste cotele repartizate. — în sezxmul rece — a- 18.35 Publicitate
18.15 Antologia filn
fn utilizarea energiei electrice colo unde sînt şi alte po­ tru copii şi ti
BUNI GOSPODARI sibilităţi de păstrare a cli­ 19.30 Telejurnal
AI KILOWAŢILOR matului — să scoatem din 19.50 Viata raţional
20,00 Telcenciclopce
De-a lungul întregului funcţiune frigiderele ; 20.30 Film serial :
an de curînd încheiat CEI CE RISIPESC eficienţă maximă. Sugerăm — să folosim aparatele gat, om sărac
în condiţiile cînd şi-a în­ cîteva căi de valorificare electrocasnice numai atunci du! 31.
deplinit exemplar sarcinile ENERGIA ELECTRICA a acestor rezerve : şi atîta timp cit ne sînt 21.20 Intîlnire cu sa
raoru)
Situindu-se în fruntea întrecerii din secţia Hculilrie a I.C.
planului de producţie, co­ — secţionarea circuitelor strict utile ; Orăştie, frezorul Ion Voişan depăşeşte lunar sarcinile de plan 21.50 Telejurnal
lectivul de siderurgi.şti de Au încheiat anul 1978 cu de iluminat, pentru ca fie­ — să combatem utiliza­ cu 10—15 la sută, c.vccutiiid lucrări de foarte bună calitate. 22.05 Melodii romă
la C.S. Hunedoara a înre­ depăşiri la consumul de e- care loc de muncă — dacă rea unor receptori impro­ ieri şi (16. azi.
gistrat şi mari economii nergie electrică, Tracţiu­ este posibil — să benefi­ vizaţi, mari consumatori
la consumul de energie e- nea C.F.R., I.I.L. Simeria, cieze de întrerupător pro­ de electricitate ;
loctrică, aproape 4 000 priu ; — să combatem, de ase­ Sporirea neîncetată
MWh ! Este rodul firesc al alte cîteva unităţi. De ase­ — perfecţionarea proce­ menea, cu toată hotărîrea, IgAPSOi
bunei organizări a produc­ menea, s-a depăşit mult selor tehnologice şi a dife­ luînd măsuri severe împo­
ţiei şi a muncii, al reduce­ consumul la iluminatul ritelor echipamente ; triva lor, consumurile ili­ a productivităfi muncii BUCUREŞTI I :
rii consumurilor neecono- casnic. Este o cerinţă de — evitarea mersului în cite de energie. (Urmare din pag. 1) dioprogramul dimii
micoase de orice fel, al ra­ cea mai mare însemnătate gol şi încărcarea utilajelor pentru ridicarea eficienţei Radiojurnal ; 8,00
Ne îndeplinim o înaltă
ţionalizării iluminatului la pentru colectivele de mun­ la sarcina nominală ; îndatorire patriotică acţio­ în abatajele minei Deva întregii activităţi de pro­ presei ; 8,10 Curier
diilor; 9,00 Buletin
strictul necesar, al preve­ că de la cple două unităţi — echilibrarea schimbu- •— ridicarea gradului de ducţie, în a căror perspec­ 9,03 Audienta radii
nând perseverent şi con­
nirii funcţionării în gol a de a întreprinde măsuri e- burilor ; secvent pentru economisi­ folosire a personalului tivă a intrat şi pregătirea Buletin dc ştiri; l
marilor agregate, maşini­ «=- oprirea instalaţiilor — TESA, organizarea muncii temeinică a producţiei din vista literară rădic
Balade, doine şi
lor, utilajelor şi instalaţii­ ficiente în vederea preve­ unde este posibil — în rea energiei electrice, pre­ în două mari brigăzi la 1979, s-au materializat în 11,00 Buletin «*
depăşirea nivelului planifi­
lor. nirii risipei de energie e- pauza de masă ; venirea oricăror forme de mina Deva, asigurarea eva­ cat al productivităţii mun­ Atlas cultur-
risipă a acesteia !
„U“;
Cu însemnate economii lectrică, pentru a se înca­ — restructurarea unor cuării minereului la ori­ cii cu 4,9 la sută. Aceasta colcca radio-.
miera
la consumul de energie e- dra în cotele repartizate. fluxuri tehnologice ; GH. I. NEGREA zontul —310 m cu încărca­ a contribuit efectiv la rea­ letin de ştiri; iz,«,-
re mecanizată din rostogoa- lizarea, pe 11 luni din 1978, moara folclorului
12,45 Medalion com
le (ceea ce a condus la a unei producţii nete su­ Ion Cristinoiu; 13,C
creşterea randamentelor la plimentare în valoare de 1 la 3 ; IC,00 Radi
Stelari! sînt decişi să valorifice această activitate cu 16 1a 17,5 milioane lei, şi la ob­ IC,15 Radiorccordini
V - V sută), dotarea brigăzilor cu ţinerea a 13,2 milioane lei Orele serii ; 20,00 I
cintccc dc voie
mai eficient propriul potenţial utilaje cu performanţe îm­ beneficii peste plan. în ul­ melodii instrument:
Azi, in România ; ;
bunătăţite de perforare a
timă instanţă, de pe aceas­
găurilor lungi de mină şi tă bază a rodniciei a abor­ denţe sonore ; 22,Oi
jurnal ;
23,30 M
productiv cu alte mijloace, obţinîn- dat colectivul nostru acti­ dansului ; 24,00 Bu
vitatea din noul an, activi­
du-se astfel o creştere a
ştiri ; 0,05—0,00 No
randamentelor cu 7 la sută. tate ou mult mai pretenţi­ muzical nocturn.
{Urmare din pag. 1) maiştrilor din hala de turna­ Preocupările din 1978 oasă şi mai mobilizatoare.
TIMIŞOARA : 18,0
re de a urmări permanent litatea radio; 18,10
expedierea operativă a tre­ azi; 18,13 Jocuri
tire şi de turnare, cit şi în nurilor cu lingouri calde spre româneşti şi ale n
procesul de elaborare a oţe­ bluminguri. Electrificarea taţilor conlocuitonri
lului (pregătirea uneori ne­ Grigore Bogdan, şef de bri­ Mărturii contempor:
corespunzătoare a trenurilor gadă : „în perioada aceasta, Acorduri dc pe scei
de turnare, neînchideri de rece, ne confruntăm cu mari de noi (ocaîifăfi rurale 19,00—20,00 Caleidos
nor,
oale, elaborarea unor şarje greutăţi pentru că pregătiri­
ia temperaturi necorespunză­ le de iarnă s-au făcut cam Anul acosta sint prevă­ mttna Lelesc, Ciimgani —
toare etc.), care influenţează superficial în hala de pregă­ zute a Ii electrificate, cu comuna Vaţa de Jos, Cro­
atit calitatea cit şi economia tire. A fost montat un număr ajutorul financiar al statu­ suri — comuna Blăjcni,
de metal. Am avut şi noi insuficient de radianţi, ceea lui şi contribuţia în bani Buizeştii de Jos — comuna i^lWEMA
aspecte de superficialitate în ce are efect negativ asupra şi in muncă a cetăţenilor, Bulzcştii de Sus şi Runcşor
curăţirea lingotierelor, in randamentului oamenilor, iar satele Ituncu Mare — co- — comuna Gurasada.
montarea trenurilor şi reuti- conductele de oxigen înghea­ DEVA; Albinele :
1
(Patria); Rătăcire
lizarea pîlniilor de turnare. ţă adesea (pentru că nu au HUNEDOARA : I
Pentru înlăturarea acestor fost izolate), îngreunind mult Teodoroiu (Flacăra;
deficienţe, pe lingă creşterea munca celor ce lucrează la UNIVERSITATEA POLITICA bel (Siderurgistu
răspunderii în muncă, se im­ pilniile de turnare. Dealtfel, ŞI DE CONDUCERE fată aproape
pune întronarea unei disci­ cred că specialiştii noştri ar te (Constructorul)
TROŞANI : Aurul
pline ferme în asigurarea trebui să ia mai mult în a- anunţă programul cursu­ ANUL II — marţi, 16 kenna — seriile I-:
circulaţiei normale a trenu­ tenţie activitatea din hala rilor organizate la Cabi­ ianuarie 1979, orele 17,00 rea); Mark, politisUi
rilor de turnare, pentru că de pregătire a trenurilor de netul judeţean pentru ANUL 111 — miercuri, nova (7 Noiembrie)
perturbaţiile din acest com­ turnare, pentru a veni cu so­ 17 ianuarie 1979, orele america Express -
partiment ne fracţionează luţii practice de îmbunătăţire activitatea ideologică şi 17,00. I-II (Republica); I
munca. Chiar ieri (9 ianua­ şi perfecţionare a ei. Este politico-educalivă, după Dezbaterile pentru toţi Din nou împreună
;
rie — n.n.), spre exemplu, a- oare de lăudat faptul că, aşa cum urmează : anii de studiu vor avea ral) curse Poliţistul,-
(Munc:
de
semenea perturbaţii amplifi­ cum arăta un tovarăş aici în Fafrica ele încălţăminte Hunedoara, banda tras 2. in foto­ ANUL I — luni, 15 loc la Cabinetul jude­ vulcan : Oraşul
cate de returnarea a nume­ adunare, cărămizile ne vin grafie tînăra muncitoare vopsitor Aneta Codiţă, un exemplu (Muncitoresc) ; L
roase lingouri blocate în lin- de la furnizori paletizate. iar de muncă şi conştiinciozitate. ianuarie 1979, orele 17,00 ţean de partid. Star — seriile I-1I
gotiere a întrerupt pentru un noi le descărcăm aici ma­ rul) ; ANINOASA :
cui (Muncitoresc) ;
timp fluxul activităţii din ha­ nual ?“. CANl: Botul meu, se
lă, ceea ce a impus după Planul de măsuri adoptat (7 Noiembrie); BR/
aceea grabă şi mari eforturi de adunarea generală a oa­ După cum se cunoaşte, toa­ a urmat nitşe cursuri de croi­ legrame (Steaua
pentru recuperarea rămîneri- menilor muncii — îmbogăţit te cadrele tehnice veterinare Cum s-au integral cadrele torie (?). ORAŞTIE Tentaci
lor în urmă“. cu numeroasele propuneri fă­ de la circumscripţii trebuie în ziua raidului, deşi şeful tria) ; o 110"' - fur
Constantin Corlaciu, mais­ cute în timpul dezbaterilor — să fie deîndată integrate în fermei, medicul veterinar Şi Cor.Mi--;.-- ,
Hong-Kong (F 1 a t
tru la elaborarea oţelului : vizează, printre altele, expe­ activitatea fermelor zooteh­ tehnice veterinare în activitatea Vasile Bahrim, trebuia să GEOAGIU-BAl: Sa
„Urmărind îndeaproape rea­ rimentarea şi definitivarea nice ale C.A.P., purtînd ast­ fie la program, nu a fost tigrul Malaieziei ((
lizarea exemplară a sorti­ tehnologiei de. turnare şi fel nemijlocit răspunderea de găsit (situaţia s-a mai re­ cultură); HAŢEG:
mentului planificat pe cup­ montarea pe poduri de 8 ca­ pentru îndeplinirea indicato­ fermelor zootehnice? petat — n.n.) la adăposturile de-aproape fericirea
iar); BRAZI ; Ne'
toare şi pe schimburi, maiş­ nale a lingotierelor „LC 90 P“, rilor dc plan în acest sector din Gurasada. îngrijitorul New-Yorlt — seriile
de producţie. In ziua de 11
trii coordonatori şi şefii de proiectarea şi realizarea par­ ianuarie a.c. ani întreprins Gheorghe Turda ne-a spus CALAN ; Corsn.ru
că dintre cadrele tehnice din
schimburi trebuie să asigu­ ţială a răcirii centralizate a un raid in unele unităţi din unitate nu trecuse nimeni pe insulă (Casa de c
re o servire ireproşabilă a bolţii cuptoarelor, sistemati­ consiliile intercooperatiste De­ Raid în ferme ale C.A.P. din consiliile la grajduri. In ziua prece­ simeria: Oamenii
cuptoarelor cu fier vechi, zarea reţelei de oxigen şi se­ va şi Ilia pentru a consemna intercooperatiste Deva şi Ilia dentă a fost tehnicianul oameni (Mureşul);
Rîul de aur (Lumini
fontă lichidă — conform gra­ pararea consumatorilor ex­ Presecan, care a tratat un Liuc: Faâr piay (M
terni, dotarea turnătorilor din modul cum medicii şi tehni­
ficului operativ — asigurind cienii veterinari contribuie Ia viţel. „Dacă e nevoie de ce­ GHELARl': Zmeul
evacuarea şarjelor în limite­ hala de turnare cu ecrane rezolvarea problemelor cu nistrate netocate în hrana a- ginera era pe la sediu, iar va, îl căutăm la circă sau a- tie — seriile I-II i
loresc).
le prescrise de temperatură. de protecţie etc. Totodată, care sint confruntate fermele nimalelor. „Pînă acum n-a­ îngrijitorii se descurcau care casă“ — afirma interlocuto­
Pe de altă parte, se impune pentru îndeplinirea exempla­ în perioada actuală. vem necazuri din această cum se pricepea. în aceste rul.
o mai bună organizare a re-' ră a> angajamentului luat de NU E MAI UŞOR cauză — ne spunea Clara A- condiţii e lesne de înţeles de
paraţiei cuptoarelor la cald colectivul oţelăriei Martin XI SA PREVII DECIT vramescu, ajutor contabil. A- ce 20 de viţele care trebuiau CONDUCEREA .ii OTO
(durata intervenţiilor la bol­ de a realiza 10 000 tone oţel SA TRATEZI ? vem greutăţi că nu toţi în­ să fie montate şi de la care TREBURILOR IN
tă este încă mare), pentru a peste planul anului 1979. oţe- grijitorii vin la timp la pro­ să se obţină viţei în anul ZOOTEHNIE NU SE FACE
reduce orele de staţionare la larii au solicitat sprijinul Medicul veterinar Mihai gram şi nu dau suficiente fu­ 1979, vor fi montate abia la DIN BIROU ! Rezultatele tragerii
cald a acestora, cu efect di­ conducerii combinatului pen­ Mladin de la circumscripţia raje la animale“. Cu greu vară şi vor da produşi prin I. 1979 :
rect asupra indicelui de uti­ tru : Veţel ne-a dat un răspuns a- ne-am putut edifica şi asu­ 1980 (!) Acest lucru se în- Pe preşedintele C.A.P. Bur- Extr. I : 72, 76, 80,
lizare a_ lor. Totodată, pen­ — asigurarea materiilor pri­ firmativ ia această întrebare, pra programului tehnicienei tîmplă, fireşte, nu din cauza juc, Gheorghe Orşa, contabi­ 87. 13, 42, 35 ;
tru o mai eficientă • valori­ me şi materialelor ia timp cînd am adus în discuţie si­ însămînţătoare Mariana Bo- condiţiilor prea bune de în­ lul şef, Emil Mura, şi pe şe­ Extr. a U-a : 70,
ficare a materiilor prime şi şi în condiţiile cerute de pla­ tuaţia celor şapte viţei de la bar, care nu era prezentă la grijire sau a supraalimenta- ful fermei zootehnice, Euse- 86, 19, 77, 1G, 75, B8.
creşterea operativităţii în nul de producţie ; C.A.P. Leşnic, care au afec­ fermă. ţiei. biu Talmaţchi, i-am găsit la Fond de cîştiguri i
munca topitorilor propun să — dotarea oţelăriei cu a- ţiuni de bronhopneumonie. Sediu, deşi ar fi trebuit să 1 340 550 lei.
se ia în studiu posibilităţile Interlocutorul ne-a spus că DE CE VIŢELELE DIN CAUZA CURSURILOR se afle pe la grajduri, unde
de organizare a unei gospo­ paratură pentru determinarea este integrat în activitatea SE MONTEAZĂ DE CROITORIE, PESTE 100 se desfăşura programul de
dării de feroaliaje pe platfor­ rapidă a carbonului şi sulfu­ sectorului zootehnic de la a- după-amiază. Toţi ne-au spus
ma cuptoarelor noastre“. lui din baia metalică, ceea ecastă unitate, unde a fost DOAR VARA? DE VACI AU RAMAS că au mare încredere în bri­ VREMEA;
INFECUNDE
Alţi participanţi la discuţii ce ar descongestiona şi la­ prezent la programul de lucru In activitatea sectorului gadieri şi încercau să ne con­
în dimineaţa zilei de 11 ia­
— printre care Dumitru Mun- boratorul de un mare număr nuarie a.c. In legătură cu zootehnic al C.A.P. Cîmpuri- Ferma zootehnică a C.A.P. vingă că prezenţa lor în graj­
de probe ;
duri ar fi, chipurile, de pri­
teanu, Tudor Dumitru, Gogu Surduc a fost integrată (a- Gurasada a înregistrat un Pentru 13 ianuarie
Procesul de răcire se
Ardeoaică, Ioan Azamfiroaie — determinarea secţiilor cauza îmbolnăvirii viţeilor, cesta este numai un fel de minus de 57 viţei faţă de sos. Surpriză însă. La îngră- centua treptat. Cerul
şătoria din Zam, unde sînt
a spune, deoarece în ziua
ni s-a spus că aceasta se
—'abordind cerinţa obiectivă cuptoare industriale şi repa­ planul anului trecut. Colac
de a asigura în acest an la- raţii siderurgice să se înca­ datoreşte condiţiilor necores­ raidului nici n-a trecut pe peste pupăză, în prezent uni­ peste 400 animale, n-am găsit variabil. Precipitaţiile
restringe cantitativ ţ
minatorilor de la bluming un dreze în graficul reparaţiilor punzătoare de îngrijire a acolo — n.n.) medicul vete­ tatea are în efectiv peste 100 la orele 18 decît îngrijitorii (!). torial.
lor, o perioadă îndelungată
Făceau furajarea după reţete
rinar Maria Pietrar. Deşi se
de vaci infecunde, ceea ce
procent de 90 la sută lin­ planificate la cuptoare ; fiind îngrijiţi pe apucate. desfăşura programul de fura­ reprezintă mai mult de 30 la proprii. Să ne mai întrebăm La munte : Vremea
gouri calde, au subliniat ne­ — asigurarea încă din acest La această unitate am mai jare a animalelor, brigadiera sută din efectiv (!). Unul din­ de ce sporul de creştere în circ treptată. Cerul
cesitatea creşterii exigenţei trimestru a lingotierelor de întilnit şi alte aspecte nega­ Viorica Farcaş şi tehniciană tre motivdle principale l-a greutate este undeva la ju­ mai mult noros. Vor
şi preocupării şefilor de 9 tone invers conice, pentru tive, care ne mirăm că au însămînţătoare Liliana Procra constituit şi faptul că tehni­ mătatea celui planificat, sau ninsori temporare' ce
schimburi, a maiştrilor coor­ a fi montate-pe podurile de scăpat ochiului specialistului. „supravegheau" munca din- ciană însămînţătoare Titiana dc ce în anul trecut C.A.P. viscolite de vîntul c
sufla puternic depăş
donatori, pentru a asigura în­ 8 canale şi a se turna în a- Deşi există utilaje pentru a rămas în restanţă cu peste km/oră.
Crişan a lipsit din fermă o
cadrarea cuptoarelor în gra­ semenea lingoticre întreaga prepararea furajelor, paiele tr-o cameră de la capătul perioadă îndelungată, cîte 2—3 30 tone carne ?
grajdului. Pe preşedinte îl
ficul operativ, obligativitatea cantitate do oţel calmat. şi sfecla furajeră sînt admi- cam supără reumatismul, in- zile pe săptămînă, deoarece N. TÎRCOB