Page 39 - Drumul_socialismului_1979_01

IMBĂT1Ă, 13 IANUARIE 1979 Pa;?. S

Despre ielul cum trăiesc gi
arnet cultural muncesc minerii de la Mun- cu responsabilul Romul Ro­ tr-unul din vestiare a fost LIPSURI APARENT
proiectată şr construită o in­
man, bine sprijinit de con­
NEÎNSEMNATE
celu Mic — mină şi locali­ ducerea minei, masa gratuită stalaţie de aer cald pentru
tate aşezate pe un platou al n minerilor, ca şi a abona­ uscarea hainelor de lucru în
munţilor Poiana Ruscăi, in ţilor este în fiecare zi diver­ dulapuri. N-a funcţionat nici
Jolu bătaia vînturilor — noi am să şi consistentă, gustoasă şi o zi acea instalaţie. Se spu­ In marea lor majorităle
ceză Fazele judeţene ale Festivalului naţional mai scris, Această mică co­ servită în condiţii civilizate. ne că tot din motive de magazinele care desfac
fr
tndc munitate de oameni, din ca­ Ele se vor îmbunătăţi mai economie de combustibil. A- către populaţie articole
re jumătate muncesc la mi­
pri-ţ mult prin darea în funcţie tunci de ce s-au mai cheltuit pentru menaj sînt bine
„Cintarea României“, ediţia a l!-a nă dar „pendulează“ zilnic a unui local nou de cantină, bani cu construirea ei ? aprovizionate atit cantita­
între Deva şi Muncel, iar construit cu mijloace şi for­ Ieşind din timpul de lucru tiv cit şi sortimental. Se
Comisia judeţeană I-Iu- tarea României“ progra- cealaltă jumătate munceşte şi ţe proprii. al minerului de aci, să ve­ remarcă îndeosebi servi­
Ieşit din mină, minerul se
nedoara de organizare a mcază fazele judeţene d-u- trăieşte aici, pe platou, are îndreaptă, firesc, spre gru- dem cum trăiesc familiile a- ciile din sticlă şi din ce­
Festivâiului naţional „Cin- pă următorul problemele sale. Rezolvate cestor oameni, care au casa ramică cu diverse desti­
bine, ele iac ca munca şi lingă mină. In general multe naţii, gama variată a ve­
viaţa aici, în aerul tare al treburi privind aproviziona­ selei din metal smălţuit,
P r o g r a m înălţimilor să fie plăcute. Ne­ rea s-au pus la punct. Una garniturile de tacîmuri
rezolvate, creează greutăţi,
m- care trebuie înlăturate. SECVENŢE însă a rămas in suspensie. etc,, pe care gospodinele
Gestionarii de la unităţile de
oaiă M IANUARIE 1373 — CASA DE CULTURA HUNEDOARA,
ora 3 : concurs de teatru — pentru formaţiile dc teatru O nouă deplasare pe care aici ale Cooperativei de con­ din Hunedoara le găsise
scurt, teatru de păpuşi şi marionete de la casele de cul­ am făcut-o zilele trecutei sum Veţel primesc mărfuri din abundenţă în magazi­
tură, cluburi ; celu Mic mai este cîte ceva DIN MUNCA de la depozitele cu ridicata nele de specialitate. Se
ne-a arătat că pe la Mun-
îl IANUARIE 1973 — CASA DE CULTURA ORAŞTIE, ora » : dacă vin cu maşini. De unde remarcă însă, în a< elaţi
concurs de teatru — pentru formaţiile de teatru scurt de făcut pentru ca munca şi să le ia ? Cîteodată, proble­ o
de Ia căminele culturale ; viaţa să fie plăcute. ma o mai rezolvă mina. Dar timp, icută lipsi de..i
n IANUARIE 1979 — CASA DE CULTURA CĂLAN, ora 3 : §1 VIATA capace pentru oale, eraţi-
bo- concurs de brigăzi, formaţii de satiră şi umor, de es­ Aşadar, să începem cu nu e obligaţia sa să facă
general
va­
pentru
iso-i tradă ; transportul navetiştilor de la transporturi pentru comerţ. fe, în smălţuite puse ■ în
sele
l u-i U FEBRUARIE 1973 — SALA „ARTA“ DEVA, ora 9 : con­ Deva. Se face cu autobuze, al Socotim că Direcţia comer­ vînzare. Şi această remar­
căror sistem de încălzire,
curs do montaje literar-muzicalc, recitaluri dc poezie, MINERILOR cială judeţeană are datoria
recitatori ; practic, nu încălzeşte nici să dea o rezolvare temenică, că nedorită divine cu atit
ÎS FEBRUARIE 1973 — CLUBUL „SIDERURGISTUL“ HUNE­ cînd afară sînt plus 4—5 gra­ odată pentru totdeauna. mai evidentă, cu cit lu­
de. DOARA, ora 9 : concurs de muzică uşoară, folk, jazz de ; ce să mai vorbim la tem­ O noutate : introducerea,
(orchestre, formaţii vocal-instrumcntale, solişti vocali şi peratura care a fost marţi DE LA cu forţe locale, a apei pota­ crătoarele din comerţ
instrumentişti) ; dimineaţa. Aşa că în ziua bile în clădirea şcolii în care mărturisesc sincer că nici
» i 24 FEBRUARIE 1979 — CASA DE CULTURA PETROŞANI, ora respectivă, dar şi in alte zile învaţă copiii minorilor din măcar promisiuni nu au
16,30 : concurs de muzică corală (coruri mixte, de voci
r 1 t-galc, grupuri vocale cu sau fără acompaniament, co­ ogmenii au ajuns sus cam ICELU MIC Muncelu Mic sau din împre­ pentru aceste, aparent ne­
ruri dc cameră, formaţii şi grupuri instrumentale came- îngheţaţi. Problema a mai jurimi. O notăm ca pe o însemnate, dar absolut ne­
rale-terţet, cvartet etc., solişti de muzică cultă) din zona fost ridicată de ziarul nostru preocupare meritorie a celor cesare articole, numite ca­
Călan, Haţeg, Valea Jiului ; \ ce se ocupă de viaţa acestei
Ras 25 FEBRUARIE 1979 — CASA DE CULTURA DEVA, ora 9 : şi o vreme se părea că au­ pace.
7.00 tobaza călători a I.T.A. a în­ mici comunităţi industriale
ista concurs de muzică corală (coruri mixte, coruri de voci ţeles că oamenii aceştia, la pul social, unde ar trebui să de pe înălţimi.
elo- egale, grupuri vocale, cu sau fără acompaniament, co­ ieşirea din mină fac baie şi găsească vestiare încălzite, O zi din viaţa şi munca
:iri; ruri de cameră, formaţii, grupuri instrumentale came­ duşuri, de asemenea încălzi­
.0,0(1 rale — terţet, cvartet etc., solişti de muzică cultă), din deci e absolut necesar pen­ minerilor de la Muncelu Mic.
Ke- zona Orâştie, Brad, Deva, Hunedoara ; tru sănătatea lor să se întoar­ te. Dar nu e chiar aşa. Pro­ Pe spaţiul ei am reuşit să
.0,10 4 MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA PETROŞANI, ora 9,30: că acasă în autobuze bine gramul de încălzire pentru depistăm şi bune şi mai pu­
iri ? concurs de fanfare ; încălzite. Se vede însă că vestiarele minerilor e foarte ţin bune. Credem că la înlă­
.1,05 4 MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA DEVA, ora 9,30 : con­ din cînd în cînd e nevoie de „zgîrcit“. Caloriferele de aici turarea celor mai puţin bune
curs de dans tematic, balet, solişti balet, dans modern ;
DÎS-f erau reci la ora 11. In vor pune umărul, pe măsura
jrcnî MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA DEVA, ora IC,30 : cîte un „impuls“ pentru a răspunderii ce o au, atit cei
BUH concurs de muzică populară (tarafuri, orchestre, fluie­ menţine pe acest traseu au­ schimb, în birouri erau calde. TELEFOANE MUTE
eo­ raşi, rapsozi populari, solişti vocali şi instrumentişti, tobuze cu sistem de încălzi­ Ni se vorbeşte insistent des­ ce muncesc şi trăiesc aici,
ni ;; dansuri populare mixte bărbăteşti, de femei, solişti, dan­ re bine pus la punct. Con­ pre sarcina de a economisi dar mai cu seamă cei ce se
¡tic; satori etc.), din zonele Călan, Haţeg, Valea Jiului ; siderăm că am dat acest combustibil, energie, despre ocupă de crearea pentru ei In centrul municipiulii.
: la 11 MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA DEVA, ora 9 : con­ impuls. cantitatea mică de păcură a unor condiţii de muncă şi Deva, de-a lungul bule­
tal ; curs dc muzică populară (tarafuri, orchestre, fluieraşi,
18.00 rapsozi populari, solişti vocali şi instrumentişti, dansuri Din autobuze, oamenii co­ sau motorină pe care o pri­ de viată tot mai bune. Pe vardului Dr. Petru Groza,
nţc, populare mixte, bărbăteşti, de femei, solişti dansatori boară în faţa cantinei, unde meşte mina pentru încălzire. unii i-am citat aici. Pe alţii, începînd Ac la parc şi
i Şi cte.), din zonele Orăştie, Hunedoara, Deva, Brad ; se intilnesc cu ortacii lor, Chiar aşa să fie ? Nu cumva cum c conducerea minei, a pînă la blocul turn, sînt
10,30 care locuiesc în Muncelu ne scumpim la tărîţe în nu­ Exploatării miniere Deva
Ca-, ÎS MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA CALAN, ora 10 : con­ instalate un număr de
riio- curs de obiceiuri şi datini populare ; Mic sau prin împrejurimi. Se mele acestui scop ? Credem sau chiar a Centralei mine­ .cinci telefoane publice —
>nul 10—18 MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA DEVA : concurs intilnesc la masa pe care, o că sursele de economisire a reurilor îi adăugăm în fina­ exceplindu-le pe cele de
de de creaţie pentru meşterii şi creatorii populari, artiştii primesc cu toţii gratuit. Da­ energiei şi combustibilului lul acestor rînduri.
»top plastic: amatori ; torită eforturilor făcute de sînt altele, mai puternice, şi la poştă. Din acestea, nu­
15—22 MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA DEVA : concurs colectivul cantinei, în frunte tot pe aici pe la mină. în- ION CIOCLEI mai unul singur putea fi
de creaţie literară ;
cua* 19—23 .MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA DEVA : concurs utilizat in ziua de 9 ia­
;inia de creaţie pentru lucrări muzicale, librete coregrafice ; nuarie a.c. — cel insta­
Jare 15—28 MARTIE 1979 — CASA DE CULTURA PETROŞANI : lat pe peretele magazinu­
1 alif­
ia,30 concurs de artă fotografică ; lui „Lumea copiilor". Ce­
18,40 24—25 MARTIE 1979 — CLUBUL „SIDERURGISTUL* HUNE­ lelalte erau în „perfectă"
•ieă$ DOARA : concurs de artă cinematografică. De la cine se va recupera paguba? stare de nefuncţionare.
Unul nu făcea apel, altul
împotriva Iui Aurel Paul, bonurilor pentru a se recu­ ciziei dc imputaţie va condu­
Începe a x-a ediţie a festivalului Cooperativa do producţie meş­ pera paguba. Foarte bine. ce Ia recuperarea valorică a era plin pini la refuz cu
teşugărească „Progresul" diu Numai că cel, căruia i s-a pagubei. Greu de demonstrat. monezi, unuia nu i se ro­
„CALUŞERUL TRANSILVĂNEAN“ Deva a emis decizia de im­ imputat, nu mai e solvabil. Cel caro a produs-o, n-a lă­
putare nr. -7691, din 18 de­ Nu mai e deloc. A decedat. sat în urma sa prea multe tea discul, iar altul nu
cembrie 1978, pentru o pa­ El a decedat în 6 decembrie, posibilităţi de recuperare. O primea banii. Or fi ar. u-
Si Miine, la Casa de cultură tril, Baru, Clopotiva, Balo- gubă in sumă dc 2 352,10 ici, iar constatarea pagubei s-a posibilitate la fndemină ar fi, ţit telefoanele respective
din Haţeg începe cea de a mir s.a. constatată la data de 13 de­ făcut în 13 decembrie ! Dc şi anume aceea de a recu­
iticc cembrie. Ne-am interesat la la aceeaşi sursă aflăm că e pera de la cei care trebuiau din cauza gerului, sau sînt
rtaÎ! X-a ediţie a Festivalului Festivalul va continua cu contabilitatea cooperativei ce vorba de ’ bonuri dc benzină să urmărească modul cum
:rin;i „Căluşarul transilvănean“. întrecerile de la Baia de reprezintă această sumă. de prin luna aprilie. Va să supărate pe cei care tre­
eze- Participă la această fază Benzină în bonuri ; aproxi­ zică, dacă nu deceda fostul sînt gestionate honurile coo­ buie să le întreţină ?
O Cri5 (21 ianuarie) şi Orăş­ mativ 550 litri dc benzină, şofer al cooperativei, nu se perativei şi n-au făcut-o la
timp. Pentru că ar fi nedrept
Un- judeţeană echipele de călu­ tie (28 ianuarie), finala ur- care au curs pe apa slmbc- ştia de pagubă. Aşa de bine
PE- şeii din Boşorod, Grid, Bre­ tci, sau mai bine-zis în rezer­ e gospodărită la cooperativa să fie făcută răspunzătoare
Ma- mind a avea loc in zilele voarele unor autoturisme amintită această preţioasă de această pagubă mama de­ „ZMEII“ DE LA CALAN
Uni- tea Română, Vilcelele Bune, proprietate personală. Deci, sursă de energie. cedatului, o bătrină văduvă
Ge- Plopi, Riu de Mori, Sînpe- de 3—4 februarie la Deva. s-a imputat contravaloarea S-ar zice că emiterea de­ de la Bulzcşti.
ans- Miltai Munteanu, Horia
vriile Grancea, Maria Muntea­
5NI: nu, Gheorghe Căldărar,
îltu- Ioan Ciubotaru şi Evdo-
ulot
•SC); chia Căldărar, toţi din Că­
omă lan, îşi ziceau, pînă mai
CA : Căluşcrii din. Romos, gru­
line- zilele trecute, „zmeii“ ora­
eliâ- paţi pe generaţii — demon­ şului. Intrau prin localuri
JRI- strează eu multă virtuozi­
I-II tate, talent şi autenticitate. şi nu numai că... uitau să
Te- iasă, dar provocau scan­
ie)i ; La toate confruntările, evo­
(Pa- luţia lor a fost încununată daluri. Acum s-au domo­
oasă- 'c lauri. lit, după cd organele de
1S--
a). ; Foto : VIRGIL ONOIU ordine i-au „premiat“ cu
kan, sume intţp 500 şi 1500
i do
-atit lei !
>pu-
ork,
-II ; CE AVEŢI, TOTUŞI,
din
ră); DE GiND CU BRUTĂRIA
min Radiografia evoluţiei pe Statistica prezentată ne
IA : postări a jucătorilor din Temă de meditaţie şi de acţiune in perioada pregătirilor de iarnă dezvăluie în general că am­
TE- campionatul divizionar A, a- bele noastre echipe sînt de­
ui); In vara anului trecut
hlr- vîna drept criteriu media no­ ficitare în atac, cu excep­ semnalam starea precară
nci- telor acumulate de-a lungul ţiile Lucescu şi, respectiv, de igienă în care se pre­
turului, după ziarul „Sportul", Bucurescu, şi în apărare —
situează componenţii echipe­ excepfii Bucur şi Ciupitu —, pară piinea la brutăria
lor Jiul şi Corvinul, cu pu- compartimente în care jucă­ din Muncelu Mic a coo­
fine excepjii, sub limita me­ torii Jiului şi ai Corvinuluî o- perativei de consum din
die a ierarhiilor alcătuite! cupă printre cele mai slabe Veţel. Această brutărie
lată, pe posturi, locurile şl 6,81): Angelescu (5 cu 6,57), mentul colegilor pe posturi rea pericolului din careul e- poziţii între colegii de pos­ iabricâ zilnic două tone
I 12 mediile, comparativ cu cele Dumitriu IV (11 cu 6,25) şi de la alte echipe. Practic, chipei sale. in schimb exis­ turi. de piine. Nu de mult, s-a
mai bune, ale jucătorilor for­ Stoica (17 cu 6,06); extre­ cu excepţiile Lucescu, Eco­ tă similitudini în atac (Agud ■găsit în reţea pîine cu
44, maţiilor hunedorene — por­ me dreapta (locul 1 cu 7,23): nomu, Bucur, Angelescu, Bog­ — locul 17, Dumitrache -— Sigur, adnotări ca cele de impurităţi. Cauza ■: condi­
tari (locul 1, cu media 8,33); Lucescu (2 cu 7), Bucurescu dan (Corvinul), Cavai, Ciu­ locul 18; Lucescu — locul 2, mai sus pot continua, dar ce ţiile necorespunzătoare în
54, am vrut să evidenţiem este
Cavai (locul 7 cu 6,94), Bo- (4 cu 6,69); vîrf de atac (lo­ pitu,- Muljescu, Bucurescu Bucurescu — locul 4, Vâetuş care este păstrată făina
logan (locul 11 cu 6,72); cul 1 cu 7,11): Agud (17 cu (Jiul), toîi ceilalţi se află sub — locul 10, Sălăgean — că, acum, cînd echipele şi-au la Veţel şi neglijenta din
fundaşi dreapta (locul 1 cu ’ 5,90), Dumitrache (18 cu 5,87); locul 10 şi, mai grav, plasaţi locul 12; Corvinul — 22 de reluat pregătirile, în procesul partea brutarului. în alte
6,93); Bucur (5. cu 6,64), Ru- extreme stingă (locul 1 cu spre ultimele locuri (la limi­ goluri marcate, Jiul 21, dar de instruire ce urmează, an-' zile piinea nu e dospită
su (16 cu 6,09) fundaşi cen­ 6,68): Vâetuş (10 cu 6,12], tă — Petcu şi Vâetuş). Evo­ plusul de unu este autogolul trenorii — şl chiar jucătorii ca lumea. E firesc. Prin
trali de marcaj (locul 1 cu Sălăgean (12 cu 6,05). lui Cassai în favoarea Cor- înşişi — pot să introducă în tavan şi acoperişul brută­
7,11); Bădin (18, cu 6,37), Dincolo de aceste ierarhi­ luţiile jucătorilor hunedoreni vinului...). Poate că o mai program şi lecţii care să vi­ riei bate vîntul şi — după
mai pot scoate în relief alfe
Gălan (20, cu 6,14); libero zări bazate pe un criteriu ce mare constanţă a Jiului re­ zeze ridicarea nivelului teh­ cum se ştie — la aer re­
79 : (locul 1, cu 7,41): Ciupitu (5, nu poate fi total obiectiv, se amănute curioase, contradic­ zidă în mai omogena şi mai nic şi tactic al fotbaliştilor,
ac- cu 7,17, Merlă (18, cu 6,35); reliefează totuşi, în primul torii. De pildă, Corvinul are ce piinea nu dospeşte bi­
fl fundaşi stînga (locul 1 cu mai mulji jucători între „pri­ stabila sa linie de mijloc, cu îmbunătăţirea calitativă a ne, iar cazanul în care se
vor rînd, o corespondentă direc­ mii 10" decît Jiul, dar reali­ numai 3 jucători luaţi în prestaţiilor p-- posturi/cores­ face amestecul sare-apă,
:ri- 6,88): Bogdan (9, cu 6,50), tă între mediocritatea note­ zările sale sînt mal slabe. în calcul, decît cea a "Corvinu- stă să se dărime şi din
P. Grigore (14, cu 6,18); lor şi pozifiilor ocupate de punzător ideii de joc ce o
ră- mijlocaşi ofensivi (locul 1 cu jucători şi locurile ocupate acest paradox intervin poate lui, care a intrat în calcul cu va adopta echipa. Deoarece, căptuşeala lui e mare lu­
fi poziţiile fundaşilor centrali 4 mijlocaşi (Petcu, Economu, cru să nu ajungă cile o
iea 7,29): Petcu (10 cu 6,37), de cele două echipe în cla­ este limpede că numai din
ii Stolchijă (12 cu 6,20); coor­ samentul turului. Dar media nunedoreni (Gălan — locul Angelescu şi Dumitriu IV), prestaţii individuale de ca­ bucată în cocă. Totuşi, ce
vă donatori de joc (locul 1 cu notelor şi locurile jucătorilor 20, Merlă — locul 18), com­ chiar dacă individual fieca­ litate apare joc colectiv de aveţi de gînd cu această
100 re dintre cei 4 are poliţie
7,41): Economu (4 cu 6,90), Jiului şl Corvinuluî îngrijo­ parativ cu media şi locul lui calitate. brutărie ?
Mulţescu (8 cu 6,64); mijlo­ rează mai mult prin masarea Ciupitu, ca libero de mai mai bună decît cei 3 ai jiu­
caşi de acoperire (locul 1 cu lor sub locul 10 în clasa­ mare siguranţă în.,, mătura­ lui. NICOLAE STANCIU