Page 40 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 40
Pas 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 591 @ SlMBÄTÄ, 13 IANUARIE 1979
G. I. G. C. L. Deva
str. Lemn, nr. 6
Tovarăşul Todor J'vkov . _ ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS
Consiliuiui de Securitate cu privire
primrr ieri pe tovarăşul ® inginer protecţia muncii
la conflictul kampuchiano-vietnamez ® jurisconsult — O.J.C.V.L. Deva
Cornel Burtică NAŢIUNILE UNITE 12 mentale a ICampuchiei De ® şef secţie transporturi
(Agerpres). — Consiliul de mocrate, care a solicitat
SOFIA 12 (Agerpres). — în cadrul convorbirii a Securitate al O.N.U. s-a re Consiliului să adopte o re Informaţii suplimentare la biroul personal,
La 12 ianuarie, tovarăşul fost exprimată satisfacţia unit, joi seara, în legătură zoluţie prin care să se cea pregătirea muncitorilor, maiştrilor, perfecţiona
Todor Jivkov, prkn-sfecre- ambelor părţi pentru apro cu cererea guvernului Kam- ră Vietnamului să pună ca rea cadrelor, retribuire. Telefon 16041 interior 7.
tar al Comitetului Central fundarea relaţiilor pe mul puchiei Democrate adresată păt intervenţiei sale în
al Partidului. Comunist tiple planuri dintre Repu la 3 ianuarie a.c. în cadrul Kampuchia şi să-şi retragă
Bulgar, preşedintele Consi blica Socialistă România şi şedinţei a luat cuvîntul toate forţele armate de pe
liului de Stat al Republicii Republica Populară Bulga teritoriul acestei ţări.
Populare Bulgaria, a primit ria, precum şi dorinţa de prinţul Norodom Sianuk, Dezbaterile Consiliului de
pe tovarăşul Cornel Burti a extinde în continuare co ’şeful delegaţiei guverna întreprinderea
că, membru al Comitetu laborarea politică, econo
lui; Politic Executiv al C.C. mică in toate domeniile în Programul C.C. al P.C. din Belgia
al P.C.R., viceprim-ministru tre cele două partide şi de termoficare industrială
al guvernului, ministrul co vizează scoaterea ţării din criza
merţului exterior şi coope ţări, în folosul celor două
rării -economice internaţio popoare, al'cauzei, socialis Z a l ă u
nale. mului şi păcii în lume. politică şi economică
B-dul Mihai Viieazu, nr. 25
BRUXELLES 12 (Ager economiei ţării — se arată i
pres). — Ziarul „Drapeau — ar putea fi înfăptuită ’ - . / I
llouge“ publicînd documen inclusiv pe calea reducerii
0 declaraţie a ministrului de externe tele recentei plenare a Co cheltuielilor militare. Rezo ÎNCADREAZĂ
mitetului Central al Parti luţia plenarei relevă că prin transfer sau repartiţie
iranian in legătură cu politica noului guvern dului Comunist din Belgia, P.C. din Belgia consideră
relevă că acestea vizează că sarcina sa prioritară o de la forţele de muncă: i
*
al ţării sale un program clar şi realist constituie luptă pentru re ® ingineri term.o şi electroonergetici
ducerea şomajului şi mă
de măsuri îndreptate spre
scoaterea ţării din criza po rirea numărului de locuri
TEHERAN 12 (Agerpres). nomice, culturale şi politi litică şi economică pe care de muncă în sectorul de @ subingineri fermo şi electroenergetici
— Noul ministru de exter ce“ — a adăugat el. o traversează. însănătoşirea stat.
ne iranian, Ahmad Mir- în legătură cu. politica \
Fendereslci, a declarat că noului guvern privind OrL © operatori cazane şi turbine în cameră
„legăturile de prietenie şi entul Mijlociu, ministrul Convorbiri americano““tu?ce \ de comandă
cooperare între Iran şi ţă de externe iranian a ară ANKARA 12 (Agerpres). lui asistenţei economice
rile occidentale se vor men tat : „Politica iraniană va — în cursul convorbirilor destinate acestei ţări şi mo i @ maiştri termo şi electroenergetici
ţine cu condiţia ca aceste cunoaşte o schimbare im sale cu autorităţile turceşti, dalităţilor de acordare a ei, s
ţări să sesizeze sensul pro portantă şi profundă în Warren Christopher, secre a informat postul de radio
fund al transformării ce se sensul; prieteniei care ne tar de stat adjunct al Ankara, i-eluat de agenţia s I © tehnicieni termoenergetici
produce în prezent în Iran leagă dintotdeauna cu ţări S.U.A., a-luat notă de punc France Presse. La încheie
şi să-l aprecieze la justa le arabe, deoarece noi sîn- tul de vedere al guvernului rea reuniunii de la Bonn, \ INFORMAŢII SUPLIMENTARE — la îelofo- ,
sa valoare“ — informează Turciei asupra reuniunii care a fost hotărîtă la în nul 11387 ZALĂU.
agenţia France Presse. „Si tem musulmani. Istoria a care va avea loc săptămîna tâlnirea cVadripartită la ni \
tuaţia este aceeaşi şi în ţesut legături indestructibi viitoare la Bonn între re vel înalt, desfăşurată recent %
cazul S.U.A., ţară prietenă le cu aceste ţări. Dorim să prezentanţii Franţei, Marii în Guadelupa, vor avea loc fi
de multă vreme cu care dezvoltăm această pietenie Britanii, R.F.G. şi S.U.A. în noi contacte cu guvernul s li
Iranul întreţine relaţii eco eu ţările arabe“. scopul stabilirii cuantumu turc, a precizat postul de I
radio. Intrepr raderea minieră
„Violenţă în America“ EGIPTUL SI ISRAELUL ; Hunedoara
(„ U.S. F :ws and World Report") ÎSi AHRMĂ DORINŢA l
Zece zile de veritabilă oroa neze un asemenea fenomen ? ceea ce priveşte tipologia DE A RELUA l cu sediu! în Teliucu Inferior
re, la sfîrşitul anului trecut, Se pare că nimeni nu a crimei. Se observă, astfel — NEGOCIERILE DE PACE J
au zguduit întreaga naţiune găsit încă răspunsuri satis afirmă ei — o tendinţă spre str. Minei, nr. 42, telefon 13520—13521
americană şi, pe tot cuprin făcătoare. intensificarea violenţei provo WASHINGTON 12 (Ager- [
sul Statelor Unite, oamenii în orice caz, statisticile sînt cată de molive ideologice sau preş). — Statele .Unite, E- .
se întreabă dacă valul trage elocvente. In prezent, s-a a- politice, creşterea numărului ÎNCADREAZĂ
diilor nu semnifică o muta juns la media de 1 milion de crime legate de activităţi giptul şi Israelul vor re- 6
ţie înspăimîntâtoare în dome- acţiuni violente anual. le unor organizaţii subversi glementa pe cale diploma- J
niul*tipologiei crimei. Ceea ce ve, a unor secte aşa-zis reli tică „punctele minore care > prin concurs sau transfer în interesul serviciului,
americanii au simţit în aceste gioase sau a altor grupări
zece zile seamănă cu un a- antistatale. Sporeşte, de ase împiedică semnarea trata- I
devârat coşmar naţional. în Din presa menea, numărul acţiunilor tulul de pace între cele * ® inginer în specialitatea electromeca
jungla guyaneză, în urma violente ai căror autori sînt două (ari“, înainte de a fi j
unui masacra în masă, au străina__ tinerii. In plus, ceea ce re nică minieră, pentru funcţia de mecanic şef
murit un membru al Congre prezintă o adevărată alarmă organizată o întâlnire mi- ,
sului şi alţi peste 900 de ame pentru populaţia americană, nisterială care să abordeze I la E.M. Gheiari
ricani. Chiar mai înainte ca Potrivit statisticilor Birou proliferează crimele gratuite principalele puncte de dez- J
trupurile victimelor să fi fost lui Federal dc Investigaţii, în şl fără sens, fără motive şi
ridicătc, două înalte oficiali 1977 ati fost anunţate 19 120 care sînt, cel mai adesea, acord — a declarat, intr-o > ® 3 ingineri în specialităţile electro
tăţi ale oraşului San Fran de asasinate, G3 020 violuri, deosebit de atroce. conferinţă de presă, secre- j
cisco, au fost împuşcate in 401 850 tîlhării şi 522 510 atacuri In ceea ce priveşte cauzele tarul de stat al S.U.A., J mecanică minieră sau exploatări miniere,
birourile lor. Şi mai înainte, înarmate. Actele de terorism escaladării violenţei, se a- Cyrus Vance. El a precizat «
o tinără fată a fost găsită au crescut, de asemenea, in mlntesc, îndeosebi, ostilitatea pentru I.M. Hunedoara.
ciopîrţită la Las Vegas. Şi tr-un ritm rapid în ultimii crescindă a celor care sînt că schimburile de vederi !
aşa mai departe... ani. De ia 2 014 în 1974, nu îndepărtaţi de roadele prospe între cele două părţi se J
Seria continuă a tragediilor mărul exploziilor provocate rităţii naţionale, poluarea va vor desfăşura la Cairo şi | încadrarea se face în grupa I de ramuri,
ai ridicat probleme grave în de bombe s-a ridicat, în 1977, lorilor morale, atitudinea de
faţa a numeroşi americani : la 3 177. în 1977, în urma unor nepăsare a părinţilor, a au Tel-Aviv, prin intermediul « condiţii de vechime conform Legii 12/1971.
Oare violenţa cunoaşte o es asemenea explozii, au fost torităţilor, a societăţii în an ambasadorilor americani. J
caladare primejdioasă în a- ucise 127 persoane şi alte 374 samblul ei fa(ă de un ase „Egiptul şi Israelul îşi * Informaţii suplimentare se pot obţine la
ceastă ţară ? Caro sînt cau au fost rănite. menea fenomen cu grave re
zele reale ale acestei proli Numeroase personalităţi ale percusiuni in viaţa Americii afirmă dorinţa de a relua 1 biroul personal din întreprindere.
ferări a crimei ? Şi care pot vieţii politice americane vor contemporane. negocierile de pace — a «
fi mijloacele capabile să frî- besc despre o mutaţie în (Agerpres! subliniat Vance.
Democratizarea relaţiilor re economic şi state slab în care lumea ar putea fi discriminatorii) şi inechităţi. mase în urmă să progreseze ţări ; el nu mai poate func
interstatale şi edifiebrea u- dezvoltate. S-a ajuns, astfel menfinută înfr-0 stare staţio Continuă să se menfină ra mai rapid, să-şi ridice nive ţiona, de asemenea, nici pe
nei noi ordini mondiale con — arată, în legătură cu a- nară. In lumea săracă, preo porturi de inegalitate între lul de dezvoltare economică baza vechilor relafii politica
stituie u-n veritabil impera ceasta, cel de-al treilea ra cuparea o constituie nu pri diferite fări, există încă pu şi de viaţă constituie o ne internaţionale care perpetu
tiv al contemporaneităţii, o port .al Clubului de la Ro mejdia epuizării resurselor, ternice tendinfe de promova cesitate vitală pentru întrea ează inechitatea şi inegali
cerinfă obiectivă reclamată ma — la apari}ia a două ci exploatarea şi distribuirea re a politicii de forjă şi dic ga omenire, pentru pacea şi tăţile. O nouă ordine econo
atît de necesitatea abordării lumi distincte, separate de o lor în folosul întregii ome tat, de împărţire a lumii în progresul social al tuturor mică şi politică mondială
eficiente şi a soluţionării u- veritabilă cortină a sărăciei. niri şi nu doar al cîtorva na sfere şi zone de influentă, de statelor“. este, deci, obiectiv necesa
nor probleme majore care ră pentru a asigura acel cli
confruntă astăzi omenirea — mat internaţional care să fc-'
acutele aspecte ale subdez vorizeze dezvoltarea liberă;
voltării, decalajele mereu Noua ordine internaţională : egală şi independentă a ‘■u-
»
crescînde între statele indus turor statelor, cooperarea lor
reciproc avantajoasă, în in
dezvoltare, obligativitatea in Cerinţă obiectivă a contemporaneităţii teresul progresului general si
trializate şi cele în curs de
staurării unor relafii de cola al păcii în întreaga lume. O
borare reciproc avantajoase nouă ordine realizată prin
între toate jările, a asigurării „O lume este învăţată, cea ţiuni privilegiate". Cele două presiune şi amestec în tre Coexistenta paşnică preco modificarea radicală (şi nu
doar simpla „ameliorare") a
participării; în respectul in laltă în mare parte analfa lumi nu pot fi separate, iar burile altor state; în multe nizează ca obiectiv esenţial
dependentei .şi egalităjii lor, betă; una este industriali problemele lor — consecin regiuni ale lumii se înregis crearea condiţiilor care să cadrului juridic al relaţiilor
a tuturor popoarelor la viafa zată şi urbană, cealaltă pre-‘ ţa unor învechite structuri e- trează conflicte sau focare permită tuturor statelor să se economice internaţionale, prii
internaţională — cit şi de dominant agrară şi rurală; conomice şi sociale — nu pot tensionale. dezvolte nestingherit. Or, ac democratizarea — prinfr-un
proces continuu de transfor
salvgardarea intereselor- pă una este orientată spre con fi rezolvate independent. S-a spus, adesea, că baza tuala ordine internaţională
cii şi securităţii tuturor tari sum, cealaltă, luptă pentru Criza actuală din econo economică a păcii o repre este nu numai inechitabilă, mări esenjiale — a rapor
lor supravieţuire. în lumea bo mia mondială şi din relaţiile zintă lichidarea subdezvoltă ci şi ineficientă în ceea ce turilor interstatale şi a me
Evolufia viefii mondiale gată se manifestă grijă pen între nafiuni este o criză a rii. „Nu poate exista destin priveşte posibilităţile sale de canismelor de cooperare în
tre state. In această accepţie,
une astăzi sub semnul intre- tru calitatea viefii ; în lumea structurilor infernafionale. Pe dere internafională — men a asigura împlinirea aspira
ării premisele fundamentale săracă — pentru viafa în si pîefele externe au loc fluc ţiona tovarăşul Nicolae ţiilor legitime spre - afirmare noua ordine internaţională
ale unui sistem care a ge ne, care este ameninţată de tuaţii anarhice ale preţurilor; Ceauşescu — în condiţiile a independenţei, progresul devine, în esenţa sa, o pro
nerat •— şi perpetuează — boli, foamete şi subnutriţie ; sistemul valutar e dezorga menţinerii stării de subdez tuturor sfatelor atît indus blemă fundamentală a pro
(
discrepante, dezechilibre şi în lumea bogată se manifes nizat, cooperarea economică voltare. De aceea, făurirea trializate, cit şi cele în curs gresului şl păcii, a împlini-'
inechităţi, care menţine ana între state este frînată de noii ordini economice, baza de dezvoltare. Sistemul mon rii unor aspirafii vitale ale
cronica şi profund dăunătoa- tă grijă pentru conservarea dial nu mai poate funcţiona umanită)ii în ansamblul său.
rea împărţire ■ a lumii în ţâri resurselor care nu se rege numeroase obstacole artifi tă pe egalitate şi echitate, pe baza vechilor relaţii de
avansate din punct de vede- nerează şi se studiază modul ciale (profeefionism, bariere care să permită ţărilor ră dominaţie şi exploatare între V. ANGHEL
I H »«) 1
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA i Deva, str. Ot. Petru Giota, ru, 35. Teletoane » 11275, 11585, 20708. TIPARUL 1 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257,
